2,620 matches
-
glob, fără obișnuita săgeată. Pereții bisericii nu au linie verticală, ci una oblică, amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului spre a consolida rezistența bolții. Biserica a fost pictată în anul 1861 de zugravul bihorean Ioan Lăpușanu. Iconostasul este împărțit în două registre orizontale: sus este zugrăvită Răstignirea, având de o parte și de alta portretele Prorocilor, în medalioane circulare
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
istorice, LMI 2004: . Vechimea bisericii este disputată. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait propune o datare din secolul 18, bazată pe trăsăturile bine păstrate la altar, la ferestrele originale și reliefată de sculptura bogată a pridvorului și de peretele plin dintre tindă și naos. Nu este însă exclus ca toate aceste trăsături, considerate arhaice, să fi supraviețuit în această zonă de puternică civilizație a lemnului până în prima parte a secolului 19. Pisania pictată peste intrarea în biserică ne indică ridicarea bisericii în anul 1812
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din Valea Mureșului, al căror turn are în componență bulbul „baroc”. Comparată cu splendidele turnuri de tip „gotic” din
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
turnului. Sugestia este întărită de panta acoperișului bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte biserici din Valea Mureșului, precum și efectul „iluzionist” al șindrilei denumite „praștilă”. O altă notă aparte prezintă cele nouă ferestre ale bisericii (trei la altar, patru la naos și două la pronaus), prevăzute cu ancadramente terminate cu arce în segment de cerc. Ferestrele au o deschidere mai mare decât cea obișnuită, ceea ce asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
terminate cu arce în segment de cerc. Ferestrele au o deschidere mai mare decât cea obișnuită, ceea ce asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În naosul bisericii, pictorul Nicolae din Lupșa Mare a zugrăvit "Ciclul Patimilor" iar în absida altarului a fost pictată "jertfa lui Avraam", "Sf. Troiță" și "friza patriarhilor". Icoanele împărătești au fost pictate cu o decorațiune în ipsos și datează din secolul XVIII
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
și Iisus Hristos Învățătorul, de pe iconostas, iar în altar, același an este menționat la finalul textului de pe rotulusul pe care îl ține în mână Sfântul Ioan Botezătorul, înfățișat într-o icoană de mari dimensiuni, adosată iconostasului. În schimb pe bolta naosului, în medalionul în care este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, în dreapta, jos, este scris anul 1819. Din aceste date se desprinde o concluzie: în anul 1819, zugravul Nicolae a executat pictura murală, iar în anul 1820, cea a iconostasului, încheind, probabil
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
încadrată de Soborul Arhanghelilor. Sfânta Maria apare într-o a doua scenă, cu adâncă rezonanță simbolică: Fecioara strivind capul șarpelui. Scena este încadrată de reprezentarea Jertfei lui Avraam și de cea a Proorocului Iona cu balena și un înger. În naos, pictura parietală este, în parte, deteriorată. Pe peretele sudic, zugravul Nicolae a reprezentat sfinți mucenici. De la est la vest: 1 Sf. Mucenic Procopie; 2. Indescifrabil; 3. Sf. Mucenic Dimitrie; 4. Sf. Mucenic Teodor Tiron; 5. Indescifrabil; 6. Indescifrabil. Pe peretele
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
6. Când au dus pe Iisus Hristos la Irod; 7. Când au dus pe Iisus Hristos la Pilat din Pont; 8. Iisus în închisoare. Alte patru scene din ciclul patimilor, zugravul Nicolae le-a pictat pe peretele de vest al naosului, deasupra cărora a prezentat Judecata de apoi. În stânga, jos: 1. Punerea coroanei de spini pe capul lui Iisus; 2. Biciuirea. În dreapta, jos: 3. Când l-au luat pre Hristos să-l răstignească; 4. indescifrabil. Narațiunea se încheie în registrul II
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii. Portalul intrării în pronaos conține inscripții în limba română și în limba latină, cu caractere chirilice și latine, inscripții ce amintesc de momentul edificării bisericii. O primă inscripție, în limba română scrisă cu caractere chirilice, din păcate păstrată parțial
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
întâlnim în cazul acestei biserici soluții de acoperire a spațiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obișnuită. Pictura iconostasului, cu o puternică influnță barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde 4 registre, primul registru fiind dominat de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga și Sfântul Evanghelist Ioan în dreapta
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
s-a trecut imediat la amenajarea unui alt cimitir, situat în imediata apropiere a bisericii, cu o suprafață de 0,8 ha, împrejmuirea făcându-se cu sârmă. După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica a necesitat și lucrări interioare, însemnând amenajarea altarului, naosului și pronaosului; s-a împodobit cu icoane vechi, obiecte de cult și toate cele necesare. Cele trei strane au fost executate de Bungău Ioan (localnic tâmplar), cu aportul binefăcătorilor. Biserica este prevăzută cu încălzire centrală și instalații de aer condiționat
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are o învelitoare
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la cele
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea avansată a catapetesmei se formează două nișe: proscomidiarul (la nord) și diaconiconul (la sud). Catapeteasma este din lemn de tei, sculptat cu ornamentații florale, iar unele icoane
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are obișnuitele deschizături. Turnul bisericii amintește de cel al
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]