2,176 matches
-
invitat să particip la o emisiune TV a lui Stelian Tănase, dedicată chiar tîrgului. S-ar putea să vin la tîrg și anul acesta, pentru "lansarea" cărții mele recent apărute la Polirom despre Ioan P. Culianu și Mircea Eliade. E neîndoielnic că aceste tîrguri au devenit o frumoasă tradiție postcomunistă, o sărbătoare anuală a cărții, a libertății de gîndire și de expresie, a pluralismului. Dar tîrgurile sunt efemere și așa par a fi și cărțile (cel puțin cele care mă interesează
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
prin colaționarea arbitrară a unor fragmente care au legătură prea vagă cu presocraticii. Dar recordul de ingerință îl ating editorii francezi, care înlătură echivocul titlului și-i tranșează în mod abuziv ambiguitatea în favoarea variantei Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești. Neîndoielnic, titlul e acum foarte clar, numai că e iremediabil banal, acesta fiind un exemplu de cum poți mutila un autor din dorința de a-l face să sune mai limpede decît a reușit să se exprime el însuși. În 1992, cînd
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
fierbinte și de un civism exemplar. Să-i păstrăm recunoștință pentru darul de a scrie, ce 1-a îndepărtat poate de la multe bucurii ale vieții, să-1 cinstim cum se cuvine. (...) Numele său a intrat cu modestie și încredere, cu rezultate neîndoielnice, pe porțile severului drum al perenității”. Dar înainte de toate acestea, marele dispărut a fost un soț devotat fiind căsătorit cu profesoară de istorie Tinuca Luchian (născută Buzilă) care l-a urmat curând la cele veșnice, a fost un tată sever
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
de tatăl lui. Peste o săptămînă, Thaw și tatăl lui se întîlniră cu directorul școlii Whitehill, un bărbat cu mustață albă care îi privi cu amabilitate din spatele biroului. — Duncan, zise el, domnule Thaw, are o imaginație prodigioasă. Și un talent neîndoielnic. Și un fel aparte de a vedea lucrurile, din păcate. Zîmbi. Am spus din păcate pentru că, în situația asta, cu greu îl putem ajuta, două mediocrități grele de cap ca mine și ca dumneata. Ești de acord? — O, sînt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
poate că toți trecem pe-acolo, prin tărâmul crepuscular al primelor amintiri ce se desfac, apoi, în vise și de-aici în picturi și în cărți și-n poeme, emanând din toate feromonii de scorțișoară ai nostalgiei. Am apoi amintiri neîndoielnice, de asemenea dizolvate ml târziu în vise, dar păstrând în ele urme ale locurilor și lucrurilor pe care le pot localiza, de bine, de rău, în compartimentele vieții și-ale creșterii mele. Ele încep nu mult după ce-am străbătut
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Și nu pot decât să-mi exprim cele mai profunde condoleanțe și indignarea unui roman pentru această crimă oribilă. Sunt sigur că acum, mai mult ca oricând, vorbesc în numele lui Magister militum și al lui Augustus însuși, care vor fi neîndoielnic îndurerați la aflarea acestei vești. Oricum - adăugă, coborând vocea - trebuie să știi că o împrejurare norocoasă mi-a dat posibilitatea să cunosc numele vinovatului. Ochii lui Gundovek sclipiră. Aruncă în jur o privire fugară, apoi, prefăcându-se că îl îmbrățișează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
face în acest moment ar fi să trimiți un alt curier la Etius și să-i spui să se grăbească. Sebastianus făcu, hotărât, semn lui Vitalius să se apropie și îl urmă pe principele burgund către scară. — O s-o fac, neîndoielnic, imediat ce mă voi convinge că lucrurile la Vesontio stau chiar așa, spuse. între timp, îmi adun iute oamenii și vin cu tine. începând să coboare treptele de piatră, Chilperic obiectă: — Ești un ambasador, nu ar trebui să te expui personal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
găsi în apropierea lui Etius, se bucura de o poziție avantajoasă. Pentru care era cu siguranță mult invidiat de ceilalți ofițeri mai puțin norocoși, prinși în ultimul rând. Cea mai însemnată dintre căpeteniile aliate era Theodoric, atât pentru stirpea sa neîndoielnic de rang, cât și pentru că vizigoții săi reprezentau ei singuri aproape jumătate din întreaga armată. Se afla alături de Etius, pe care îl depășea în statură cu mai bine de o palmă, și îl avea cu sine pe fiul său Thorismund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ar putea să ni se pară. Nu numai în cazul decanului de vârstă al criticii noastre care în tinerețe fusese mai slab și mai bolnăvicios decât toți confrații săi dispăruți înainte - ci pentru noi toți. Rezistența fizică înseamnă, în mod neîndoielnic, ceva și nu trebuie să fie nesocotită. Nenorocirea începe însă din clipa în care ea este luată drept rezistență morală. De când începem să uităm că verbul „a rezista” nu are numai forma afirmativă pe seama căreia se poate revendica orice (inclusiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
ar fi putut să-l facă să înțeleagă că nici un imperiu nu s-a putut menține altfel decât cu forța și că în clipa în care vor avea posibilitatea să opteze toate popoarele din gulagul sovietic vor alege în mod neîndoielnic libertatea, oricât de scump vor plăti asta). Deși în aparență nu are nimic comun cu acesta, Gorbaciov mi-l amintește pe fanaticul conducător al Coloniei penitenciare a lui Kafka. În ciuda faptului că el nu a făcut elogiul execuțiilor publice (ori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
și la sărăcia aia. Aici nu începuse nimic. Fusese catapultat în urmă, în anii ’40, și atmosfera rămăsese neschimbată ca o fotografie: gri și întunecată, în ciuda zăpezii, rece ca o bucată de fier. Un bufet - asta fusese ceea ce azi izbise neîndoielnic mobilele, oricât de bine ar fi fost apărate cu prilejul mutărilor. În casa scărilor, la trecerea printr-o ușă prea îngustă sau când un hamal a vrut să se dea mare: fără îndoială, există acest zgomot produs probabil prin izbire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
formulă manevrată dezinvolt de un povestitor însetat de concret, cu urechea și ochiul mereu la pândă, textele de mai târziu se înscriu și ele tot pe coordonatele cunoscute, la o cotă valorică menită să consacre și să consolideze un prestigiu neîndoielnic. Se observă cu ușurință că, în intervalul celor șase ani câți s-au scurs de la debut până la pretimpuria-i dispariție, Sorin Stoica a preferat să rămână prizonierul propriei maniere (din instinct, din inteligență, din cine știe ce pricină, nu mai contează) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
transcrierea ultimului apel telefonic al lui Jeschonnek. Făcuse făcut la numărul lui Haupthändler, și bineînțeles că apărea și pe transcrierea listei de apeluri a celuilalt. Era dovada pe care speram să pun mâna: ea transforma teoria În fapt, stabilind legătura neîndoielnică dintre secretarul privat al lui Six și negustorul de diamante. Mai mult, ei fixaseră și locul și ora unei Întâlniri. — Ei bine? făcu Inge, incapabilă să-și stăpânească pentru mai mult timp curiozitatea. Am rânjit: — Asul meu din mânecă. Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
reușită o reuniune a scriitorilor români de la care lipsesc tocmai cei mai importanți scriitori români ai momentului: Norman Manea, Virgil Nemoianu, Matei Călinescu, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Paul Goma, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc. O altă noutate, de data aceasta neîndoielnic dezagreabilă, este apariția studiului lui Cornel Ungureanu despre Mircea Eliade și literatura exilului; există, În carte, un Întreg capitol care Îți este consacrat În exclusivitate (alături de un altul, care se ocupă de Virgil Nemoianu). Nu știu În ce măsură textul de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ce făcea, domnule Teodorescu, ce făcea?» « Da, ce făcea, doamna Ianu, ce făcea?» «Făcea semne, asta făcea. Flirta din răsputeri, în limbajul semnelor. Cu nimeni altul decât cu cel cucerit de mine, domnule Teodorescu, se găsise ea să flirteze. Și neîndoielnic avea succes, pentru că el îi răspundea. Și toate astea, doar fiindcă e cu trei-patru ani mai tânără decât mine și și-a vopsit părul blond. Blonda cea vopsită, domnule Teodorescu, mi-a suflat mie un bărbat frumos. În aceeași secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
roșească, goimii sunt de neîntrecut. Ce tăntălăi neghiobi și nenorociți trebuie să fie oamenii ăștia ca să se-nchine la cineva care, unu la mână, n-a existat niciodată și, doi la mână, dacă a existat, judecând după poza cu pricina, neîndoielnic a fost Poponarul Palestinei. Cu frizură de paj, cu un ten ca de reclamă la Palmolive, cu o cămașă de noapte care îmi dau seama că-n ziua de azi trebuie să fi fost confecționată de Fredericks din Hollywood. Destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ani...? Dece nu...? Însfârșit, sperând să mai fie În viață, Închise și deschise ochii...! La câțiva pași În față Nando la braț cu anteprenorul discutau cu Însuflețire. Contrariat, privi cu teamă luciul gheții. Nu mică Îi fu mirarea Însă, constatând neîndoielnic, uriașa Înghețată carapace era nemișcată! Neâncrezător, Îi Încercă rezistența prin câteva balansări precaute observând’o cu atenție mărită. Cum nimic nu se Întâmplă se liniști grăbind mersul dorind să-i ajungă din urmă pe cei trei colaboratori cărora le auzi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fusese ademenit de obiectele acelea vicioase, plutind deasupra apei cu mesajele lor fără sens. Extrase din dulap o sticlă neîncepută de whisky Teachers și se duse cu ea înapoi în birou. Fusese martor la ceva atât de grotesc, atât de neîndoielnic diavolesc, atât de îngrozitor și atât de premonitoriu infernal, că nici el nu mai știa ce să creadă: fusese ceva real sau pur și simplu un coșmar cu ochii deschiși? Un om fără față, ale cărui mâini erau legate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
de gloanțele bodyguardului președintelui Abdul-el-Kebir, a intrat în istorie pentru tristul fapt că, din vina lui, democrația nu reușise să se instaureze definitiv în țară, dar a intrat, de asemenea, în legenda poporului Kel-Talgimus - „Poporul Vălului“ -, pentru că dovedise în mod neîndoielnic că un imohag - cum obișnuiau să-și spună tuaregii - singur și fără nici o armă în afară de istețimea, curajul și rezistența aproape supraomenească, a fost în stare să învingă trupele cele mai bine înarmate, datorită unei extraordinare cunoașteri a deșertului unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dar ăsta este felul de viață pe care ni l-am ales - și n-am făcut-o ca să radem de pe fața pământului o așezare de civili, ci ca să ne facem curaj când ne ajunge funia la gât. - Făcu un gest neîndoielnic cu mâna: Eu o să pornesc pe-aici prin jur, să vânez sau să fiu vânat, pentru că știu că dacă n-o fac acum, niciodată n-o să mai pot pune mâna pe o armă. De acord! Haide! Bruno Serafian deschise radioul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
atacat lucrurile mai ales în acel punct în care, potrivit materei lui, sistemul mi se părea prea puțin elaborat. Filozofia dreptului, a statului și a istoriei sunt numai indicate la Schopenhauer, și totuși cheia pentru justa lor întemeiere e cuprinsă neîndoielnic în metafizica sa. [... ] spunea încă Aristotel, și dintre antici fiecare era cel puțin un om politic teoretician, căci nu trebuie să lași nedeslușit ceea ce prezintă în cel mai înalt grad interes practic, cu toate că prin aceasta n-ar trebui în nici un
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
despre Kraft ca pictor: Iată în sfârșit un urmaș competent și recunoscător fantasticului experiment și inventivității din pictura ultimilor o sută de ani. Se spune că Aristotel a fost ultimul om care a înțeles totalitatea culturii sale. George Kraft este neîndoielnic primul om care înțelege totalitatea artei moderne - o înțelege cu fiecare fibră a ființei sale. Cu incredibilă grație și fermitate, el combină viziunile mai multor școli de pictură adversare, din trecut și din prezent. El ne înfioară și ne umilește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
alianțele comerciale se dezvoltă tot mai mult, traversând granițele. Pag. 185 Comerțul global Economia inovațiilor Diversitatea culturală Viitorul globalizării Sărăcie Terorism Modificarea populației Standarde de viață Securitatea globală mai ridicate Forța de muncă globală Călătorii cu Marco Polo În mod neîndoielnic, primul partizan al globalizării a fost venețianul Marco Polo. Acesta era fiul unui prosper negustor, Niccolo Polo, care împreună cu fratele său a pus bazele unui business înfloritor, realizând schimburi comerciale cu lumea de la Răsărit. Chiar și în urmă cu aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
un încântător și talentat povestitor și îl angajează în anturajul său. În următorii șaptesprezece ani, Marco a călătorit de-a lungul tărâmului stăpânit de Khan, o lume complet necunoscută europenilor. După întoarcerea sa acasă, el publică Călătoriile lui Marco Polo, neîndoielnic cea mai celebră și influentă carte de impresii de călătorie din istorie. Aceasta relatează călătoriile lui Marco nu numai din China, dar și din Siam, Japonia, Java, Ceylon, Tibet, India, Burma și alte locuri. Într-o vreme când puțini oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
caiete. Și cu condiția ca ele să fie expuse pentru a fi răsfoite, și nu doar scoase la cerere. Iar la conferință le-am spus că dacă am avea țeasta lui Eminescu așa cum au vecinii noștri țeasta lui Lenin, este neîndoielnic că milioane de oameni s-ar perinda să o vadă. Dar noi nu avem țeasta lui Eminescu. Noi avem, cu caietele lui Eminescu, ceea ce se afla în țeasta aceasta. Și credeți că nu există câteva mii de oameni care să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]