29,739 matches
-
de posibilități de accedere la sine dimpreună cu o bună prezentare a neajunsurilor și avantajelor lor. Mai găsim noi astăzi un filosof capabil să înființeze și să susțină o școală de filosofie? Ori conceptul de școală de filosofie s-a mutat în Universitate, semn vizibil al acaparării acesteia de către stat? ٭ " Unde" anume în noi ia naștere dorința de o nouă structurare a regulilor, specifică spiritelor pe care le numim cel mai adesea revoluționare? În mult vehiculatul conflict între generații? Într-o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lumea la dispoziție, care-i facilitează manipularea lucrurilor; bărbatul trebuie să achiziționeze, să repare, să facă să meargă lucrurile în vederea unei creșteri progresive a confortului, a cărui limită este greu de întrezărit. Fiecare carte ascunde dorința autorului de a se "muta" și într-o altă conștiință. Critica metafizicii are în ea ceva firesc: metafizica e cea mai semnificativă prezență în gândirea occidentală; astfel încât orice încercare de afirmare (sau orice încercare de a identifica un "vinovat" pentru actuala situație) trebuie să vizeze
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Acum au posibilitatea și țările mici de a avea în vedere găzduirea Jocurilor. Jocurile Olimpice din 2000 și 2004 au fost câștigate de Australia și Grecia, țări care au economii slabe față de toate candidatele din cadrul finalistelor. Veniturile generate de CIO au mutat barierele culturale la participarea la nivele înalte a sportului internațional. Contribuțiile din domeniul marketingului pentru dezvoltarea sportului și antrenarea sportivilor, precum și călătoria la și de la Jocuri a membrilor delegațiilor celor 200 de CNO-uri au ajutat Mișcarea Olimpică de a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
eu să-mi dau seama că-mi pune anumite întrebări cu un scop precis. Mi-a propus o colaborare. Atunci, din nou, am vrut să-l plesnesc și am scăpat oferindu-i pumnalul. Și așa, încet-încet, panoplia mea s-a mutat la el. Nu mai aveam ce să-i dau. Mă urmărea continuu, știa tot ce fac, unde mă duc, cu cine mă întâlnesc, mă șantaja. Eu îi spuneam că-l plesnesc, că-l bat, el zâmbea. Avea vocea blândă, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
m-a sărutat pe obraz. Am ținut-o lângă mine de mijloc, așa cum o țineam altădată. Ne-am îndreptat către stația de tramvai. Mi-ai spus că stai în apropierea mea, ori aici suntem în direcția opusă. Am să mă mut în curând. Ședeam unul în fața celuilalt și deodată mi-a spus: Te iubesc! Și în clipa următoare tramvaiul pornise din stație, ea s-a repezit să urce și din urmă o mașină a lovit-o... Nuuuuuu, am strigat! Acum, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la o învoială, la un preț convenabil ce cuprindea casa, livada și ceva pământ în spatele casei. Iacătă-mă acum și proprietar! Stătea și drămuia casa ce trebuia refăcută de la temelie. După ce făcură actele și-i plăti, bătrâna, "baba Floarea", se mută la o soră de-a ei, mai bătrână ca ea. Petre își amenajă o cameră în care să poată sta cât timp va avea de lucru acolo. Primul gând a fost să refacă împrejmuirea casei, căci într-una din dimineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
vedeau munții, cu crestele albite. Ce mistere ascunde Câmpina? E un orășel mic, dar are și el poveștile lui. Adevărat? Începuse a-i vorbi când se auzi strigat de Camelia: Puteți veni lângă noi, s-au eliberat două locuri! Se mutară alături de Camelia și Mihai și, la rugămințile lui Beatrice, Petre reluă "poveștile din Câmpina": Două din ele sunt legate de Franța. Istoria noastră, în ultimele două veacuri, a fost mereu legată de Franța. Aici a locuit un mare savant, Hasdeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
primarul eu am vorbit de două-trei ori, e cam ursuz. Ieri te-am auzit și pe dumneata, că mi l-ai încondeiat. Ăsta-i omul, nu-i de pe aici, s-a însurat cu o vădană din Bucura și s-a mutat aici de câțiva ani. E băgat pe la un partid, oamenii nu-l privesc cu ochi buni. Eu îs neam cu juma' de sat și la o adică... Îl muiem noi. O să-i prezint proiectele, o să-i cer, cu Certificatul, pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și pe la Cireșica mai trec și o groază de tramvaie. Ce-ți veni cu gâtul? N-am nimic, aici e cald și înghețata mi-a prins foarte bine. Iar tramvaiele nu mai circulă pe aici de ani buni, le-au mutat mai în deal. Îți mai ții promisiunea? Ce promisiune? Să mă primești în vacanță la tine. Am terminat școala, am luat și premiu... Bine, te aștept. O să vorbesc și cu maică-ta, să vedem ce spune. Am vorbit eu. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și mergeam în tabără, la Costinești. Bine, tată! Terminată convorbirea, Petre gândi: "Ana mai are un an la Liceul Lazăr, o să mă mai sperie de două-trei ori cu Cireșica, ba cu amandine, ba cu înghețată și din vara cealaltă se mută cu facultatea și cofetăria în altă parte!" Se apucă de pregătit bucate pentru Ana. Nu era mofturoasă, de mică mânca orice. Dar avea și ea preferințe: supă cu găluște, copănel cu piure, orez cu lapte. Pregăti totul și pentru restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
actuală, în clădirea fostului sediu al C.A.P. Lespezi. Dimitrie Gusti menționează în a sa Enciclopedie, că în 1936 la Lespezi - Baia erau doi magistrați. Jandarmeria era peste drum de vechea școală până în 1950, când a devenit miliție și s-a mutat în casa pretorului, colț cu strada Brătenilor. La 6 aprilie 1944, în acea clădire în care se afla și oficiul poștal era stabilit Comandamentul Armatelor Românești, care se retrăgeau din Uniunea Sovietică pe linia Lipcani - Botoșani - Sirețel - Pașcani. În acea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
5-40 ha (cartoful, orzul), fie pe suprafețe de peste 6 ha (porumb, grâu). Lucrările agricole mecanizate erau efectuate de S.M.A. Lespezi, care dispunea de 103 tractoare fizice, 2 mașini de recoltat „Gloria”, și care din 1974 când S.M.A. Lespezi s-a mutat în locația nouă de la D.J. 208 Heci, a mai fost dotat cu 15 tractoare, 5 „Glorii”, 4 semănători universale tip S.P.C. 6, 2 cositori, deservind C.A.P.-urile Lespezi, Tătăruși, Vânători și Sirețel. În ceea ce privește sectorul producției vegetale, în anul 1973
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
consumatorilor casnici este de peste 96 %, existând în comandant fiind Aurel Botez. Locația era peste drum de blocul care găzduiește astăzi Oficiul Poștal Lespezi, CEC-ul și farmacia. Miliția de după război a funcționat în Casa Teodorescu, lângă Anei, apoi s-a mutat în casa fostului prefect Roșca, după care, în 1967, s-a stabilit într-o clădire nouă, construită pe fosta proprietate a negustorului evreu Iancu, unde se găsește și sediul poliției actuale. Personalul din momentul de față este format din: agent
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
alături de Gheorghe Hreamătă, Ion Luchian, Nicolae Catrinci, Sebastian Mihăilescu, Savel C. Manoliu și alții la înființarea obștii „Ridicarea Țăranului” din Sirețel și a făcut parte din conducerea Federației „Buciumul Moldovei” din Fălticeni până la retragerea din activitate. În 1926 s-a mutat în orașul Pașcani, la conducerea școlii Lespezi venind prin transfer de la Școala Buda, învățătorul Alexandru E. Bratu, o mare personalitate a învățământului lespezean. Absolvent al Școlii Normale, își începe cariera la școala din Buda, în perioada primului război mondial, rămânând
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățământul simultan, prin excepție învățătorii îndeplinind și funcții de directori. Printre cadrele didactice s-au numărat:Vasile Rotărescu, învățător; - Iordache Muscaliuc, învățător; - Maria Muscaliuc, învățător; - Vasile Boroianu, învățător; - Ionel Sofia, învățător. Din lipsă de elevi, școala s-a desființat, clasele mutându-se la școala Bursuc Deal, care la rândul său a intrat în subordinea școlii Heci. Școala Dumbrava A fost înființată în anul 1926, prin strădania gospodarilor Toader Crețu (deputat), ing. Ioan N. Chiriacescu și cu sprijinul Ministrului Instrucțiunii Publice. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Școlii de fete, care era amplasată cam la 50 m la nord de actuala școală. Școala de fete, care a avut un timp și internat, a fost transformată în cămin cultural în 1960, când, după desființarea școlii, elevii s-au mutat în localul fostei Școli de băieți, care a fost reparat și extins cu câteva săli de clasă pe timpul directorului Ioan Varzaru. În 1970, se construiește Căminul cultural actual, cu sprijinul primarului de atunci, Gheorghe Toma, hecean de origine. După 1945
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fost cuprinsă de o agitație pe care n-aș putea-o explica. (rând liberă După capitularea necondiționată a Japoniei, lucrurile s-au schimbat. Cam pe la începutul lunii decembrie, am părăsit casa noastră din strada Nishikata din Tokyo și ne-am mutat la Izu, în această vilă în stil chinezesc. După moartea tatei, unchiul Wada - fratele mai mic al mamei și singura noastră rudă mai apropiată - s-a îngrijit de cheltuielile casei. La terminarea războiului, ne-a anunțat că nu mai putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
vedea ce fel de casă este? am întrebat, înmărmurită. Mama a pus un cot pe masă, și-a trecut ușor mâna peste frunte și a oftat adânc. — Unchiul Wada spunea că e un loc foarte frumos. Îmi vine să mă mut cu ochii închiși. Și-a ridicat capul și a schițat un zâmbet. Era trasă la față, însă părea foarte frumoasă. — Da, ai dreptate. Mă simțeam învinsă de încrederea ei oarbă în unchiul Wada. — Atunci, închide și tu ochii. Am râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
amândouă fulgii mari de nea. Ningea liniștit. Nu mai sunt bolnavă, a zis mama. Când stau cu tine, așa, mi se pare că totul s-a petrecut doar în vis. Să-ți spun drept, când a sosit momentul să ne mutăm, am intrat în panică. N-aveam nici un chef de Izu. Aș fi dat orice să mai pot sta o zi, sau măcar jumătate de zi în casa de pe strada Nishikata. M-am simțit pe jumătate moartă când am urcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
boală normală. Parcă am murit și am reînviat, cu totul alta. Din ziua aceea, viața noastră se scurge liniștit în această căsuță de munte. Sătenii sunt drăguți cu noi. Nu s-a întâmplat nimic deosebit din decembrie, când ne-am mutat, și până acum, în aprilie. Toate zilele sunt la fel. Facem mâncare, tricotăm, citim în salonul chinezesc, bem ceai. Cu alte cuvinte, ducem o existență lipsită de evenimente deosebite și suntem complet izolate de lume. În februarie, satul întreg gemea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
M-am ridicat, furioasă și, tremurând toată, am urcat scările până la camera de la etaj. Va fi camera lui Naoji. Așa a stabilit mama cu patru sau cinci zile în urmă. L-am rugat pe domnul Nakai să mă ajute să mut aici dulapul, biroul și biblioteca lui Naoji - câteva lăzi de lemn ticsite cu cărți, hârtii și alte obiecte. Pe scurt, tot ce-a fost în camera lui din vechea locuință de pe strada Nishikata. Ne hotărâsem să așteptăm să vină de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
clipă să profit de slăbiciunea lui Naoji. Foarte firesc, dând dovadă de „înțelepciunea șarpelui“, mi-am îndesat niște farduri și mâncare în sacoșă și am plecat la Tokyo să-mi văd iubitul. Naoji îmi spusese cândva că Uehara s-a mutat după război și locuia acum la periferia orașului Tokyo, cam la douăzeci de minute de mers pe jos de la ieșirea nordică a stației Ogikubo. În ziua aceea bătea un vânt aprig de toamnă. Când am ajuns la stație, se lăsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ea și iubitul ei, Răzvan, vor ajunge pe plajele însorite ale Greciei a început deja, Simona Gherghe recunoscând, totodată, că s-a îndrăgostit foarte tare de această destinație. “Iubesc oamenii de acolo, peisajele, marea, mâncarea... Mă gândesc serios să mă mut acolo”, a declarat vedeta, care anul acesta a înregistrat mari performanțe de audiență cu emisiunea pe care o găzduiește,“Acces direct”, potrivit libertatea.ro. "Acces direct", record de audiență în 2013 Potrivit datelor furnizate de Kantar Media, Simona Gherghe a
O vedetă de la Antena 1 vrea să părăsească definitiv România by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71938_a_73263]
-
furori pe plajă din Mamaia, scrie wowbiz.ro. Cum adoră să se bronzeze, vedeta a stat la soare câteva ore bune, timp în care a fost îndelung admirată atât de femei, cât și de bărbați, care nu-și mai puteau muta privirile de la ea.
Cum arată Sânziana Buruiană în costum de baie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71952_a_73277]
-
Bratu Iulian Una dintre vedetele autohtone a decis să se retragă din lumea mondenă și să părăsească definitiv România. Este vorba despre actorul și cântărețul Lucian Viziru, care s-a mutat împreună cu soția sa Ema și cu fiul lor Mihai Adrian, în Germania. Augustin, fratele acestuia, a precizat că nu știe motivul pentru care Lucian a decis să plece din țară. „Vrea să se retragă din lumea mondenă. Vrea să stea
Vedeta care a decis să părăsească definitiv România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71972_a_73297]