8,065 matches
-
oameni pe care-i leagă aceleiași interese ascunse și n-ar trebui să ne atingă pe noi în nici un fel. Tânăra scriitoare : Ai grijă, femeia este ispita raiului cea care te va face să suferi. Vanitatea și cochetăria ei distilată, neliniștile ei profunde și cu ascunzișuri, sensurile profunde pe care le atribuie ea vieții și acestea ar trebui să te sperie... Scriitorul consacrat (îi spune cu toată ființa sa): - Lasă-mă să duc această povară a iubirii pe care ți-o
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
nisip în asemenea cazuri. Să nu te supraapreciezi. Prin aulele universității, în acele timpuri, se puneau pe balanță un suflet, cel al pedagogului, și sute de suflete ale discipolilor, și ce minune, era o balanță ideală. În vuietul nemișcat al neliniștilor începătoare, cât de clară era soarta celor ce alergau după aparențele vântului tomnatic, când florile de grădină le mângâiau spiritele tinere, chemându-i spre acțiuni voluntare, de reîntoarcere și care, izgoniți de valorile divine, încercau să se facă pricepuți, inteligenți
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
ceva asemănător cu ea din cărți. Pe atunci, studiind folclorul și susținând cu note de zece zecile de balade: Toma Alimoș, Miorița, Andrii Popa și multe altele, înțelesese, că dragostea e un cântec, un nesfârșit preludiu, ce se zbate în neliniștea începutului unui îndemn, al unei balade, care îi răscolea acea dorință papitantă, unind-o pentru totdeauna cu arta de a tăcea, prin cântec, poezie, teatru. -Ei, și ce discuție avea să fie pe la ora 00.00? se gândi ea. Ilona
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]
-
opera poetului bucureștean George Peagu, devenit mult prea devreme o stea într-o îndepărtată galaxie. Prozodia orientată către clasic, multitudinea de specii lirice abordate, emoția, prezența insistentă a naturii, extrasenzorialul, nuanțele în care este citită viața - senin (optimism) versus ploi (neliniște) - toate acestea recomandă ubicuul romantism din poezia Aurei Popa. Titlul, Eșarfe de senin înnodate cu ploi, deloc surprinzător pentru un poet romantic, face diferența dintre real și reverie, interpretând visul ca pe o stare fundamentală, necesară împlinirii. Mesajul versurilor sale
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
CE-A TRECUT? de Ștefan Lucian MUREȘANU Fulgi mari se jucaseră în văzduh, bătând toată ziua în geamurile prăfuite ale camerei mele de lucru.. Rece și transpirată ziua trecuse, înclinându-se maiestuos nopții, care punea stăpânire peste Bucureștiul zdrențuit de neliniști și păreri îngrozite de trăire neclară. Strada locuinței mele zăcea nemișcată, acoperită de valtrapurile ude ale neputinței de a înțelege mesajul de liniște și răbdare, față de tot răul impus vieții de fiecare zi, a celor care au prins, prin vrerea
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
plăcere, sau cu cele de durere, depre care am văzut că vorbește Sfântul Maxim. Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
departe de toți oamenii aceștia dedați tuturor răutăților. Câte frumuseți pe chipul celora ce au sufletul curat. Doamne, iartă-mă"... și-și ridică privirea către cerul senin al acelei după-amieze de 24 august 1616. Simți o teamă în suflet. Aceiași neliniște care-l cuprinsese atunci când mama lui, Voica, revenise după doi ani, scoțându-l din mănăstirea călugărilor de la Athos. - Unde ai să mă mai duci, mamă? întrebase cu o voce speriată adolescentul. - Vom pleca în Italia, la bunica Ecaterina Salvarezi. De
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
aceste lungi și cochete saloane care reconstituie la scară comercială jungla tropicală sud-americană, ba și pe cea ecuatorială din Africa. Admirând locul uitasem cu totul de mâncare, frisoane asemănătoare la contactul cu ceva nou, necunoscut mie, îmi prelungeau starea de neliniște care va scade din intensitate pe masură ce mă deprindeam cu noul ambient, muzica în surdină cu tânguiri orientale și latine îmi relansau voia bună chiar și fără să fi băgat ceva în gură. Specificul compozit al mediului afectat unor
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
de cumulare și de anticipare a conceptelor fizicii contemporane. Pesemne știința ajungea muzica, acolo unde rațiunea era învinsă de intuiție. Doar că motivul mi-a rămas permanent necunoscut. Numai muzica întâlnea gândurile mele și am zâmbit, după atâtea nopți de neliniște. Totul devenise ușor, drumul era drept, puterea se împlinise si reconsideram condiția umană: trăiam fără să retrăiesc, timpul avea din nou răbdare cu mine, puteam să ating coperțile cărților cu speranță și încredere. Nada te turbe, nada te espante ... Încovoiat
ACASA UNIVERSUL NU ESTE SIMETRIC de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367100_a_368429]
-
un gol în stomac după sărutul lui pasional. De fiecare dată când Mircea îi atingea pielea fierbinte, era pătrunsă de ceva ca o amețeală în partea inferioară a abdomenului și i se înmuiau genunchi. Toate simțurile îi erau treze, și neliniștea de dinaintea furtunii începea să o cuprindă. Limba lui activă, dar nu amenințătoare, penetră încet și delicios cavitatea gurii sale, mângâind-o cu tandrețe. Ea scoase un scâncet care însemna plăcere, în timp ce Mircea începu să exploreze noi zone, la încheietura dintre
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NELINIȘTE PE HARTĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 177 din 26 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 26 Iunie 2011. Iarăși e neliniște pe hartă, Stau mai-marii Zilei să ne-nvețe, Stau mai-marii Zilei și se ceartă Cum
NELINIŞTE PE HARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367176_a_368505]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NELINIȘTE PE HARTĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 177 din 26 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 26 Iunie 2011. Iarăși e neliniște pe hartă, Stau mai-marii Zilei să ne-nvețe, Stau mai-marii Zilei și se ceartă Cum să mintă Țara pe județe! Țara asta nu-i un tort anume Din care tai felie după plac, Din Cer mă strigă morții ei pe
NELINIŞTE PE HARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367176_a_368505]
-
Cuza din Moldova dragă, Cum freamătă din rădăcini Ardealu'- Unirea noastră vă rămâie-ntreagă! Din inimă cuvintele mă ard, Cum poate mâna mea să nu le spună? Nu vă jucați cu Țara biliard, Cine împarte vânt, furtuni adună ... Iarăși e neliniște pe hartă, Stau mai-marii Clipei să ne-nvețe, Stau mai-marii Clipei și se ceartă Cum să fure Țara pe județe ... Referință Bibliografică: Neliniște pe hartă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 177, Anul I, 26 iunie 2011
NELINIŞTE PE HARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367176_a_368505]
-
să nu le spună? Nu vă jucați cu Țara biliard, Cine împarte vânt, furtuni adună ... Iarăși e neliniște pe hartă, Stau mai-marii Clipei să ne-nvețe, Stau mai-marii Clipei și se ceartă Cum să fure Țara pe județe ... Referință Bibliografică: Neliniște pe hartă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 177, Anul I, 26 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NELINIŞTE PE HARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367176_a_368505]
-
și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos. Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
în conceperea actelor din această scriere, dă cititorului prilejul de a găsi o lectură atractivă, plină de acțiune, de intrigi, o luptă reală a omului nou ca produs al societății în care trăiește. Pe tot parcursul romanului, suspansul creează emoție, neliniște, stări de tensiune și curiozitate, astfel încât, spre final, punctul culminant devine exploziv prin adevăr și dreptate. Marian Malciu este și va rămâne un scriitor al prezentului, un mare cunoscător al omului în societate, un sensibil în fața frumuseții feminine, un poet
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
și dorința sunt principalele elemente care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos.Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
în conceperea actelor din această scriere, dă cititorului prilejul de a găsi o lectură atractivă, plină de acțiune, de intrigi, o luptă reală a omului nou ca produs al societății în care trăiește. Pe tot parcursul romanului, suspansul creează emoție, neliniște, stări de tensiune și curiozitate, astfel încât, spre final, punctul culminant devine exploziv prin adevăr și dreptate.Marian Malciu este și va rămâne un scriitor al prezentului, un mare cunoscător al omului în societate, un sensibil în fața frumuseții feminine, un poet
CHEMAREA DESTINULUI – UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367145_a_368474]
-
o dorea. „Dacă vrei”, spune el, „am fugit ca să nu mă angajez prea mult. Eram însurat. Mă gândeam că pentru cariera mea era mai confortabil un cămin liniștit, în care să pot lucra la muzica mea, decât o viață alături de neliniștile, de patetismul ei, de forța ei vijelioasă. Mă inhiba, îmi deturna pur și simplu gândirea. Mă eneva prin directețe. Vrei să spui că-mi era frică? Mă simțeam ca un animal amenințat în echilibrul lui. Mă temeam să nu mă
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
ce și-a pierdut forma” Ar mai trebui remarcat în “Cuvintele”, motivul golului, care se regăsește și în poezia lui George Bacovia, “Plumb”. Golul, la fel ca și umbra din versurile anterior menționate, sugerează ceva misterios, indefinit, o stare de neliniște, de așteptare, de tensiune. De fapt, “umbra” și “golul” evocă intensitatea trăirilor sufletești ale poetei și sporesc sentimentul de tristețe. “Golul acesta/cuprinde/doar obiectul/ce nu mai este./obiectul acesta/și-a pierdut forma,/se strivește acum/pe el
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
vieții diurne a americanuluii, în sfera activității sale publice sau private. Undeva în dreapta, pe un indicator citești ceva ce pare obișnuit la prima vedere și apoi, dintr-o dată, strecurarea fiorului unui gând sau presimțiri care nu-ți dă pace, o neliniște care te acaparează și pe care izbutești cu greu s-o nesocotești : SÂN ANDREAS FAULT (Falia Sân Andreas) ! Aproape că uitasem această denominațiune, pe care o asociasem încă de pe băncile liceului cu ceva înfiorător, ca pe o amenințare de pe un
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
o îndrăgostită, arzând până la mistuire. Privesc Dunărea și văd în fiecare val, broderii de argint spre desfătarea pescărușilor. Privesc Dunărea și mai văd din când în când, câte un șlep trăgând alene o dragoste nemărturisită, să nu se risipească în neliniștea valurilor și dusă apoi la mal, să o plângă sălciile. Privesc Dunărea și merg agale pe lângă mal, îndreptându-mă spre locul care-mi place; la umbra unui mesteacăn. Mesteacănul, este simbolul meu fiindcă-mi place scoarța lui, semănând cu ochii
MESTEACĂNUL, ESTE SIMBOLUL MEU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367273_a_368602]
-
Femeia-ndrăgostită În dimineața lină, pe mal de lac cu nuferi E sufletul o barcă ce-n liniște plutește Visând cu ochi deschiși, femeia ce iubește Privirile-și afundă în minunații lujeri Ce năzuiesc speranța unei iubiri sublime Și risipesc neliniști ivite dintre umbre O sete de lumină și dragoste pătrunde În universu-i pur și-atât de plin de tine... Se-apleacă peste ape și-și oglindește fața Petalele de nufăr în gânduri le adună Și-și făurește-n taină, țesut
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
iar odraslele iau drumul orfelinatelor. Și astfel, începe cu adevarat, tragedia. Casă de copii unde nimerește Vlad, un băiețel cu o sensibilitate exacerbata, îi oferă un mediu complet ostil. Personaje precum Doroftei sau Miron Gură vin să îi amplifice spaimele, neliniștile, durerile. Anii trec și după multă suferință, umilință și traume greu de descris, Vlad alege să depășească fază instituțională, încercând să “zboare” spre un nou tărâm - strada. Alături de Criști, un micuț adus de pe drum la căminul de orfani, acesta se
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
formă - o interogație retorică - diferă ca mesaj. Dacă Nichita Stănescu spune: „Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule ?”, ceea ce denotă neputință și regret, Corina Petrescu are intuiția întoarcerii spre Divinitate, singura în măsură să găsească o soluție la orice neliniște și durere: „Unde e mâna/ Ta, Doamne,/ să le mai întorci/ din când în când/ aceste uitate/ și totuși,/ cât de însemnate/ clepsidre?” „Cântec și rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]