2,943 matches
-
identitate europeană sau chiar euro atlantică. Crivățul rus, care a sulfat cu putere, în ultimele veacuri, peste plaiurile mioritice, ne-a împins sub adăpostul casei europene. Remarcabil este faptul că această identitate se impune la noi cu repeziciune față de alte nații care și-au asumat-o mai de demult (deși diferențele transpar mereu). Frecvent, ne raportăm cu această identitate la ceilalți care ciocănesc la ușile UE sau NATO și provin din alte blocuri politice, economice și culturale. Interesant este că, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de haplogrupuri formată din Hg I2, J2, G2 și E3. Este o succesiune care s-a perpetuat până în prezent de-a lungul unui șir de generații începând cu perioada străveche. Și nu este doar cazul nostru, ci și al altor nații din Balcani. Acești oameni liniștiți au preferat să devină supuși ai unor populații belicoase (Hg R1b, R1a, Q și N), care s-au aciuat pe lângă dânșii. Au stat deoparte și au privit cum hoardele duceau lupte crâncene pentru putere. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
americanizare. e. Limitele influenței Limba noastră a cunoscut influențe, în plan lingvistic, din partea imperiilor care și-au exercitat puterea asupra spațiului românesc. Să nu credem că noi suntem un caz particular, căci această înrâurire a fost cunoscută de multe alte nații. Trebuie să facem, totuși, niște distincții importante. Pe de o parte, statutul de supus, respectiv stăpân nu a fost întotdeauna în favoarea celor din urmă. Pe de altă parte, influența a înregistrat grade diferite de manifestare. Ne raportăm la variabile care
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Poartă... Nici măcar apăsarea haraciului care încovoia spinarea țării ori jalea părinților ai căror copii erau luați în robie. Dar astfel vodă, oricare ar fi fost numele lui, credea că reușise să-și ferească poporul de asprimea otomană îndurată de alte nații care au îndrăznit să se împotrivească. Poate că, privit dintr-un anumit unghi, avea oarecum dreptate să exagereze în a fi precaut. Nicicând vreo oștire română nu a avut soarta crudă a armatei ungare după bătălia de la Mohacs. Niciodată poporul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost ponegriți și izgoniți, dar și la soarta nemților care, ceva mai târziu, au fost vânduți. Am lăsat niște regimuri ticăloase să se îmbogățească, scoțând bani din nenorocirea unor oameni. Nu ne-am dat seama că astfel noi înșine ca nație am devenit mai săraci, spiritual și cultural, legându-ne, totodată, numele de niște regimuri netrebnice. Coborârea în iad Prea sentimentali și, uneori, prea ignoranți, mulți au înțeles și practicat greșit naționalismul în Europa interbelică. Rațiunea le-a fost copleșită de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și să reprezinte județul și țara, de transparentizarea finanțării partidelor, de modificarea Constituției și de ce nu ? de un partid nou, necompromis, un partid profesionist și moral. Avem nevoie de acest act de demnitate națională, altfel compromitem politic întreg viitorul acestei nații. Avem nevoie de o operațiune cum a cunoscut Italia, gen "mani puliti", și de o mișcare populară care să propulseze noi forțe democratice și noi personalități. Acestea, cum spuneam, există. Iată, de pildă, ce forță de iradiere are Dan Puric
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu te-om părăsi." Ajutoarele solicitate prin petiție se cereau aprobate fără întîrziere, după aprecierea și a medicilor amintiți mai sus, așa că "un ajutor tîrziu va fi numai un pretext în ochii tuturora. Amintindu-vă de această sfîntă datorie, subsem nații ne întemeiem pe credința că ea nu este dorința noastră particulară, că această dorință este a orașului întreg și că D-v erați în așteptarea unei asemenea propuneri, pentru a o executa imediat"275. În noaptea de 27 mai au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Bisericii ni-i va arăta, mai degrabă, pe potențialii lustrabili» - a adăugat ministrul Culturii. El a susținut că, în ordinea priorităților, importantă este curățarea clasei politice și apoi trecerea la nivelul oamenilor de cultură - «intelectualitatea colaboraționistă care a distrus sufletul nației» [...].” Cu ocazia inaugurării unei biserici a Jandarmeriei Române, patriarhul Teoctist s-a arătat jignit de către ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, care declarase că o serie de preoți i-au turnat la Securitate pe enoriașii care li se spovedeau. „Prea Fericirea Sa
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
engleză (21); ascuțită (16); sărut (16); străină (15); comunicare (10); lungă (9); vorbe (9); cuvinte (7); cuvînt (7); dulce (7); dinți (6); rusă (6); țară (6); corp (5); om (5); patrie (5); engleza (4); grea (4); iute (4); mare (4); nație (4); porc (4); roz (4); salivă (4); buze (3); dinte (3); franceză (3); frumoasă (3); germană (3); înțelegere (3); naționalitate (3); roșie (3); străinătate (3); vocabular (3); vorbit (3); amară (2); anatomie (2); cod (2); cultură (2); cunoștințe (2); etnie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
intimitate; ioc; izvor; împrejurime; împresurare; în spate; închis; încîntător; îndepărtat; înghesuit; întins; întunecos; întuneric; învechit; Tîrgu-Jiu; de joacă; joc; lăcaș; liniște; lîngă; loc de parcare; locuitor; lume; luminos; magazin; magic; mai bun; Mamaia; maștere; mediu; meleag; mijloc; minunat; moment; mult; nație; născut; neam; negru; neliniștit; nemaivăzut; de neuitat; nimic; nivel; noutate; obiect; ocazie; ochi; odaia; de odihnă; orientare; origine; palincă; paradis; de parcare; parte; partea; pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curiozitate; curte; dac; dator; depărtat; deștept; dezamăgire; distracție; dragi; dus; dușman; dușmani; elegant; etnie; familie, etnie; frați; de fraieri; frăție; genetică; gingașă; hoție; imagine; infinit; interes; împreună; încredere; îndepărtat; lalea; laolaltă; legătură; liniște; lucru; lume; mamaia; mîndru; al meu; muscă; nație; naționalitate; neamuri; necaz; neînțelegător; nepoată; nimic; numeros; nuntă; oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
irelevant; îmbogățire; împreuna; îndrăzneață; înșelăciuni; întîmplare; învățat; jocuri; josnic; labirint; lăcomie; lume; luptă, putere; luptă; mafie; mai bine fără; manevră; mare; măgari; mărul discordiei; medicină; meschini; minister; ministru; mister; mișcă; miting; mîine; mod de guvernare; monstru; mort; nașpa minciună; nașpa; nație; neadevăr; nebuni; nebunie, haos; necesar; necunoscut; nefavorabil; nefolositor; negru; neimportant; neinteresantă; neînsemnată; neînțelegeri; nu; număr; oameni de cap; oameni proști; oameni; omenie; oportunist; organizare; partid politic; pauză; perversă; pierdere din timp; plăcut; PLDM; plictisit; plictisitoare; poetă; poetică; politică; pontă; popor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frați; Franța; găini; geografie; glie; glob; Grecia; imn; importantă; indispoziție; integritate; iubire; încîntătoare; îndepărtată; întindere; legi; limite; loc natal; localitate; locuitor; loial; marcă; Marea Britanie; măreție; a mea; merge; mîndră; mîndrie; mîndrie sau dispreț; mîndru; moare; muncă; murdară; nașpa; naștere; natal; nație; naționalism; națiune; născut; nepăsare; nimeni; nivel de trai; noi; noroi; oameni puțini; Olanda; onoare; ostași; pace; pară; Paris; partid; patrie adorată; patrie și onoare; păcătoasă; pădure; păduri; părinți; păsări; pedeapsă; peisaj; pierdută; planetă; poartă; politicieni; popas; populată; prospețime; prostie; protecție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
demult; de departe; dovleac; dulce; durată de timp; duritate; Eminescu; epocă; era; evoluție; există; foaie; glas; greu; greutate; imensitate; interes; ireversibilitate, timp; împreună; îndelung; înțelepciune; lac; lapte; lume; lungă durată; mare; medic; mileniu; minunat; minut; mormînt; mort; prea mult; multitudine; nație; neam; nepăsare; nepoții; nesfîrșit; nestins; nimic; oameni longevivi; odihnă; OOO; poveste; povești; pribegie; rai; răsuflare; război; religie; sărac; schimbare; secundă; de singurătate; strămoși; suferință; de suferință; suflet; o sută de ani; șchiop; nu știu; puțin timp; pentru totdeauna; tradiție; trai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Contribuția principală a profesorului Bârsănescu la dezvoltarea științei educației poate fi așezată sub genericul pedagogiei culturii și a politicii culturii. El militează pentru „organizarea culturii” în folosul „comunității” și „indivizilor”, indicând căile de propagare a „creațiunilor culturale”. Cultura-educație dezvoltă vigoarea nației, afirma cu o jumătate de secol în urmă profesorul ieșean, animă, unifică, inspiră sentimente superioare. Educația, creația și propaganda culturii trebuie să fie deci circumscrise unor norme organizatorice și tehnici de difuzare care să convină tuturor posibililor beneficiari. Numai astfel
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
asigura atingerea acestor scopuri este pentru Eminescu școala și statul educativ 3. Școala - cadrul instituțional, mijloc practic de transmitere a valorilor către tânăra generație, și statul - ca factor „activ” care „administrează” mijloacele educative. Statul educativtc "Statul educativ" Statul este personalizarea nației, iar concepția despre rolul statului derivă din cea despre personalitate. „Axiomul de la care purcedem noi este noțiunea personalității” care „se determină prin ea însăși”, găsim în ms. 2257, inclus de Magdalena Vatamaniuc în acel inestimabil Fragmentarium, alcătuit „după manuscrise, cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mi stingheresc mișcările. Sunt prea slab ca să mă scutur de o atât de grea moștenire” (III, 54). Este o moștenire a umilinței. „Mii de sclavi își strigă în mine părerile și durerile contradictorii” (I, 19), spune Cioran; sau: „Aparțin unei nații la care eșecul este endemic” (III, 31). Reversul unei astfel de atitudini nu întârzie să apară. Răsturnându-le rostul, carențele acestea ale strămoșilor pot fi nu doar motiv de disperare, ci și de satisfacție orgolioasă. Cioran, o știm, nu-i
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ei, Cioran se recunoaște pe sine însuși. De aceea face din autoflagelare permanentă un izvor de energie. Și, pe acest fundament, al eșecului, se petrece poate chiar reconcilierea intimă dintre Cioran și propria țară. Nu spusese el că aparține unei nații pentru care eșecul este endemic?! Nu-și admiră el foștii prieteni rămași, asemenea ciobanilor din țara sa, niște anonimi?! Doar că Cioran are orgoliul eșecului. Iată ce spune: „I-am scris lui Arșavir că fără orgoliul eșecului viața ar fi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
glad to meet you and Wellcome... Nae: Mai ușurel că-mi pierd pîinea... Nu știi engleza... Nici tu, Mona... Octav: Păi... Nae: Mă, eu sînt translatorul aici, înțelegi! Octav: Gata, Nae, se poate! Ei, atunci spune-i lui Tomy..., ce nație e? Nae:...Îmi pare rău, dar e scoțian... Octav: Asta ne mai lipsea! Deci spune-i lui Tomy că ne bucurăm că-l avem aici... la noi... la centrul cultural... Nae: Ce centru, frățică, ăsta a venit să vadă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de deasupra noastră va trebui să ploaie, să treacă un timp pînă va intra apa în pămîntul lui, și apoi se va scurge și la noi. Ne mîngîie deci în timp de secetă, că nu numai noi suferim, ci și națiile celor șapte ceruri. în noaptea spre Anul Nou se deschid cerurile, și cine vede cînd se deschid capătă de la Dumnezeu tot ce va cere; de asemenea, vitele vorbesc în acea noapte între ele, spunînd lui Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și conspirații în contra a tot ceea ce îi depășea întelegerea și moravurile. Poemele și prozele poetului vor fi tot atâtea probe de înălțare peste bolgia lungii sale captivități, ceea ce nu a exclus pătimașa sa reactivitate, în calitate de gazetar, la eveniment, la patimile nației supuse strâmbătații și convulsiilor caruselului politic. Etic până la suferință, cugetător faustic în sfera sublimului, Eminescu și-a plătit cu viața opțiunea însingurării în numele forței propriului suflet. Pe care n-a pregetat să și-o trăiască totuși în chipul cel mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
29 aprilie 1739 mitropolitul judecă un caz de sodomie. Faptul este des coperit printr-o întâmplare, deoarece arhidiaconului Ștefan, pe lângă păcatul sodomiei, îi place să fure din când în când diverse obiecte de cult. Ancheta scoate la iveală și incli națiile homosexuale ale diaconului care „ca un porc de câine au sărutat pe un cafegiu al nostru“, povestește un călugăr al mănăs tirii Mihai Vodă din București. Alți doi slujbași mărtu risesc „că i-au sărutat cu râvnă curvească, ci încă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o replică celor înclinați să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor decât supunere oarbă, indiferență, apatie. Scrutându-i istoria, Bălcescu descoperea însă că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul, "nația română n-a vegetat", n-a trăit doar în corupție și degradare, ci a știut să lupte pentru valorile ei, pregătind clipa libertății ce avea să vină. Greșește cine vede în istorie numai hazard și conjunctură. Dacă lucrul acesta era
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
istoria noastră, nota redactorul, are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să găsim și noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații." A doua sursă capitală trebuia să devină folclorul, domeniu a cărui însemnătate pentru renașterea culturii noastre Kogălniceanu o revelase și mai înainte, urmând o directivă spirituală care era a timpului său. Istorie și creație folclorică, iată sursele de energie resurecțională
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda ideii unioniste a produs atâta bucurie atunci și de atunci mereu? "Când Dumnezeu voiește bine cu o nație, îi trimite entuziasm", spunea Kogălniceanu în Adunarea munteană, curând după eveniment, convins că entuziasmul poporului va fi dublat de înțelepciunea oamenilor de stat, că astfel numele lor va trece "în tablele de bronz ale istoriei", iar din marea faptă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]