2,809 matches
-
pot vedea nălucile celelalte, care nu sunt proiecțiile mele, ci ale altei lumi, care își are demonii ei, chiar dacă nu și iluminările. Văd noaptea cum unii pândesc, cum ascultă ce vorbește orașul în somn, cum pun cioburi de oglindă în dreptul nărilor, pentru a desluși, prin aburii respirației, visele oamenilor. Și, mai ales, aud vocile. Ele nu strigă, ai crede că sunt niște scurgeri vâscoase prin conducte sau zumzăieli de prin firele de înaltă tensiune. Dar sunt voci omenești, chiar dacă nu pornesc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe creștetul lui și îi împinse capul, strângându-se în jurul gâtului, ca o pungă de plastic în care aerul se împuținează. Bătrânul trase adânc aer în piept, dar tot mai neputincios, până când masca i se lipi de față, îi astupă nările și gura care sorbea zadarnic din aerul împuținat. Atunci bătrânul deschise ochii din nou și insipiră adânc, buimac, ca ieșit dintr-o cameră înecăcioasă. — Ce ți-am spus ? șuieră Vocea. Întotdeauna am dreptate în ce vă privește pe voi, nemernicilor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se prindă în jocul ei. Melania clătină din cap, sugerând dezamăgirea. — O fi mazăre ? Sau varză ? se prefăcu el că se încurcă din nou. Ea clătină din cap cu și mai multă putere. Atunci el își îngustă ochii și ridică nările, adulmecând : — Te pomenești că e... Și apoi împreună : Praz cu măsline ! Melania bătu din palme și râseră amândoi. El nu știa ce înseamnă să iubești pe altcineva. O făcea să sufere și îi era rușine. Era o suferință mai mare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două picioare. Ar fi avut urechi mici și ascuțite, țâșnind din părul creț, și o singură sprânceană groasă, dintr-o tâmplă în cealaltă, cu o ușoară arcuire în dreptul nasului. Care nas s-ar fi așezat bont pe maxilarele alungite, cu nările groase și răsfrânte, și peste o gură rânjind întruna din dinții lungi. Ar fi fost ușor adus de spate, dar asta doar din dorința de a părea ca și ceilalți oameni, altminteri înălțimea l-ar fi scos chiar și pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe dimensiunile pielii, și nu ale trupului, atârnând și fluturând, ca niște rufe puse la uscat. Singurul care-și păstrase măreția de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era nasul coroiat, cu niște nări uriașe care, înfundate de umezelile ce se scurgeau din ochi, se opinteau să tragă aerul, ca niște foale. Și, cum izbânda morții e fără putință de tăgadă asupra cărnii, dar nu și asupra cheratinei, părul Bunelului cobora peste umeri, dându
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
imaginea în oglindă a celuilalt. Amândoi erau ceacâri, atâta doar că unul avea ochiul stâng albastru și cel drept castaniu, iar celălalt începea albăstreala cu ochiul drept. Unul avea un neg mare și scorțos ca o ciupercă de lemn lângă nara stângă, celălalt lângă nara dreaptă. Se pieptănau cu cărare, netezindu-și părul, unul într-o parte, altul în cealaltă. Cel cu ochiul stâng albastru apuca, mai ales, cu mâna stângă, celălalt, după cum îi arăta ochiul, cu dreapta. Poate că, și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
celuilalt. Amândoi erau ceacâri, atâta doar că unul avea ochiul stâng albastru și cel drept castaniu, iar celălalt începea albăstreala cu ochiul drept. Unul avea un neg mare și scorțos ca o ciupercă de lemn lângă nara stângă, celălalt lângă nara dreaptă. Se pieptănau cu cărare, netezindu-și părul, unul într-o parte, altul în cealaltă. Cel cu ochiul stâng albastru apuca, mai ales, cu mâna stângă, celălalt, după cum îi arăta ochiul, cu dreapta. Poate că, și dacă ar fi știut
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la numărul de senzație. Puțică din dreapta începu să mănânce semințe de dovleac, băga câte una în gură și Puțică din stânga scuipa cojile. Apoi Puțică din stânga ceru un chiștoc aprins și trase un fum pe care Puțică din dreapta îl scoase pe nări. Apoi trase Puțică din dreapta și Puțică din stânga suflă câteva rotocoale desăvârșite. Fură atât de impresionați, încât Lucică încercă zadarnic, arătându-se pe rând ciung, olog, amândouă deodată, ba chiar făcând și o criză de epilepsie, să le stârnească interesul. Isaia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în oraș vreun bloc mai înalt ca mormanul ăsta. — Nici nu e, întări Bunelu. Dacă mai pui la socoteală și macaraua ruginită... Tufișurile foșniră. Întâi ieși Marchiza, cu pași împleticiți, scuturându-și poalele fustei. În spatele ei, cu pieptul înainte și nările fremătând, cu mersul satisfăcut și crăcănat, venea Calu. — Ce ai, femeie, de bălăngăni așa din cap ? întrebă Bunelu, singurul care privea scena cu detașare. — Mi-a înțepenit gâtul, bodogăni Marchiza. — Ziceam să nu-i cauzezi la inimă, îl admonestă Isaia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mutau de pe unul pe altul. Magdalena se întinsese pe pământ, cuibărindu-se ca în pân tecul mamei. Lucică îi mângâia șuvițele lipite cu sudoare de fruntea fier binte. Puțică se apropiară de cădelniță, trăgând cu nesaț din alcoolurile evaporate, dar nările lor tăbăcite de aurolac nu simțeau din vălătucii aceia destul cât să-și amă gească ochii țepeni și creierele înmuiate și nălucitoare. În întuneric, mormanul uriaș putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
urechilor de măgar pe care le conturau smocurile ciulite. — Tu, de colo, strigă pițigăiat bătrânelul, valea ! Frizeria e ceva mai încolo, pe dreapta ! — Auzi, moșule, își ridică Maca privirile, dacă ai un păr așa frumos, de ce-ți iese din nări cu duiumul și- atâta ? De fapt, Maca era mulțumit. Zâmbi, cu zâmbetul lui în stare să crape oglinzi. Bătrânul se aplecă, indignat, lovind cu pumnii în pervazul ferestrei. — Zici că aici nu e voie să parchezi ? îl ațâță iarăși Maca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frunte. — Uitasem. Lumile în care am copilărit nu arată deloc la fel. Iar tu parcă nu mai arăți ca la amiază. M-am pieptănat altfel. Când merg la școală, îmi strâng părul. — Până și buzele îți sunt mai cărnoase. Și nările. Iar ochii nu-i mai ai rotunzi și mirați, ci alungiți și languroși. Poate te schimbi, în funcție de momentul zilei ori de omul cu care vorbești. Sunt convins că mulți bărbați se uită la tine... — Bărbații nu se uită la mine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în cap și trecându-și, în răstimpuri, mânecile pe sub nările înfundate de o umezeală verzuie, îl priveau fără expresie. În spatele lor, femeia își strângea capotul la piept, cu o inutilă pudoare, căci decolteul nu putea ajunge din urmă sânii căzuți. Bărbatul trăgea din țigară, cu ochiul pe jumătate închis, prețăluindu-l
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aduce, dar nu pot lua nimic de la noi. Ajunseseră aproape de vârf. De aici, lumea se deschidea în toate părțile. În jur, umbrele se opriră, în cercuri concentrice, de netăgăduit. Dintr-odată fața bătrânului se schimonosi. Respirația îi ieșea fierbinte pe nări. Din albul ochilor țâșni o privire necruțătoare. Întinse pumnul spre ei : — Vă cunosc... scrâșni. Credeați că nu vă cunosc... Vă știu pe nume pe fiecare... Nenorociților... Coate-goale ! Așa credeai, mă ? se întoarse spre Maca. Dacă-ți lași lațele astea nespălate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pat bricheta și o aprinse iarăși. Umbrele se retraseră pe pereți, sâsâind. Trase un sertar și găsi un muc de lumânare pe care îl ridică aprins deasupra capului. Umbrele își continuară dansul, mâinile parcă li se întindeau, dar flacăra lumâ nării le pecetluia pe perete. Așeză lumânarea pe noptieră și se apropie, încurajat. Celelalte umbre își unduiră spinările și se dădură deoparte, atât cât să-și facă loc și umbra lui. Intră în lumea lor amenințătoare, chipurile celelalte o priviră dușmănoase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o ceartă. Nu voi să suporte privirile ei stupide de înțelegere. Gustul de lucru îi pierise cu desăvârșire. Iritat, merse și se plimbă prin curte. Când se întoarse, Indolenta dormea cu fața spre perete pe largul divan și scotea pe nări un imperceptibil sforăit, care lui Ioanide, nevrozat, i se păru înspăimîntător. Dezbrăcîndu-se, se culcă și adormi. A doua Bietul Ioanide zi dimineața, când se sculă, era singur pe divan. Asta-l făcu să-și aducă aminte de întîmplare. Cum, Indolenta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
corporal. Sedentaritatea, ca și agitația au adesea același efect. Fața, umflîndu-se puțin și devenind unsuroasă, îi aluneca în jos. Ochii se măriră, devenind de o negreață stăruitoare, în schimb nasul se făcu mai coroiat. Fire mari de păr răsăreau de sub nări și în bărbie, iar gușa dădu indicații a se dubla. Metamorfoza aceasta nu se petrecu brusc și, material vorbind, Sultana era mai mult sau mai puțin aceeași ca și înainte, contururile nu anulau formula ei fizică. Foarte curând rămase gravidă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pom. Straturile de flori produc lui Ștolț sentimentul de rău fizic pe care-l avem noi când stăm în emanații de amoniac sau clor. Tușește. Mirosul trandafirului i se pare cea mai teribilă miasmă inventată de un demon pentru torturarea nărilor. Ștolț percepe universul ca o maree continuă de efluvii, și, închis în casă, printr-o simplă zbârcire a nasului el știe că mă aflu la poartă. La un trandafir, care i s-a părut prea toxic, Ștolț a lătrat cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vizitează? ERNA (plângăcios): În locul ăsta am stat noi doi și am vorbit, așa un miez adânc avea totul. Și pe urmă a venit Herrmann, porcul ăsta de câine, sculat din prima lui beție, și oha, ohe, și și-a umflat nările și-a zis că pe aici pute a lebărvurșt, și tre' să dea peste cap un ștamperl... Mai degrabă aș fi intrat în pământ de rușine. Dar Wottila a rămas liniștit la locul lui, a zis numai că Herrmann nu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Poporul. Poporul. Brusc un pocnet în ușă și în pereții încăperii. FRATELE LUI MARIEDL: Ăștia ar trebui să fie oamenii. MAMA LUI MARIEDL: Ăștia-s oamenii. MARIEDL: Oamenii sosesc. OPT Mama lingând grăsimea. MEDICUL: Limba galbenă. Ochii furați din cimitir. Nările exemplar mărite lacome de aer. Bot și infecție de gheare. Urechea internă semănând frapant cu organele de defecație. Capul, o dovadă târzie a bazei științifice a frenologiei. Sexul deviat și stâlcit, bun de aruncat de putrezeală. Pus mereu pe împerechere
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este la fel de important ca și conținutul, care trebuie să fie apetisant, atrăgător... Bucătăria mediteraneană este un bun exemplu de ceea ce putem face cu legumele. Încercați să puneți cel puțin trei culori În farfurie și plante aromatice precum cimbrul, busuiocul, ienupărul. Nările trebuie să palpite, ceea ce antrenează o bună salivație. Favorizați o bună digestie O mare parte a populației suferă În tăcere de o digestie laborioasă. Cum să facem să evolueze practicile noastre alimentare pentru a crește digestibilitatea alimentelor? Consumarea de alimente
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Mâncați 2-3 căței de usturoi de 3 ori pe zi, timp de o săptămână. Sinusurile se vor decongestiona În mod sigur. Dizolvați o tabletă de vitamina C de 500 g Într-o ceașcă cu apă călduță. Aplicați soluția direct În nări cu o pipetă, folosind o jumătate de doză pentru fiecare nară, de 2 ori pe zi. La țară, pe alocuri, bolnavii scapă de problemele cu sinusurile prin mestecare de fagure de miere. Ceai din semințe de cimbrișor, În care s-
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de o săptămână. Sinusurile se vor decongestiona În mod sigur. Dizolvați o tabletă de vitamina C de 500 g Într-o ceașcă cu apă călduță. Aplicați soluția direct În nări cu o pipetă, folosind o jumătate de doză pentru fiecare nară, de 2 ori pe zi. La țară, pe alocuri, bolnavii scapă de problemele cu sinusurile prin mestecare de fagure de miere. Ceai din semințe de cimbrișor, În care s-a adăugat o lingură de suc de lămâie și ceapă. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceai din semințe de cimbrișor, În care s-a adăugat o lingură de suc de lămâie și ceapă. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din petale de trandafir de dulceață, o lingură la o ceașcă. Se pune direct În nări cu pipeta. Inhalații cu ceai din tătăneasă. Acoperiți-vă capul și vasul În care fierbe infuzia, cu un prosop, pentru a inspira vaporii degajați. Inhalații cu ceai de cimbru, lumânărică și oțet de mure. Masaj și comprese cu apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fierberea de cimbru, rădăcini de tătăneasă, de muguri de plop, de oțet de mure. În caz de sângerare a nasului, se aplicau următoarele tratamente: Bolnavul era așezat imediat cu fața În sus, cu o mână ridicată, stânga sau dreapta, din partea nării sângerânde. Se aplicau apoi comprese cu apă rece, cu oțet sau cu saramură la ceafă sau pe creștetul capului, pe moalele capului, pe vârful nasului ori la nări. Legători la ceafă cu cartofi cruzi, tăiați mărunt și stropiți cu rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]