1,904 matches
-
pentru a înlesni scriitorilor cunoașterea nemijlocită și profundă a vieții, a realităților noi, socialiste, participarea lor la viața obștească a țării, la frămîntările de zi cu zi ale poporului, la durerile și bucuriile lui, la lupta pentru îndeplinirea minunatelor sale năzuințe spre o viață mai bună și mai fericită. Printr-o susținută muncă ideologică, Uniunea Scriitorilor trebuie să înlesnească membrilor săi cunoașterea acelei minunate busole care este marxism-leninismul, concepția despre viață și lume a partidului clasei muncitoare materialismului dialectic și istoric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care sînt schimbările: "După 23 august partidul ne-a investit deschis cu titluri și răspunderi mărețe; astfel, în conștiința noastră au intrat caracterizări de mare rezonanță, care ne privesc direct: "ingineri ai sufletelor omenești", "tribuni", "profeți", "reprezentanți și exponenți ai năzuințelor poporului" etc." De aici rezultă (cum era obiceiul în acele vremuri, nu se discuta în nume personal, ci numai la persoana I plural) că sîntem datori să spunem adevărul. Ni se comunică cum trebuie să fim înarmați pentru a-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
evidențiind ce rușine era să fie scriitor în urmă cu șase decenii, mai exact cam pe vremea cînd murea Eminescu: Știți voi, cei care din toate depărtările țării, surîzători și voioși, v-ați dat întîlnire, unii cu alții și cu năzuințele voastre, într-o adunare de scriitori știți voi că acum 60 de ani, nu mai mult, a fi fost scriitor de meserie era o rușine? În provinciile și satele voastre, tatăl era silit să roșească pînă în albul ochilor că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
laș, lașitate” aplicat nației noastre și indivizilor care o compuneau stăruia pe aproape toate buzele În Occident, epitet cu care am luptat, instinctiv, ori de câte ori am avut ocazia. Am fost noi oare cu toții „lași”, recăzând, cum spuneam, În acest „labirint” al năzuințelor și valorilor, după ce, doar cu puține deceni În urmă, „reușiserăm” să atingem limanul național și individual visat În secole de bărbații „vii” și curajoși În spirit și moralitate ai „populației” care fusesem, Înrobiți de trei imperii?!... Sau... În „pasivitatea” noastră
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cruzime ale misteriosului și ale magicului, lucrurile care se află într-o perfectă corelație. Printre "previziunile romantice" care nu rezistă unei călătorii în "Palestina" făcând excursia la fel de redutabilă ca un foraj în adâncurile scoarței sau ca o ascesiune spre slăvile năzuințelor omului sunt și câteva foarte contemporane, fiecare epocă umflând bășica după stilul și puterile sale. În acest moment, am dori să asistăm la o coabitare a zeilor, pentru o liberă și sănătoasă concurență. Barajele de sârmă ghimpată ne readuc la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din perioada anterioară anului 1914 prezintă un interes chiar mai mare. Dar istoriografia noastră suferă serios din lipsa unor surse memorialistice care să surprindă lumea rurală românească de la finele veacului al XIXlea și începutul celui al XX-lea, cu realitățile, năzuințele ei dar și problemele și dificultățile cu care s-a confruntat. Având în vedere penuria de izvoare scrise de contemporani despre societatea tradițională românească de la cumpăna celor două veacuri, cu excepția celor literare, considerăm aducerea la lumina tiparului a manuscrisului memorialistic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
diminuarea pericolului de război nuclear, dezvoltarea colaborării, orientarea spre edificarea unei ordini mondiale, corespunzătoare intereselor tuturor popoarelor [...] Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care se înfăptuiesc în diferite țări, acestea nu au ca sens comun, năzuințe de a dezvălui mai deplin potențialul orânduirii noastre sociale, democrația socialistă, de a păși pe noi trepte ale progresului material și spiritual". Acest ultim paragraf era o replică evidentă la afirmațiile lui Ceaușescu, după cum și sublinierea liderului sovietic, la același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
1914, Sazonov a fost asigurat de partea engleză că, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta Strâmtorilor și a Constatinopolului va fi tranșată în conformitate cu dorințele Rusiei. Bazându-se pe poziția favorabilă a aliaților săi, guvernul rus era optimist în ceea ce privea înfăptuirea năzuințelor sale. În februarie 1915, după un schimb de opinii cu marele duce Nicolae, ministrul de Externe Sazonov a făcut următoarea declarație: “Rusia dorește să se instaleze cât mai solid cu putință în Strâmtori, pentru a asigura ieșirea liberă la mare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
despre sine ale unui om? Cât de mult își poate ficționaliza în operă un scriitor propria biografie? Sau, mai simplu: Câtă viață din viața ta e în poezia ta, câtă literatură e în viața ta? Suntem împresurați de Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ta e în poezia ta, câtă literatură e în viața ta? Suntem împresurați de Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura noastră realitate. Dacă, în perioade diferite, revenim la întâmplările vieții noastre, constatăm că suntem, de fiecare dată, alții. În fiecare parte a vieților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura noastră realitate. Dacă, în perioade diferite, revenim la întâmplările vieții noastre, constatăm că suntem, de fiecare dată, alții. În fiecare parte a vieților noastre, cel ce ne spune povestea, identitatea formativă, este altul. Acesta scoate din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-lea, în Huși, erau mai mulți unguri catolici (682) decât români ortodocși. Decăderea influenței bisericii catolice printre locuitorii Moldovei se datora, în viziunea episcopului Marco Bandini, degradării comportamentului preoților față de credincioși, iar opinia lui are numeroase argumente care susțin, implicit, năzuința spre curățenie spirituală a celor păstoriți. Nu puține cazuri vin să argumenteze lipsa de austeritate în viața preoților catolici din zona Hușilor - și chiar din Moldova -, și revolta credincioșilor, care și-au pedepsit păstorii spirituali, prin oprobiu, alungare și chiar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și victorii și înfrângeri, generând și respect și teamă. În cartea de față am scris și despre el, despre "grădina lui", frumoasa Cubă, des-pre istoria ei zbuciumată de secole, despre locuitorii săi, albi, negri și mulatri, despre bucuriile, suferințele și năzuințele lor. Am încercat să o fac sine ira et studio, fără mânie și părtinire, cum ne-o cerea acum 2000 de ani Tacit, cu obiectivitate și simțindu-mă dator să nu înclin balanța nici într-o parte, nici în alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aștepta, dar nu piere; că într-o zi, fie chiar depărtată, scutură tot ce l învăluie și apare triumfător și strașnic. Eu pot să îndrăznesc a i-l spune și voi fi crezută, vorbind acum, când nu mai am nici o năzuință pământească. războiul 1914-1919 neutralitatea 1914-1916 Plecam la Carlsbad cu mama și cu Pia, când, în gară la Predeal, Ionel ne aduse știrea despre asasinatul arhiducelui Franz Ferdinand. Cunoscând situațiunea din Austro Ungaria, lucrul i se părea serios, dar nu își
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
martie. Considerăm însă că această dată nu poate fi luată în seamă, deoarece declarația de deces este făcută de persoane străine și încă la 70 de ani de la moartea sa. Copilăria lui A. Fătu se desfășoară în perioada cristalizării marilor năzuințe ale renașterii noastre naționale și ale frământărilor istorico-sociale care au culminat cu mișcarea lui T. Vladimirescu. Desigur, va fi simțit și el în copilărie prețul amar și dureros al încercării acestor aspirații românești. Este probabil că suferințele poporului moldovean, produse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
recent, Luceafărului: Luceafărul. Treptele spiritului Hyperionic*. Mai întâi, George Popa face distincția, necesară, între "spațiul strâmt" al omenescului și "spațiul stelar" al Luceafărului, un spațiu "situat în afară de timp și de loc", un spațiu al "absolutului" unde se află ființa supremă. Năzuința pământencei Cătălina către ideal mărturisește "elanul structural al ființei umane către dezmărginire", dorința finitului de a participa la cosmic. Este, de fapt, o încercare de a-și depăși "spațiul condiției umane". De cealaltă parte, Luceafărul, ființă de lumină ("lumina are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
poartă discuții (complementare) între Filosoful, Poetul tânăr, O Voce și Marele critic, fiecare întrecându-se pe sine în a evidenția esența creației eminesciene. "El a însemnat în această lume idealul ca realitate poetică afirmă Filosoful. Dragostea și Frumusețea, Țara și năzuințele ei dureroase au ajuns, în opera lui, în totalitatea ființei lui, forma ideală. El a fost și rămâne suprema alcătuire. Versurile lui vor trezi sonorități veșnic nouă, cât va dura limba aceasta". Evocând momentul de la Putna, Tânărul poet (adică imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Grapă: “Sezonul acesta ne putem bate cu șanse reale la titlu” Încheiem seria interviurilor de sfârșit de an cu antrenorul echipei de volei feminin Știința Municipal Bacău, Florin Grapă, de la care veți afla gândurile cu care încheie anul 2010, precum și năzuințele pentru noul an. Rep.: Ce a însemnat pentru Florin Grapă anul 2010 ? Florin Grapă: Dacă e să ne luăm după clasament, s-ar părea că a fost un an bun pentru echipa de volei feminin. Mai avem o restanță, pe
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
care erau legați. Ce n-aș fi dat să fiu și eu între dânșii! Poate căm acest dor o fi avut la bază o nuanță de vanitate; dar, în sfârșit, dintre toate vanitățile lumești, aceqasta este negreșit mai scuzabilă, pentru că năzuința de a atinge culmele înalte, fie pe terenul intelectual, fie pe cel fizic, e inerentă naturei omenești. Nu tuturor este dată putința de a le urca, și, fiindcă acum e vorba numai de piedicele ce ne opune natura, apoi acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în familie și școală (cele două "vetre ale educației") se asigură cunoașterea valorilor naționale din literatură (populară și cultă), artă, cînt și obiceiuri; pe temelia acestei cunoașteri se formează caracterul eminamente național și conștiința națională a tinerei generații, cultivîndu-se astfel năzuința spre eliberare națională. Iată de ce P. Șpan pleda pentru un plan de învățămînt care să rezulte din trebuințele firești ale poporului și școlii românești, și în care limba română să fie limba de predare, iar manualele să pună în valoare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
poate fi despărțită în trei părți componente: structura biologică instinctivă (fizicul), structura psihică conștientă (psihicul) și structura spiritului individual (spiritul). Educația, înțeleasă ca transformare a valorilor obiective în valori subiective, privește psihicul și spiritul acesta din urmă manifestîndu-se ca o năzuință a omului spre valorile spirituale. În consecință, potrivit teoriei lui Ed. Spranger, educația presupune trei aspecte: a) receptarea valorilor culturii, b) trăirea, vibrarea spiritului subiectiv în contact cu valorile supraindividuale și c) crearea valorilor. Se realizează astfel nu numai un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a) receptarea valorilor culturii, b) trăirea, vibrarea spiritului subiectiv în contact cu valorile supraindividuale și c) crearea valorilor. Se realizează astfel nu numai un om instruit, posesor al unei cantități de cunoștințe, ci se cultivă și dragostea față de valorile culturale, năzuința spre un permanent contact cu aceste valori (adevăr, bine, frumos, dreptate, util, divin etc.) și, în sfîrșit, se dezvoltă capacitățile de creare a unor noi valori. Potrivit concepției acestui pedagog, receptarea valorilor culturale se realizează mai ales prin înțelegere (begreifen
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ed. Spranger în Lebensformen corespund celor șase feluri de interese propuse de Herbart în Prelegeri pedagogice (teoretic, empiric, estetic, simpatetic, politic, religios). Această coincidență nu este întîmplătoare; ea pune cred în evidență un anumit specific al pedagogiei germane, și anume, năzuința spre valori caracterizate prin diversitate și perenitate. În sfîrșit, întîlnim la Spranger un punct de vedere acceptat de mai mulți teoreticieni ai educației din acea vreme: numai un număr foarte restrîns de oameni se pot ridica la nivelul personalităților a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un aspect nou, "trăirea", "vibrarea" în contact cu valorile culturii. Faptul educației adaugă fiecăruia dintre cele trei momente, proprii actului culturii, noi elemente care țin de cultivarea spiritului subiectiv: a) dezvoltarea, cultivarea capacității de receptare, b) deșteptarea spiritului sau cultivarea năzuinței spre idealuri frumos, bine, adevăr, c) dezvoltarea capacității de lucru în vederea unei creații culturale viitoare (21, p. 311). Pedagogia culturii nu lasă astfel neantrenat și nedezvoltat nici unul din cele trei aspecte fundamentale ale vieții psihice. Este, fără îndoială, un fapt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
drept răsfrîngîndu-se și asupra învățămîntului. Cercetările monografice, începute în 1925 în cîteva sate, au scos și ele în evidență starea necorespunzătoare a învățămîntului primar rural: "școala primară, din nefericire" declara ministrul D. Gusti în 1933 -, "cu toate minunatele dispoziții legale, năzuințele ei foarte leale și sacrificiile, poate, încă nu îndeajuns de mari ale bugetului, nu își îndeplinește adevărata ei misiune și nu numai că nu stîrpește analfabetismul, dar îl alimentează" (52, p. 135). Ceea ce îl îngrijora în mod deosebit pe marele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]