10,006 matches
-
să strângă chiar ceva alimente, rămase de la masa lui și le aduse Emei și copilului. Veni și ziua când bărbatul le aduse vestea sosirii navei în port. Ema răsuflă ușurată. Calvarul, frica prin care trecuse, se sfârșeau. Aici, pe tărâmul natal se simțea în siguranță și știa că nimic rău nu i se putea întâmpla. Se întorcea la civilizație! Era în sfârșit în țară! “Tot acasă este cel mai bine“ își spuse Ema, în timp ce își privea încântată băiatul. - Bine că stau
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1456858971.html [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
astazi, au fost două zile frumoase zile de toamna. Cu toate că suntem la sfarșitul ei, vegetația este în "floare". În Royal Botanic Gardens, sunt mai multe plante care au „emigrat” de pe alte meleaguri. Ele își păstrează și aici tradițiile din locurile natale. La Katoomba, la munte, era la fel, însă ceva mai rece. Am vrut de mai multe ori să ajung la Katoomba, insa mereu a apărut câte ceva care m-a reținut. N-am putut culege prea multe imagini, deoarece în aceste
UN SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ LA SYDNEY ÎN IMAGINI de IOAN DIŢU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Un_sfarsit_de_saptamana_la_sydney_in_imagini.html [Corola-blog/BlogPost/342995_a_344324]
-
de la ai tăi o amintire. Ce-ți dorești? - Dacă-mi este îngăduit, parfumul florilor de tei. - Prea bine! Din acea zi, parfumul se răspândi în Rai, spre fericirea tuturor. Și, tot de atunci, pe pământ, când înfloresc teii, pe plaiurile natale ale Marelui Poet, oamenii spun încântați că miroase ca-n Rai - a parfum de Eminescu! Referință Bibliografică: PARFUM DE EMINESCU / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
PARFUM DE EMINESCU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1442734840.html [Corola-blog/BlogPost/366179_a_367508]
-
nămeții netopiți Și teama de-un viscol barbar Dar soarele darnic,urcă pe cer Strigând îmbietor: veniți,veniți! Vine mic plăpând și îndrăzneț. Clopoțelu-i răcoros și fraged, O primăvară trage după el, În splendoarea noii tinereți. Din bulbu-nfipt în gliile natale Se-naltă-n zarea de lumină, Și sună din goarne de-argint Flutrurându-și cele cinci petale. Privesc, admir, așa într-o doară, Un tainic dor de viață mă îmbie Să fiu și eu, cândva, un ghiocel Sau poate chiar o
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Sau cu u8n liman mai aproape”), deși o frământă puternic dilema care dintre cei doi este vinovat pentru despărțirea ce i-a îndepărtat precum Polul Nord de Polul Sud (Flori). Ca un alt Ulise purtat de dorul familiei și al Itacăi natale, poeta își simte sufletul plin de „răni deschise” și, plutind pe nava săltând pe valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt” și își astupă
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
cărții constă în relatarea mai multor aspecte social-politice, culturale, economice specifice epocii. Astfel, impresionează descrierea emoției pe care i-au făcut-o refugiații polonezi, atât părinții, cât mai ales copiii acestora cu care s-a împrietenit. Fiind în gara târgului natal și așteptând sosirea trenului „iubirii”, cu care urma să plece la București, eroina face o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Note_de_lectura_de_emil_istoc_al_florin_tene_1377922602.html [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
-Oare nu atunci mi-au fost semănați germenii poeziei și ai draostei de carte, de țară și neam de care nici astăzi nu mă pot lăsa?! De atunci nu mă pot despărți de carte și scris, de dragostea față de meleagul natal și înaintașii mei, de tot ce mă înconjoară, dragoste și respect pe care le cânt în poeziile mele. La revedere, dragul meu prieten! Sper, că și tu , citind aceste amintiri ale mele să te bucuri alături de mine de acele clipe
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1466000712.html [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
preocuparea deosebită a doamnei Inspector Școlar General, Valeria Gherghe și a doamnei Inspector Școlar -coordonator al concursului, Alexandra Mocanu, această manifestare culturală anuală a reușit să suscite interesul multor elevi, profesori, oameni de cultură, fii ai satului, reveniți pe meleagurile natale pentru a asista la ” Lecții de Preda” chiar în școala unde a învățat acesta și și-a uimit de atâtea ori colegii și profesorii prin talentul său la compuneri, prin seriozitatea cu care își pregătea anumite teme. Copiii sunt atrași
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1438647357.html [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
mare plata - zâmbete sincere, de firească acceptare, pentru toate eforturilor sale. Se poate spune fără niciun dubiu, ca titanul George Rocă este un mare prieten al românilor și al tuturor prietenilor României și că păstrează vie în suflet imaginea țării natale, indiferent de cât de departe s-ar situa, fizic, de ea. „De vorbă cu stelele“ (vol. 1 și vol. 2) (re)confirmă - pe deplin - acest lucru. Se poate vorbi despre cărți document, care depun mărturie în favoarea românilor, completând în cartea
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
lumea largă” pe care o descoperise în lecturile sale filosofice și la care visa. Totuși, odată ajuns în Germania, după revoluția din România - la care a luat parte direct - nu a aflat același spirit larg european, cultivat în Timișoara sa natală. La ce vârstă v-ați decis că doriți să studiați dreptul și de ce? Unde ați studiat și în ce perioadă? De ce v-ați orientat spre avocatură? V-a influențat cineva în alegerea profesiei? Cine a fost modelul dvs. ca student
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
din Germania, la momentul respectiv. Experiența unui birou internațional cu peste două mii cinci sute de avocați angajați, având sedii din Tokyo până în Shangai, Milano, Praga, Londra și București! Am avut ocazia să învăț enorm, dar și să-mi văd țara natală de pe “celalt mal”, însoțind investitori marcanți, în România. Am lucrat apoi, într-un birou de avocatură britanic internațional “Lovells”, tot în Frankfurt, pana cînd am preluat conducerea departamentului juridic al unui birou de experți contabili și în taxe, de mărime
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_romn_erudit_profeseaza_avocatura_cu_succes_n_germania_.html [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
cu aceeași dragoste și-a venerat MAMA, cea care a plecat în lumea drepților... lâsându-l foarte tânăr, ființa cea mai iubită de pe pământ, înțelegându-i sentimentele nobile, ascultându-i destăinuirile despre copilăria pe care și-a petrecut-o în satul natal - Gura Motrului, și prezicerea acelei vecine care i-a spus că privighetaorea care cântă în fiecare dimineață în dudul din curte (sub umbra căruia stătea cu mama sa, prevestește că GIGI va avea un glas de privighetoare), lucru ce s-
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
am grăit”. De când a fost copil mic și-a pus sufletul pe strună fermeactă, pe frunză de păr rotat, fluierat de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină (cântec pe care-l stăpânește cu mare măiestrie, înnobilându-l cu har și sensibilitate de poet
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Flămând, Al. Piru, Ion Cristofor. - Domnule Ion Murgeanu, când v-ați descoperit talentul de scriitor și în ce împrejurări? - Foarte de timpuriu și aș putea zice într-un mod nostim: făceam plugușoare la Anul Nou, cerute de flăcăii din Zorlenii natali contra-cost, “tematice”, am putea spune, critice și umoristice, vizând realități locale. Mi se plăteau. Aș putea zice acum, că am fost un “scriitor capitalist” avant la lettre. Dar talentul meu, în mod paradoxal, s-a relevat în proză, când în
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
resimte valabil și azi, din fericire, în tot ce scrie IM: “Inspirația năvalnică, uneori solemn exaltată...o expresiune incântătoare a combativității ardente a temperamentului solar, o literatură, în fine, fără nici un loc comun.” Aula liceului din Complexul Școlar, din satul natal al poetului, Zorleni, îi poartă numele. Cei care vin vor putea găsi acolo cărțile lui, parte din biblioteca de lucru de o viață, însoțite și de o arhivă intimă minimală...
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
Tulburandu-mi iubite liniștea”), lupta cu iluzia și deziluzia pe rugul artei (“Tăcută aștept și așteptarea doare/ Așa cum așteaptă muza un poet), dragostea de mamă (“A nins și ninge iar măicuță/ și-n suflet mi-au crescut troieni”), evocarea satului natal (“ Este casa copilăriei în care am crescut,/..., locul unde ne sunt străbunii), “a satului cu Moromeți” în care a copilărit (“Amintiri adunate într-o casă memorială/ Cu tine domnule Preda din Siliștea Gumesti.”), se îngemănează în poezii scrise tot pe
UN ZBOR FRUMOS PRIN POEZIE, CU ARIPI DE ÎNGER de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1457857953.html [Corola-blog/BlogPost/384140_a_385469]
-
surle pe hârtie velină, academică. Cerșetorul este și el un visător și Poetul îi umple pălăria cu stele. Expresie concentrată până dincolo de limita posibilului. O economie de mijloace artistice care nu stă la îndemâna multora dintre consacrați. La reîntoarcerea în locurile natale unde fiecare dintre noi am văzut lumina zilei, încercăm de fiecare dată o strângere de inimă, vedem lucurile, aceleași lucruri, cu alți ochi. Parcă ne mai lipsește ceva. Puritatea copilărească le-a păstrat curate pe meninge dar acum în clipa
CEASORNICUL SOLITAR de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ceasornicul_solitar.html [Corola-blog/BlogPost/342543_a_343872]
-
de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!”Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
00 are loc deschiderea noului Club Kush din strada Palat nr.1, având ca invitat special Yousef din UK. Yousef, pe numele său adevărat Yousef Zaher, este dj la Radio 1 din Anglia și deține o rezidență în orașul său natal Liverpool la “Circus”. Pe lângă aceasta mai deține câteva rezidente de notorietate cum ar fi la Ministry of Sound , Renaissance , clubul Creăm și Space din Ibiza. În 1991 a făcut cunoștință cu acid houseul iar acesta ulterior l-a propulsat în
Yousef @ Kush, Grand Opening, 11 decembrie by http://www.iasi4u.ro/yousef-at-kush-opening-11-decembrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/96084_a_97376]
-
un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc în România sau chiar dacă unii nu mai sunt români în acte. Emigranții sunt ambasadorii neoficiali ai României peste tot în lume, își pun amprenta pe imaginea țării natale în locul de exil”. Acest lucru pe care îl dezvoltă și sciitorul cărții de față, este de fapt caracteristica de bază a tuturor emigranților indiferent din ce colț îndepărtat de lume ar veni în țara de adopție. Este legea imigrantului confirmată
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
așa, mă leagă de Sofia Rotaru un apropiat grad de rudenie și, tot dacă e așa, aceasta mă face nemăsuramil de mândru! Am căutat-o, neaflând până acum decât de la Fuego vești dinspre frații ei, locuitori și azi în satul natal din Ucraina. Am încercat să dau de vreo urmă prin Anastasia Lazariuc, domnii Valentin Bătârnac și Anatol Chiriac, darn u am aflat-o și nu voi înceta niciodată să o caut. Cu mulți ani în urmă, într-o zi, în
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sofia_rotaru_buhusi_meleagu_aurel_v_zgheran_1388489873.html [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
casa acesteia. Nepoții ei, copiii sorei lu’ Ana au vândut casa unei familii din Găvănești, Oltenia. Acestă familie s-a mutat în Oțelu Roșu din pricina uzinei. Datorită acesteia aveau un loc de muncă sigur. Și-au vândut locuința din localitatea natală și pământul pentru a se stabili în Banat. Vechea casă a început treptat să primească o nouă înfățișare. În câteva luni imaginea arhaică s-a pirdut în umbra unei vile luminoase, zugrăvită în culori calde. Nici interiorul nu mai păstra
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Discret perforatorul. Dar toate dimprejur Natură, Soare, Apă, Sub cerul de azur Din priviri îmi scapă. Aici sub razele de soare Mă simt destul de bine Dar totuși dorul minei, Nu-l complectează nimeni. 1963 *** Cred că mare dor de satul natal PETIA v-a făcut să scrieți acele sincere și frumoase versuri despre locurile natale, unde ați văzut lumina zilei. Deocamdată nu cunosc pe nimeni care să fi scris așa de frumos despre satul nostru. Ion DONISĂ 82 ani Pensionar țăran
MELANCOLIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Melancolie.html [Corola-blog/BlogPost/348704_a_350033]
-
îmi scapă. Aici sub razele de soare Mă simt destul de bine Dar totuși dorul minei, Nu-l complectează nimeni. 1963 *** Cred că mare dor de satul natal PETIA v-a făcut să scrieți acele sincere și frumoase versuri despre locurile natale, unde ați văzut lumina zilei. Deocamdată nu cunosc pe nimeni care să fi scris așa de frumos despre satul nostru. Ion DONISĂ 82 ani Pensionar țăran PETIA. Referință Bibliografică: Melancolie / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 307, Anul
MELANCOLIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Melancolie.html [Corola-blog/BlogPost/348704_a_350033]