2,065 matches
-
una de nopți, mai ții minte volumele de la BPT?) Duminică am cumpărat de la Obor o „antenă“ de interior, în speranța că voi putea capta măcar TVR1, să-mi umplu puțin cu ceva imagini colorate timpul de seară. Până la instalarea unei nenorocite antene GSM pe blocul de vis-à-vis, puteam capta foarte bine două canale (plus bulgarii care se vedeau cu purici - deh, bulgari, hi, hi..). ȘTIAM că voi lua țeapă cumpărând această antenă, ȘTIAM că arunc pe fereastră 10 euro pentru un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
chiar un singur semn de punctuație atribuit acestuia pentru expresivitate, poate semnala mai degrabă prezența DIL decît cea a discursului indirect naratorial: El spuse că nenorocitul de tren a întîrziat. El îi spuse să îl lase în pace! Presupunem că nenorocit vine de la personaj (el) și nu de la narator, și că, în mod similar, semnul exclamării (și, probabil, cel puțin cuvîntul care îl precede) vine dinspre personaj. Avem astfel indicatori a ceea ce cu siguranță este DIL, dar nu avem indicații clare
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în mod similar, semnul exclamării (și, probabil, cel puțin cuvîntul care îl precede) vine dinspre personaj. Avem astfel indicatori a ceea ce cu siguranță este DIL, dar nu avem indicații clare despre lungimea acestuia - „cît de mult” înainte și după cuvîntul nenorocit aparține, de asemenea, personajului. Ajungem la încă o dimensiune interesantă a Discursului Indirect Liber: nesiguranța care planează asupra sa. În cel de-al doilea exemplu noi sîntem cei care decidem dacă întreaga frază „să îl lase în pace!” este în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ca Eminescu, vede "enorm", sau, mai bine zis, vede exact situația României de după "această nefericită epocă de 11 februariu", după detronarea lui Cuza de către "monstruoasa coaliție" (Cezar Bolliac); "toate acestea lasă a se bănui că străinii au avut mâna în nenorocita noapte de 11 februarie, care noapte va rămâne ca o funestă nenorocire în paginile istoriei acestei țări". Se va invoca, desigur, comoda acuzație de xenofobie, cum bagă de seamă dl Theodor Codreanu. Adevărul este că infuzia de străinism neasimilat a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un institut de alienați, după ce și-a venit în fire /.../ mi-e frică chiar de-a-mi plânge soarta, căci și aceasta ar fi interpretată ca un semn de nebunie. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic". După aceste rânduri, ce om normal ar putea vorbi de anormalitatea lui Eminescu decât de rea credință sau cu scopul, cum s-a întâmplat, de a-l ține cât mai departe de viața spirituală în care s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
morală, e o catastrofă; Geniul adult cu somn de copil; În artă, fuga de lume e rușinoasă, dar e... creatoare; Artiștii mediocri sunt femeile ușoare ale literaturii; Insuccesul te transformă din autor în personaj; Erorile de tipar înveselesc cărțile plictisitoare; Nenorocit e geniul lipsit de talent; Oratoria fără talent e tupeu; Sinuciderea lui Sadoveanu: "Mitrea Cocor"; Filosoful pornește de la cauze, artistul de la efecte; Ce e searbăd și efemer durează; Poetul pur e acela care n-a debutat în volum; Narcis și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fizică" (G.I. Tohăneanu). Deși prezența (tot fizică) nu mai poate incomoda pe nimeni, foiesc "denigratorii moderni", continuând o tradiție, și ea bogată, pe linia anti-eminescianismului. Să reamintim că B.P. Hasdeu, incriminând "veninul pesimist" al Noii Direcții, condamna "deificarea postumă a nenorocitului poet", transformat în fetiș, așteptând "reacțiunea firească". Și Al.A. Macedonski, încrezător în "sfârșitul unei legende", deplângea gigantizarea, "sgomotul ce s-a făcut împrejurul lui Eminescu", prezența alaiului de "fetișiști" care, în "cestiunea cu Eminescu", au transformat compătimirea în admirațiune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Căci Basarabia nu însemnează decât Țara Basarabilor, precum Rusia înseamnă țara rușilor și România, țara românilor (...) acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat pe nimeni de pe el, e o bucată din patria noastră străveche, este zestrea împărțitului și nenorocitului popor românesc." Rectitudinea poziției lui Eminescu este, de altfel, cunoscută, dar cartea lui Codreanu oferă și altă categorie de informații comentate, îndeosebi în cea de a doua parte, unele, poate consternante pentru lectorul veacului XXI. Care află că, în acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
am trecut prin două cutremure de pământ mari, prin mai multe inundații catastrofale, care toate au provocat calamități de nedescris în țara noastră. Am avut multe supărări de ordin familial, dar nu m-am lăsat răpus, nu m-am socotit nenorocit și am avut tăria să mă ridic deasupra acestor dureri ale vieții. Strămoșii mei, țărani clăcași de pe valea Moldovei, mi-au transmis această tărie sufletească, de aceea sunt foarte bucuros și le sunt mult recunoscător. Ce va mai rezerva viitorul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aflam, mi-a spus ceea ce îmi mai spusese de atâtea ori în trecut, când mă întorceam rănit de la joc: "Eu te-am născut copil sănătos și întreg, dar alergăturile tale după balon te vor preface, până la urmă, într-un invalid nenorocit!". Nu am găsit că e cazul să comentez reproșul mamei, pe deplin justificat la urma urmei, ce puteam să răspund la spaima răbufnită dintr-o inimă îngrijorată? În schimb m-am dus să consult un medic, dr. Farkas, care era
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
am fost ros de invidie și plimbarea mea " Cu avionul" (p. 289) mi-a scos în evidență acest defect, apărut odată cu vîrsta. Deși anii s-au așternut peste mine și acum parcă l-aș mușca de nas pe acel pilot nenorocit, neînfricat și frumos rău (lua-l-ar dracu!), de mă simțeam foarte umilit. Iar fata aceea era dată naibii și avea "un vino încoace" de inima încerca să-mi iasă din piept. Cînd vîrsta m-a pus la locul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care aruncau gunoaiele în pîrîu erau la fel de nesimțiți ca și cei care aruncă mizeriile în frumosul rîuleț Nicolina. Asta nu înseamnă că cei care aruncă mizeriile în Bahlui sînt mai simțiți. Nu, toți sînt niște nesimțiți. Deci în pîrîul ăsta nenorocit, cu un firișor de apă cît două creioane, se arunca tot ce este mai spurcat pe pămîntul ăsta, atît de tolerant cu nesimțiții. Spun tolerant, pentru că, în mod firesc, dacă pămîntul ar fi după mintea mea, ar trebui să crape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acestei povestiri, nu de altceva. Că eu n-am nimic cu Duhan, decît că mi-i silă de el, pentru că este un nesimțit și jumătate. Trebuie să vă spun cinstit că eu nu sînt imparțial cînd vorbesc de dobitocul ăsta nenorocit. Asta ca să judecați dumneavoastră imparțial. Deci, Duhan a umplut roaba cu gobăi pierite și a pornit spre bulboană. Pe drum se întîlnește cu învățătorul Luca, un om simțit aproape la fel de mult ca și mine. Domnule Duhan, îngroapă-le, nu le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Din ce în ce mai mulți din cei cunoscuți de tine s-au mutat la loc de odihnă și cu verdeață și tot mai puțini oameni fac parte dintre cei cu care ai conviețuit trecutul tău. Cobor spre drumul dinspre Cotul Miculinți, un drum nenorocit, dar atît de aproape de sufletul meu. Dealurile par mai mici, văile mai puțin conturate și satul mai inundat de vegetație. După numai un sfert de oră de la călcarea pragului casei în care m-am născut, apare Tudor Dîmboc, un bătrîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să-l strîng de gît pe fiul demnitarului cel bogat. Acesta vorbește la telefon și se plimbă nervos. Nu se uită pe unde calcă și sîngele de pe tălpile pantofilor săi marchează amprente sinistre. Între timp, tînărul învățător părăsește lumea aceasta nenorocită. Ultimele sale imagini cuprindeau turnurile Mitropoliei. Sorin este și el amărît. Mîine trebuie să plece cu prietena la mare și BMW-ul lui era cu parbrizul spart și puțin șifonat. Surprind puțin din convorbirea sa telefonică: Dar mîine trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pantofii. Raj este fericit, băieții îl bat pe spate, iar șeful îi promite că-l va promova în bandă. Interesant este faptul că întreaga grozăvie s-a petrecut fără nici un strigăt de ajutor, fără nici o tulburare a liniștii acelei ulițe nenorocite. Abia peste două ore Tudorel a fost găsit de un român, care l-a dus în casă și a chemat poliția. A chemat-o și pe Raluca. Săraca fată, ce mai plîngea, ce-l mai curăța de sînge și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apar în apartamentul lui Hans. Halbele rămîn intacte și noi ne evităm privirile. Nu aprindem lumina ca să nu ne vedem fețele. Ne ajunge lumina lăptoasă de la iluminatul stradal. Știi Hans, cred că indianul a dat cea mai verosimilă explicație a nenorocitei noastre istorii. De asta ți-am și povestit-o. Eu tot așa gîndesc încă de cînd mi-a vorbit peștele. Cînd am rămas singur cu gîndurile mele, am trecut în revistă minunile lui Isus Hristos, ale sfinților și apoi minunile trăite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
civili, care se bucurau doar de puțină considerație din partea sa. Chiar dacă, pe moment, nu se putea institui un regim militar de graniță și nici nu se putea face o conscripție, datorită perspectivei unei emigrări masive a populației, "deoarece începând cu nenorocitul secol al XV-lea, când strămoșii noștri au cedat Moldova ca pe o feudă Porții Otomane, o astfel de măsură nu a mai fost luată niciodată, iar locuitorii s-au dezvățat de arme", acest lucru se putea face în viitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
triste neajunsuri. Petiționarul e deja amenințat de ruina totală. R. Din 326 de familii înstărite, care, cu prilejul stabilirii granițelor, au luat parte la acea nefericită împărțire a proprietăților, el abia poate număra acum 140 de familii sărace. Între acești nenorociți supuși rămași nu este unul care să nu se fi dedat, cu adânci suspine și lacrimi, unei întregi liste de fapte contrabandist ice. El însuși, trebuind să-și aducă de peste graniță bunurile necesare deja îngustei subzistențe zilnice, nu poate face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
prietenul meu a avut o stare sufletească aparte. Să fi fost o imperceptibilă presimțire aceea ce avea să se întâmple? Poate mi s-a părut mie, dar prea au fost destule coincidențele. Am vorbit multă vreme cu Janeta despre această nenorocită întâmplare. Îți vine să crezi că domnul profesor nu mai este? Cine s-ar fi gândit, Janeta! A trăit frumos și a murit frumos. Nu s-a mai chinuit pe patul de boală cum se întâmplă cu atâția oameni care
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
oricărui din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit adevărat. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsoare pașii după cum vrei d-ta60. Mama, ocupată mai tot timpul cu îngrijirea ultimului născut, le ținea partea celor mai mărișori și-i lăsa, complice, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dacă Domnul te cheamă la el în săptămâna patimilor, e semn că te afli în grația celui de sus. Poate. Pentru Cezar, lunile lui 2008 au fost în întregime ale patimilor. Ajunsese o umbră. Moartea, sunt sigur, are legătură cu nenorocita lui stare sufletească. Hărțuit de-o acuză care nici acum nu știm dacă-i a CNSAS-ului sau doar a unui membru prea gureș, așa că rămâne sub semnul întrebării seriozitatea și temeinicia verdictului (dacă o fi fost verdict...) de colaborare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
răspundea sec și, totodată, mustrător, că "nu se poate obține de la Minister (al sănătății, n.n.) Streptomicină pentru provincie"s-o fi întronat egalitatea, dar nu pentru căței! Cei din afara Capitalei urmând să se bată singuri, în vremuri de-a dreptul nenorocite. Scriitorii n-aveau gaz pentru lămpi și se adresează "forurilor" cu rugămintea de a-i scuti pe făuritorii noii literaturi de supliciul cozii la gaz, cu motivația "timpul le este mult mai prețios în interesul redactării scrierilor prin care să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fenomenul nu caracterizează doar "Iluziile literaturii române"; consecințele ne-ar privi mai ales pe noi, fiindcă popoarele din jur, afirmă Negrici, au literaturi mai evoluate. Vinovatul pentru destinul neputincios al literaturii române este istoria: "a trebuit să supraviețuiască unei istorii nenorocite". Cum s-o explica atunci faptul că acele "popoare din jur", deținătoare ale unor istorii deloc mai fericite, au, apud Negrici, literaturi de departe mai demne de interes? Românii, se zice în carte, trăiesc cu "mitul perenității marii (lor) literaturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
țară, c-așa-i românul! Până la urmă, toți își râd în față, sătui de atâtea nedreptăți pe care, făcându-le, le aruncă în spatele celor neputincioși. Situație care îmi reamintesc niște versui scrise de Alexandu Vlahuță pe la 1881, intitulate: Cârmacii Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor ghiare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]