2,024 matches
-
construiau „cu succes socialismul, societatea multilateral dezvoltată”? Nazist Alexandru Gh. Tăcu, tatăl copilului, care În perioada Incriminata avea o vârstă mai mică decât Malin la data solicitării pașaportului pentru SUA? Mama? Alină, care era cu doi ani mai mică decât ,,nazistul” Malin? Cui să se mai adreseze familia Tăcu? În iulie 2001 trimite o scrisoare disperată, dar În parte cu optimism scrisă, parlamentarului și șefului de partid Corneliu Vadim Tudor pe care v-o facem cunoscută din paginile revistei ,,România Mare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Împotriva Încălcării prevederilor art. 3, 13 al. 14, al. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Protestul a fost remis d-lui Daniel Sheehan, pentru d-na consul Christens , autoarea unei replici stupefiante emisă la viza anterioară: ,,America nu primește naziști”. (Cât de transparență apare implicarea ,,indicativului” a-18(M) În mecanismul de acordare a vizelor). E oportun să cunoască SUA că Ambasada să de la București a acordat vize pentru plecare definitivă unor persoane găsite de mine În DUI 84901 vol
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un raport: „Memoria lui Tăcu poate transporta În Occident o arhivă de documente”... Chiar așa? Securitatea avea înfiltrați și la ambasada SUA, unde eu am solicitat azilul politic. Doamna consul mi-a justificat refuzul vizei cu replică: „America nu primește naziști”, dar a acordat vize pentru plecare definitivă a unor persoane cu o asemenea ideologie și care s-au numărat printre informatorii Securității. Și acum? Acum, ca și În decembrie '89, aștept ceva. Spălați de tarele noastre bătrânești, aștept vremea când
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
notorietății lui Palade, care făcea lobby pe langă autoritățile americane pentru aducerea familiei Tăcu În SUA, Securitatea Îi eliberează lui Alexandru Tăcu un pașaport care să-i permită, chipurile, să emigreze. Ambasada americană refuză să-i acorde viza, motivând că ,,naziștii nu sunt acceptați pe teritoriul SUA”. Antenă Securității din Ambasada SUA, Miroiu (care oficial se ocupă cu pază ambasadei), i-a prezentat consulului american dosarul de condamnare din 1952 În care Tăcu era numit drept legionar pentru că refuzase să depună
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
protocolului de primire În Consulat. „Iașul” a primit ordin să mobilizeze sursele pentru furnizare de informații privind „pasiunea” mea pentru apologia mișcării legionare. Ca urmare, la una din audiențe, doamna consul Christensen ne-a avertizat ex abrupto: „America nu primește naziști!”. - Familia Digeratu a primit vizele de plecare. (V) - Informația supralicitată că americanii pretind pentru persecutații politic numai pașapoarte, azilul se acordă cu generozitate, de data aceasta strivita ostentativ, ne-a adus pur și simplu În situația de a declara greva
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
părea că Fraser crede că muncitorul obișnuit nu poate face nimic rău. — Ar trebui să Încerci să administrezi o fabrică plină de ei, zise el. Ți-ai schimba gîndirea politică imediat, crede-mă. Apoi Hammond spuse: Și ce zici de naziști? SÎnt și ei muncitori obișnuiți, nu-i așa? — Da, sînt, zise Fraser. — Și ce spui de japonezi? — Ei, japonezii, interveni bărbatul de lîngă Fraser - un alt dezertor, pe nume Giggs - nu-s oameni. Toată lumea o știe. Conversația continuă cîteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
face, spuse Duncan iritat. Propriului meu tată Îi e rușine cu mine. — Ei, dar și alui meu Îi e de mine. Crede că toți cei ca mine ar trebui dați pe mîna nemților, de vreme ce sîntem dispuși să-i ajutăm pe naziști. Fiul ar trebui să fie sursa de rușine a tatălui său, nu crezi? Dac-o să am un fiu, sper să-mi facă viața un iad. Cum ar exista progres altfel? Duncan Însă nu zîmbea. — Îți bați joc, zise el. Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Să-i găurească? Nu crezi că sînt alte lucruri mai importante la care să te gîndești? — Nu, nu cred. — Ei bine, aș vrea și eu să știu ce fel de pantaloni o să mai poți cumpăra dacă or să ne invadeze naziștii. — Dacă or să ne invadeze naziștii, cred c-o să-mi fac alte griji. Dar pînă atunci... Pe fetele ca tine, naziștii or să le ia de neveste imediat, zise femeia. Ce-ai zice să ai un soț În SS? Discuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sînt alte lucruri mai importante la care să te gîndești? — Nu, nu cred. — Ei bine, aș vrea și eu să știu ce fel de pantaloni o să mai poți cumpăra dacă or să ne invadeze naziștii. — Dacă or să ne invadeze naziștii, cred c-o să-mi fac alte griji. Dar pînă atunci... Pe fetele ca tine, naziștii or să le ia de neveste imediat, zise femeia. Ce-ai zice să ai un soț În SS? Discuția continuă. Viv nu participa. În locul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aș vrea și eu să știu ce fel de pantaloni o să mai poți cumpăra dacă or să ne invadeze naziștii. — Dacă or să ne invadeze naziștii, cred c-o să-mi fac alte griji. Dar pînă atunci... Pe fetele ca tine, naziștii or să le ia de neveste imediat, zise femeia. Ce-ai zice să ai un soț În SS? Discuția continuă. Viv nu participa. În locul din stînga ei era o fetiță de vreo treisprezece ani, de condiție bună, stîngace și serioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cinez cu ei la «Cupole».“ „Nu, îi aduci și pe ei la mine.“ Ne-am dus cu toții în somptuosul apartament de pe avenue Victor Hugo: se adunase deja lumea bună, ea fusese soția unui mare om politic, Georges Mandel, dușman al naziștilor, executat în 1944. Am petrecut o noapte magnifică, am râs mult, avea un umor nebun. Împreună cu familia Ionesco ne-am simțit extraordinar de bine, primiți de această mare doamnă a teatrului francez care recunoștea importanța lui Ionesco ca autor și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
concertmaestru al Filarmonicii din Dresda, pentru ca apoi, la 20 de ani, Wilhelm Furtwängler să-l numească noul concertmaestru al Filarmonicii din Berlin. Avea să rămână timp de cinci ani în fruntea filarmonicii berlineze, epurat apoi, în calitate de evreu, imediat după venirea naziștilor la putere. Exilat din Germania în 1934, Goldberg avea să colinde Europa și Extremul Orient, în calitate de solist și în duo cu pianista de origine ceho-ungară Lili Kraus. Destinele lor s-au împletit ulterior în bine și în rău, fiindcă aflați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dirijor în orchestra de estradă a așa-numitului Osvobozené divadlo (Teatru eliberat de convenții). După doi ani, Ančerl revenea la muzica clasică în calitate de director muzical și dirijor la radioul ceh, conducând din timp în timp și Filarmonica. Ocuparea Boemiei de către naziști a avut drept consecință demiterea sa de la radio, iar timp de trei ani, până în 1942, Ančerl s-a retras în sudul Boemiei, unde a lucrat ca simplu muncitor. În noiembrie 1942, a fost deportat ca evreu, împreună cu întreaga familie, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
și alți 1.500 de deportați din lagăr au fost transportați la Auschwitz și peste 1.100 dintre ei, între care ambii părinți, soția lui Ančerl și fiul lor în vârstă de un an și jumătate, au fost gazați de naziști. Dirijorul a supraviețuit, în lagărul de concentrare de la Friedland... Revenit la Praga în 1945, Ančerl a fost invitat de Hába să dirijeze orchestra fostei opere germane, iar din 1947 a preluat conducerea Orchestrei Simfonice a radioului ceh. Un turneu în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
au în ei infernul pe care îl trăiesc eu. Dumnezeu să-i țină veșnic în pacea lor de invidiat!... „Toscanini era mai puțin preocupat în acel moment de Lucerna, gândurile lui îndreptându-se spre Festivalul de la Salzburg, căzut în mâinile naziștilor. După ce refuzase să conducă în fața lui Hitler, spectacolele lui, noua producție cu Tannhauser, Fidelio și Falstaff, fuseseră preluate de alți dirijori, Knappertsbusch și Vittorio Gui. Reacția lui: „am auzit la radio un act din Tannhauser, transmis de la Salzburg. O oroare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
și cum se descurcă în ea Stanley H. Barkan? S.H.B.: Sunt pe deplin conștient de varietatea de limbaje din jurul nostru. Băiat fiind, am crescut în East New York, Brooklyn, alături de cei mai mulți prieteni ai mei care au scăpat din Europa ocupată de naziști. Vorbeau limbi diferite: germană, rusă, poloneză, idiș. Eram fascinat de sunete. Totdeauna am manifestat o vădită curiozitate față de secretele privind comunicarea cu familiile lor. Mai târziu am studiat multe limbi, ajungând lingvist structuralist, nu însă poliglot, ca fiica și fiul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nocive. Perioada interbelică mai cu seamă era decimată. Unele din cărțile puse la index au ajuns într-un fond secret, inaccesibil publicului și chiar cercetătorilor, cu excepția cîtorva care beneficiau de o adeverință specială. Altele au fost arse. Deci nu numai naziștii au ars cărți, așa cum susținea cu impertinență propaganda comunistă, ci și exponenții totalitarismului roșu. Am asistat și eu la un asemenea autodafe, la Oradea. Cu mare greutate, elev fiind în ultima clasă de liceu, am izbutit să intru, în taină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
treia, ce se petrece în Siria, de unde Peri aduce lacrimile de căință ale unui criminal, la vederea unui copil ce se roagă. În paranteză fie spus, cum semnalează livretul discului, Paradisul și Peri a fost una dintre capodoperele modificate de naziști pentru a corespunde propagandei epocii: la aniversarea din 1943 a lui Schumann, partea a treia a fost interschimbată cu cea dintâi, astfel ca mântuirea să vină de la picătura de sânge a eroului... Se spune despre oratoriu că este o piesă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
motivând că în casa ei nu prea avea loc. La cercetări amănunțite, autoarea Rebeca a declarat că nu și-a dat seama ce face, continuând disculparea ne-a povestit că a rămas traumatizată pșihic în urma introducerii în lagărul de concentrare nazist Auschwitz, unde erau trimșii evreii , părinții fiind gazați în fața ei , ea scăpând ca prin minune.Ea nu și-a mai revenit nici până în ziua de azi, ceea ce nu motivează acțiunea ei de furt și de felul cum a procedat ascunzându
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
amândoi sunt doctoranzi, amândoi sunt culți și sensibili, volubili și cosmopoliți. Diferența specifică rezidă doar în raportul pe care îl au cu istoria. Dacă Sven, imbujorat de rușine, ezită să recite vechiul imn al Germaniei (conținând celebrul refren preluat de naziști, Deutschland, Deutschland über alles), prefăcându-se că a uitat versurile, Chikako se miră candid când îi povestesc despre atrocitățile comise de niponi în Asia de Sud-Est, spunând că nimeni nu se mai preocupă astăzi de greșelile bunicilor și că, în plus, Japonia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Bomb. Fuji-san ga mieru... Este greu să exiști ca individ în Japonia. Haruki Murakami În Omul din castelul înalt, celebrul roman SF de istorie alternativă al lui Philip K. Dick, scriitorul american ne pune în fața unei lumi paralele, în care naziștii și aliații lor au câștigat războiul. Considerată de mulți o adevărată capodoperă care prefigurează postmodernismul, scriitura dickiană incită cititorul să se confrunte, pe lângă subiectul central al meditației filosofice asupra relativismului istoriei, cu alte două teme problematice ale secolului al XX
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și știa de aranjament înainte de a primi foc verde. Crezi că-l poți struni în așa fel încât să n-o dea în bară?” Întrebarea era ca o hartă rutieră pentru toate zvonurile. Ellis Loew îl știa drept ucigaș de naziști și credea că el era cel din spatele atentatului asupra lui Buzz Meeks. Probabil cercetaseră toate poveștile celor de la Narcotice de la secția 77. Dudley Smith știa ce face. „Nu văd nici o problemă, consiliere”. „Perfect. Cum merge cu Celeste și Stefan?” „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
înainte ca Mal să fie trecut în rezervă, neamțul a fost capturat în Cracovia și ținut prizonier în barăcile Poliției Militare. Mal s-a dus la Cracovia doar ca să-l vadă. Ofițerul de serviciu i-a arătat bunurile confiscate de la nazist, inclusiv niște bucle de păr care-i aparținuseră, fără îndoială, Celestei. Mal s-a dus direct la celula lui Franz Kempflerr și a golit întreg încărcătorul pistolului din dotare în figura nazistului. Un văl gros a fost tras asupra incidentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de serviciu i-a arătat bunurile confiscate de la nazist, inclusiv niște bucle de păr care-i aparținuseră, fără îndoială, Celestei. Mal s-a dus direct la celula lui Franz Kempflerr și a golit întreg încărcătorul pistolului din dotare în figura nazistului. Un văl gros a fost tras asupra incidentului. Guvernatorului militar, un general de armată, i-a plăcut stilul lui Mal. Mal a fost trecut în rezervă cu un calificativ onorabil, i-a adus pe Celeste și pe Stefan în America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
mai nemulțumită de acest fapt. Cu cât insista el mai mult să-l adopte pe copil, cu atât mai vehement refuza ea. Mai mult, încerca să-l educe pe Stefan în stilul aristocrației cehe, din mijlocul căreia fusese răpită de naziști - cu lecții de limbi străine, tradiții culturale și obiceiuri europene -, ignorând amintirile pe care i le dezgropa copilului. — Copilul îi aparține mamei. Chiar și un avocat ratat ca tine ar trebui să cunoască maxima asta. Mal ascultă zgomotul produs de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]