75,219 matches
-
mai avut atari probe ale paradoxalei logodne dintre elementar și complex, dintre simplitate și subtilitate, ca o necăutată strigare a sufletului. Numai că aci simularea oralității cedează pasul unei retrăiri, unei experiențe emoționale similare cu cea care i-a dat naștere. Dacă autorul Cuvintelor potrivite era cu precădere scriptic, făcînd să țîșnească izvorul primitivității din literă, Cezar Ivănescu e un oral care își scoate efectul din cuvîntul pus pe melodie, descătușîndu-și propria sa muzică în atmosfera unei arte sincretice. Contemporanul nostru
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Elaborarea unui scenariu constituie pentru regizor o etapă infinit laborioasă. Materialul este re-gîndit și pe alocuri reformulat împreună cu trupa cu care lucrează, fiind și o minunată perioadă de cunoaștere, de dezinhibare, de provocare spirituală. Textul scenariului este suportul fundamental al nașterii imaginilor, este sursa de alimentare a plasticității sale spectaculoase. Purcărete se joacă cu imaginile ca un vrăjitor pentru că este încărcat de forța și de nuanțele cuvintelor, de felul irațional în care așezarea lor determină o anumită surescitare a imaginației. Descoperind
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
teoretice ale unor studii aplicate de genul Istoriei nebuniei. Este un text inspirat de o criză a metodologiei analizei istorice pe de-o parte, dar pe de altă parte fundamentat pe intuițiile conceptuale puse deja în aplicare de autor în Nașterea clinicii, de exemplu, care apăruse încă din 1963. Criza metodologiei istorice, așa cum o percepea Foucault în 1969, constă în neputința istoricului de a descoperi o structură de adîncime a evenimentelor, de a percepe acele "ritmuri lente", cum le numește autorul
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
ar putea furniza revelații remarcabile dacă ar fi studiat cu atenție. În românește s-au tradus deja cîteva texte importante ale filozofului, toate în ultimii ani, de la faimosul Cuvintele și lucrurile pînă la Istoria sexualității, A pedepsi și a supraveghea, Nașterea clinicii. Cititorul român capătă acces la scrierile lui Foucault tîrziu, și ca de obicei după ce anumite idei ale acestuia au pătruns deja prin alte filiere. Ordinea în care s-au făcut traducerile a fost, evident, mai curînd întîmplătoare, cu atît
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
probe convingătoare că, dimpotrivă, clasa mijlocie a alimentat, la noi, legionarismul. În această pătură mijlocie intră și tinerii cu instrucție universitară, fiind, în consecință, o mișcare a tinerei generații. Că legionarismului i s-au alăturat și odrasle ale boierimii de naștere, e adevărat. Dar caracteristic e faptul de a fi fost o mișcare a păturii mijlocii (aici intrînd și tinerii țărani, inclusiv muncitori). Să mai amintesc ideea (din capitolul final al cărții) că naționalismul a fost precumpănitor în critica societății românești
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
se pare absolut reprezentativ pentru strategia de a ascunde sub parafraze retorice, sub metaforism și citate, o serie de omisiuni esențiale provine dintr-un volum din scrierile lui Alecu Russo (BPT; 1967) . în secțiunea de prezentare biografică a autorului, locul nașterii este eludat prin evocare poetică... "1819 17 martie - S-a născut Alecu Russo într-un "sat frumos rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bîcului" (Amintiri)". Tehnica citatului și aparenta precizie filologică a indicării sursei sunt menite
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
într-un "sat frumos rășchirat între grădini și copaci pe o vale a codrilor Bîcului" (Amintiri)". Tehnica citatului și aparenta precizie filologică a indicării sursei sunt menite să mascheze insolitul situației. Trebuie să recunoaștem că e destul de neobișnuit ca locul nașterii să lipsescă dintr-o biografie: asocierea dintre dată și loc e atît de puternică (în istoria literară ca și în formularele birocratice), încît absența se cere cel puțin marcată, justificată, explicată. Insuficiența datelor despre autor, incertitudinea asupra locului nașterii nu
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
locul nașterii să lipsescă dintr-o biografie: asocierea dintre dată și loc e atît de puternică (în istoria literară ca și în formularele birocratice), încît absența se cere cel puțin marcată, justificată, explicată. Insuficiența datelor despre autor, incertitudinea asupra locului nașterii nu sînt rațiuni suficiente pentru o absență totală. Aceasta se datora de fapt uneia dintre cele mai răspîndite manifestări ale cenzurii din deceniile trecute: interdicția de a menționa toponime din Basarabia. în cazul lui Russo, ar merita enumerate și comparate
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
merita enumerate și comparate soluțiile imaginate în diverse istorii literare și în dicționare; am putea încercarea astfel să surprindem raportul subtil de forțe, în care intrau deopotrivă momentul politic al apariției și gradul lor de seriozitate științifică. De obicei locul nașterii e pur și simplu omis, fără comentarii; uneori e indicat ("Strășeni - Lăpușna") fără a se atrage atenția și fără o plasare geografică mai largă. Doar mergînd pe firul informațiilor din istorii literare și adunînd mai multe date ("Două sate își
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
de-al doilea, aflat chiar pe Bîc, pare să fie cel adevărat") se înțeleg strategiile de selecție; se observă că, în contra tendințelor firești de ierarhizare a informației, nu Chișinăul e ales ca reper, ci destul de puțin celebrul Bîc (referirea la nașterea scriitorului "într-un sat pe malul Bîcului" e recurentă). Oricum, textul biografic din care am citat mai conține o ilustrare la fel de interesantă a strategiilor de omisiune: evitînd informația despre starea socială a familiei scriitorului, este evocată copilăria acestuia, exclusiv prin
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
Aceasta e un fapt în afara controversei. Rămîne faptul, tulburător, al metodologiei (maieuticei) utilizată de profesor la cursurile sale, venind cu însemnări pe o fișă format carte de vizită sau fără nici o însemnare, fermecîndu-și auditoriul care avea convingerea că asistă la nașterea ideației cursului. Era o metodologie socratică, de mare atractivitate, care făcea săli arhipline la cursurile profesorului Nae Ionescu, spre deosebire de atmosfera placidă a cursului ținut de P.P. Negulescu, care îl citea plicticos, luînd, apoi, forma unei cărți monumentale, cum e, de
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
în cărți vieți ce pînă acum/ n-au existat vreodată" (Literatura, fericirea în care trăiesc sărac și umil). Cărțile înseși devin vise, virtualități ce îngînă trăirea sortită inactualizării. Dintr-o atare incongruență cu viața cu care se confruntă poetul, ia naștere o tonalitate sarcastică. Preluînd principiile vieții, principii neonorate, acesta îi intentează un proces, ale cărui "dezbateri" notifică neîmplinirile, frustrările, dezamăgirile ce dau în vileag "adevărul" primordial, promisiunile respectării lui. Autenticității i se atribuie, prin invocarea concretului, o natură divină: "Mai
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca ea, mecanicele urzitoare vor fi decis să nu-i ursească un simplu fir uniliniar, fie și dacă prea-sinuos (cum
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Nicolae Manolescu La 160 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu, despre ctitorul criticii românești se vorbește prea puțin. Ultimele studii care i-au fost consacrate, în deceniile din urmă, sînt, mai degrabă, contestatare (Al. Dobrescu, M. Ungheanu). Actualitatea lui n-a mai fost simțită cu adevărat vie
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
la modă. Readucerea lui Maiorescu în librării și programe didactice, după articolul lui Liviu Rusu din 1963, a reprezentat, desigur, o nobilă recuperare, dar nu însoțită neapărat de conștiința clară a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul și celelalte) era greu de prevăzut. Paul
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
în însăși fatalitatea biosului: "Ulise iarăși se lasă prea mult așteptat/ în labirintul cretan al senzației pe cînd sunetul gras ca un taur/ lent se prelinge pe coridorul poros sîngeros/ un melc somnoros/ smuls din fragila sa cochilie triasică/ scîncetul nașterii încoronează opera nu alămurile fanfarei/ intervenția contrabasului (glaciară) a fost oportună după gemetele violei/ încît pînă și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
am ridicat în picioare ca un copil/ ținîndu-mă numai de pereții aceștia/ pe care întunericul umed se prelingea din tavan/ plin de sperma liliecilor morți./ N-am văzut niciodată o asemenea peșteră sau un tunel asemănător/ prin care înaintam de la naștere/ ca într-un fel de gestație prelungită./ Mama Bătrînă m-a vărsat de-a dreptul în subterana aceasta/ apoi a murit lîngă mine cu plămînii sufocați de cenușa radioactivă/ uitînd să-mi lase un semn măcar o dîră de sînge
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
lor?"". După ce a ieșit dintr-un soi de mundus subterraneus care e Gulagul, autorul nu poate fi decît sceptic, un sceptic fără margini. Orice e posibil a se întîmpla, orice i s-ar întîmpla îi este oarecum indiferent, sub stigma nașterii, a vieții, a absolutului, termeni deopotrivă compromiși: Da, zîmbesc, îmi convine, da, sigur, facem afacerea!/ De mîine, de azi, chiar din clipa aceasta/ începem călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi înșine
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
întîmpla îi este oarecum indiferent, sub stigma nașterii, a vieții, a absolutului, termeni deopotrivă compromiși: Da, zîmbesc, îmi convine, da, sigur, facem afacerea!/ De mîine, de azi, chiar din clipa aceasta/ începem călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi înșine și spre oriunde". Absența tatălui ucis de torționarii comuniști se convertește într-o obsesie mitică: "Despre tată nu pomenim nimic deși nimic nu mă doare mai mult/ decît absența părintelui din viziunea mioarei
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
este oarecum indiferent, sub stigma nașterii, a vieții, a absolutului, termeni deopotrivă compromiși: Da, zîmbesc, îmi convine, da, sigur, facem afacerea!/ De mîine, de azi, chiar din clipa aceasta/ începem călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi înșine și spre oriunde". Absența tatălui ucis de torționarii comuniști se convertește într-o obsesie mitică: "Despre tată nu pomenim nimic deși nimic nu mă doare mai mult/ decît absența părintelui din viziunea mioarei. Unde era
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii împătimiți - cei ce mai frecventează Cinemateca sau mai consultă câte un dicționar de cinema - și mai amintesc că unul dintre monștrii sacri ai ecranului - Michel Simon, actor fetiș al lui Renoir - este genevez prin naștere, la fel cum este și regizorul Claude Goretta, cel ce a lansat pe Isabelle Huppert în Dantelăreasa; că Ursula Andress - "bomba sexy" a anilor '60-'70 a văzut lumina zilei la Berna; că "cel mai rebel și iconoclast cineast al
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
alta, și anume dacă aceste concepte definesc permanențe sau sînt, de fapt, numai o fază a istoriei recente pe cale de a se încheia. De la vestitul Ernest Gellner (Națiuni și naționalism), pe care dl. Boia - de ce? - nu-l citează, știm că nașterea națiunilor este concomitentă cu momentul apariției - in nuce - a industrialismului și că în etapele preindustriale nu se poate vorbi de națiune. Dl. Lucian Boia adaugă ideea că "națiunea este un concept cu încărcătură simbolică" și că, în fapt, "cariera ei
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și au dat naștere unor vii reacții. Toate acestea rămîn instructive dincolo de a căuta să știm cine avea dreptate. Voiam să observ însă un alt lucru, legat de diferența dintre noi, tineri critici ai vremii, care aveam în jur de treizeci de ani, și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
dragoste cu conștiința/ și o las așa dezbrăcată/ s-o admire sau s-o scuipe trecătorii/ eu născutul de toată lumea/ pornesc pe furiș cu sinele dungat / de-a dreptul prin hohotele siberiei/ prin incendiile magnetice ale creierului/ și spre locul nașterii mă trezesc alergînd/ urmărit la tot pasul de Cel care crede/ că traumatismele mele sînt o avere// în versul cu nr. 20 pe piept se aplaudă/ cineva vopsește intervalul dintre aplauze" (Nr. 20). Denudarea conștiinței e o autodepășire a ei
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
cîtă un imperiu/ ca un trib de obsesii/ lîngă un fluviu de îndoieli./ adunăm morții din duminicile războaielor/ cît timp turme sîngerii ne rumegă/ imitațiile nopților.// acum se crapă de ziuă în ochii piramidei" (Ultimul timp). Din incongruențele ontologice ia naștere ficțiunea, care, deși prin definiție "inventată", nu e absolut gratuită, adică arbitrară, fiind aidoma unei expediții cinegetice (sînt vînate sensurile lirice), în cîmpul căreia "glonțul libertății" (al viziunii) e asasin în înțelesul că "ucide" viața de la care pornește și pe
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]