2,923 matches
-
în actul investițional de piață. În cazul în care investitorul efectuează tranzacții de ambele sensuri la prețul de achiziție (pentru a nu înregistra pierderi), suportul și rezistența se confundă. Fig. IV.2 Nivel suport (pentru un curs cu fluctuații superioare neregulate) Dacă minimele crescătoare sau descrescătoare ale cursului sunt coliniare (cursurile suport pot fi unite printr-o dreaptă) se obține un nivel suport. În cazul în care cursurile rezistență pot fi unite printr-o dreaptă, avem un nivel rezistentă. Panta (unghiul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
nule (nivelul suport/rezistență este paralel cu abscisa) indicația transmisă nu mai este evidentă. Se poate proceda, apreciem în proporții sensibil egale, la vânzare sau cumpărare în funcție de intuiția investitorului. Fig. IV.3 Nivel rezistență (pentru un curs cu fluctuații inferioare neregulate) Nivelurile suport și rezistență nu au importanța și valențele unui trend. Ele sunt însă constructe grafice cu valoare operațională situată imediat sub cea a trendului, deoarece permit judecăți cu valoare de reguli asupra evoluției cursului. Astfel: Forma crescătoare sau descrescătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de 5.560 m3/s. Într-o corelație cu debitul se află nivelul apelor, care prezintă unele variații. Cele mai izbitoare oscilații de nivel sunt întâlnite la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
0,40/0,45m - 1,30/1,95m), de forme diferite (pl. I-II): patrulateră (L7-Negrești; B2-Gura Idrici; L2, L4, L6-Dodești), dreptunghiulară (L3, L5-Dodești), cu colțurile rotunjite și laturile drepte sau trapezoidale (L1-Dodești, B12-Drăgești) ori cu colțurile rotunjite iar laturile neregulate. În interior, adăposturile aveau podeaua amenajată prin bătătorire și erau dotate cu vetre, de la cuptoare din piatră sau lespezi de gresie, de formă ovală, circulară sau dreptunghiulară (L1-L6, Dodești), puternic arse datorită intensei utilizări. Potrivit poziției vetrei, locuințele erau orientate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind lutuită sau cu alte urme de amenajări speciale. Pereții și acoperișul erau susținute de un schelet din lemn, fixat în gropi centrale și laterale (B1, B3, B4-Gura Idrici; L1-Dodești) sau pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau mecanică. Particularitatea sa provine din această dublă natură. Modul în care respirăm este adesea simptomatic pentru starea interioară. Destinderea și starea de bine se asociază cu o respirație regulată și lentă; stresul, angoasa, frica antrenează o respirație rapidă și neregulată. Respirația mai este asociată și cu simbolistica aerului, care, dintre cele patru elemente (împreună cu apa, focul și pământul), este cel mai subtil. Nu poate fi prins, văzut etc. Această specificitate îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al limbajului debussyst ce surprinde cu o remarcabilă expresivitate caracterul efemer al vieții, ale cărei clipe își consumă ireversibila existență. În același timp, poate fi simbolul sonor al liberei căderi a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
având în vedere că randamentul mediu de fabricare a celulozei este de 50%, se constată că o parte apreciabilă din componenții lemnului se îndepărtează ca subproduse. Un astfel de subprodus, în proporție de circa 26% este lignina, homopolimer cu structură neregulată și cu o varietate de grupe reactive, care face dificilă utilizarea sa. Până în prezent, încercările de a crea o industrie care să valorifice lignina reziduală au înregistrat succese parțiale, tocmai de aceea s-au intensificat cercetările în direcția valorificării ligninei
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
este combustia urmată de cromatografia de schimb ionic. IV.4. METODE DE DETERMINARE A MASEI MOLARE ȘI POLIDISPERSITĂȚII Pentru studiul structurii chimice și a reactivității ligninei sunt interesante de cunoscut date privind masa ei moleculară și respectiv polidispersitatea. Datorită structurii neregulate a catenelor macromoleculare de lignină, în alcătuirea cărora participă unități fenilpropanice diferențiate, noțiunea de grad de polimerizare (GPĂ nu mai poate caracteriza, ca în cazul celulozei, dimensiunile lanțului macromolecular de lignină. Din acest motiv pentru lignină se studiază mai mult
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
structurilor autorepetitive; teoria catastrofelor, prin care se oferă o metodă generală de studiu a salturilor calitative, adică a salturilor discontinue, atunci când variații continue într-un set de cauze provoacă totuși seturi de efecte dezordonate; teoria haosului, teorie conform căreia formele neregulate abundă în natură, sub aspect de "turbulențe"; și teoria structurilor disipative, care abordează problematica autoorganizării sistemelor prin "procese cooperante". În lucrarea de față voi folosi aceste teorii revoluționare, în special prin intermediul aparatului lor conceptual, explicativ. (Pentru o sinteză explicativă a
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de către fizicieni și matematicieni care s-au preocupat de fenomene inexplicabile din natură. Spre exemplu, ceața, norii, evoluția fumului de țigară, curgerea unui torent, mișcarea aburilor, forma unică a cristalelor sau a arborilor, traiectoria unei frunze aflate în cădere, formele neregulate ale țărmurilor etc. au oare o explicație științifică pentru "simpla" lor discontinuitate? Și dacă da, nu există o explicație științifică și, mai ales, formule matematice prin care să înțelegem formele individualizate ale acestora? Principiul după care se ghidează grupul de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în exemplele de mai sus, și realitățile mult mai complexe ale societății. Răspunsul intuitiv constă în simpla observare a lumii înconjurătoare, pe toate palierele acesteia, de la cele biofizice la cele economice și psihice. Mă refer, spre exemplu, la formele aparent neregulate ale dungilor zebrelor; irepetabilitatea formală a pilozității umane; deplasarea albinelor într-un stup sau a furnicilor în mușuroi; formele unice luate de ciorchinii de struguri aparent identici; seturile de numere extrase la jocurile de noroc; dar și la formele cancerigene
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mandelbrot (1975/1998), susține că putem studia lumea înconjurătoare prin diseminare structurală. Fractalii nu sunt nimic altceva decât structuri autorepetitive, caracterizate prin omotetie (autosimilaritate). Neologismul "fractal" este introdus de Mandelbrot și provine din adjectivul latin fractus, adică "fracturat", "întrerupt", "segmentat", "neregulat". Dacă în cercetarea științifică de tip clasic structurile erau "zdrobite" până la nivel "atomic", teoria fractalilor susține că putem studia lumea înconjurătoare, dimpotrivă, căutând aceste forme fractale care renasc una dintr-alta, repetându-se progresiv, precum un fagure de miere. În
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geometrice. Astfel, punctului îi corespunde cifra zero; liniei, cifra 1; planului cifra 2; volumului (planuri tridimensionale), cifra 3. O mulțime matematică este fractală dacă deține următoarele proprietăți: (p1) are o structură fină, prezentând detalii la toate nivelurile; (p2) este prea neregulată pentru a fi descrisă în limbajul clasic al geometriei euclidiene; (p3) este, în genere, autosimilară, adică fiecare element component reproduce imaginea întregului; (p4) prezintă o dimensiune fractală mai mare decât dimensiunea topologică; (p5) poate fi, de obicei, definită prin reguli
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inexplicabile prin aparatul teoretic restrâns al fizicii tradiționale. Evoluția sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic, aceste exemple descriu forme neregulate a căror evoluție este imposibil de prezis, ca fenomenologie, de către teoriile fizicii clasice. Inițial, s-a încercat înțelegerea, de exemplu, a unui curs de apă care, prin volute, vortexuri și vârtejuri devine un sistem extrem de complex și de neregulat. La
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
condiții inițiale. Astfel, "haosul nu mai este gândit ca o pierdere de informație sau ca un bruiaj, ci devine el însuși o sursă de cunoaștere." (idem. p. 246). d) Teoria structurilor disipative Spre deosebire de teoria fractalilor, care studiază formele cele mai neregulate, sau de cea a catastrofelor, care studiază formele în general, teoria structurilor disipative, propusă de Ilya Prigogine (1979/1984; 1980/1992), se referă la ceea ce autorul numește fenomene de autoorganizare apărute în anumite condiții în populații compuse din indivizi identici
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de interese variabile. Chiar și în societățile închise de tipul celor totalitare, există schimbări "fracturante"; și chiar și în "familii/grupuri închise", se pot produce rupturi
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de interese variabile. Chiar și în societățile închise de tipul celor totalitare, există schimbări "fracturante"; și chiar și în "familii/grupuri închise", se pot produce rupturi imprevizibile. Dar, cum la nivel de întreg, istoria în general se repetă, aceste
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cele din figurile de mai sus. Dimpotrivă, complexitatea lor este atât de mare, încât cu greu ne putem imagina că fenomenele și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Frânturi din miez negru de cărbune sălășluiesc sub acoperământul punctelor minuscule, simțiri pecetluite de visare. Paralelismul generat de antiteza sensibilității și a rigorii cunoaște reguli care sfidează aparența. Rafinamentul circularelor meditații catifelează cărămida aparentă și uniformă de zvâcniri profunde și neregulate. Ele se sting tăcut lăsând în urmă dâre de lumină vie. Se nasc și mor idei sub pătură de tăceri cosmice, străpunsă de sclipirile atâtor stele. Fatalul, înlănțuirea care suprimă sclipiri de lumină, prăfuindu-le cu umbră. Împletirea simțirilor fine
Apogeul by Ana Maria COGUT () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1806]
-
intraoperatorie în cancerul pancreatic are indicații multiple, care includ stabilirea rezecabilității tumorii, caracterizarea unor formațiuni nedeterminate, identificarea metastazelor și asistarea unor proceduri chirurgicale de localizare și abord [59]. Adenocarcinomul pancreatic apare la ecografia intraoperatorie ca o masă hipoecogenă cu margini neregulate (fig. 294). Se apreciază localizarea tumorii și relația acesteia cu structurile vasculare (fig. 295). Se examinează întreg parenchimul pancreatic pentru identificarea unor eventuale formațiuni nodulare secundare (fig. 296). Se realizează controlul ecografic al regiunii peripancreatice pentru detectarea adenopatiilor (fig. 297
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
grupurilor de celule tumorale. Carcinomul medular reprezintă în lotul studiat 3% din toate carcinoamele; fiind mai frecvent la vârste mai tinere. Microscopic prezintă aspecte histologice complexe, cu reacție limfo plasmocitară intrași peritumorală intensă, cu diferențiere nucleară redusă. Carcinom tubular. Glande neregulate, de tip neoplazic, delimitate de un singur rând de celule cu grad ușor de hipercromazie. Ductele cu aspect de benzi sunt delimitate de 2 straturi de celule (epitelial și mioepitelial). Carcinomul papilar reprezintă 5,8% din carcinoamele mamare. Persoanele în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
grupurilor de celule tumorale. Carcinomul medular reprezintă în lotul studiat 3% din toate carcinoamele; fiind mai frecvent la vârste mai tinere. Microscopic prezintă aspecte histologice complexe, cu reacție limfo plasmocitară intrași peritumorală intensă, cu diferențiere nucleară redusă. Carcinom tubular. Glande neregulate, de tip neoplazic, delimitate de un singur rând de celule cu grad ușor de hipercromazie. Ductele cu aspect de benzi sunt delimitate de 2 straturi de celule (epitelial și mioepitelial). Carcinomul papilar reprezintă 5,8% din carcinoamele mamare. Persoanele în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cel puțin, să trecem de la o etapă la alta fără ca memoria colectivă să fi avut vreun moment sentimentul întreruperii. În realitate, în dezvoltarea continuă a memoriei colective nu există linii de separație net trasate, ca în istorie, ci doar limite neregulate și incerte. Prezentul (înțeles ca fiind întins pe o anumită durată, cea care interesează societatea de astăzi) nu se opune trecutului așa cum se disting două perioade istorice succesive. Căci trecutul nu mai există, în timp ce pentru istoric ambele perioade sînt la fel de
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mm în dealurile înalte; 700 - 1 000 mm în munții joși; 1 000 - 1 200 mm în munți cu altitudini de 1 200 - 2 000 m și peste 1 200 mm pe crestele cele mai înalte). Căderea precipitațiilor este foarte neregulată atât în timpul anului (cad mai ales primăvara), cât și de la un an la altul (sunt ani ploioși și ani secetoși). Cele mai multe se înregistrează în lunile martie și iunie, iar cele mai puține în februarie. Din decembrie și până în februarie ele
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]