163,568 matches
-
a stat dinaintea artistului modern din clipa în care s-a hotărât să se închidă în sine. Iar curajul său a fost pe măsura riscului... Lucrurile nu se pot însă încheia aici: dovadă expoziția aceasta, în care câțiva pictori simt nevoia uitării de sine, a eliberării de ,autoportret", în ,golul" astfel produs, își face loc iarăși alteritatea. Deocamdată sub trăsăturile discrete ale alterității proxime: natura. Dar alteritatea are trepte nenumărate: la un moment dat - ajungând în punctul maximei îndepărtări de sinele
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
Paraschiv) și al formulei compoziționale, incluzând aici și formatele de suport (pânza, hârtia). Dar, să revin la raportul artistului modern cu natura. Odinioară - în plină ecloziune a plein-air-ului - când pictorul își proptea șevaletul în fața motivului, practica sa era condiționată de nevoia captării proaspete a senzației. Senzație de lumină, de aer, de vibrație, de culoare în umbră (faimoasele umbre colorate!). Printre altele, putem vorbi, fără teamă de a greși, și de un realism al viziunii adecvat la realitatea senzației. A senzației, uneori
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
revendicat de către disputatul amfitrion, drept un tutore al vieții artistice de pe un perimetru mușatin prea mult ocolit de raidurile întreprinse de la ,centru" și prea puțin băgat în seamă de contemporanii apatici sau orgolioși. Cu siguranță, ați beneficiat de ceea ce e nevoie pentru a combate obstacolele pe care inerția naturii și lașitatea inimii le ridică în fața cunoașterii; mai mult decît simplă agilitate, energia dumneavoastră creatoare este puterea productivă orientată spre exterior, o exaltare a psihicului ce tinde în chip imperios către expresia
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
un timp dilatat (de la prezervarea capodoperelor renascentiste, baroce ori a începuturilor muzicii culte românești pînă la prezumția de veridicitate a muzicii viitorului). Totul vă este la îndemînă. Totul pare familiar. Și, ca orice familist convins, sunteți confiscat de grijile și nevoile fiecăruia. De împlinirile și aspirațiile membrilor spiței celor ce slujesc muzica fără a se sluji de ea. Impresionismul, expresionismul, atonalismul, dodecafonismul, neoclasicismul, constructivismul, pointilismul, muzica concretă pe de o parte, Bach, Haendel, Mozart, Beethoven, Schubert, Berlioz, Liszt, Gheorghe Dima, Alexandru
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
așa ceva în țara mâinilor murdare și-a corupției generalizate? La începutul anilor '90, când neocomuniștii se temeau de succesul unui astfel de partid, formațiunile cu platformă ecologică au fost puternic infiltrate cu oameni de încredere ai feseniștilor. Nici nu era nevoie de mai mult: figuri patibulare, arătări ce trăzneau de la distanță a securism, demagogi slugarnici, escroci patentați au făcut tot ce era necesar pentru a compromite ideea. Mai trist e că generația tânăra nu se arată nici ea capabilă să revitalizeze
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
la preistoria sau influența sa, precum și la toate problemele culturale legate de scriptura de acum 300 de ani" - mai nota Paul Miron în 1984, cu gândul că ,o asemenea operă uriașă nu se întreprinde decât o dată la secole". A fost nevoie de o redimensionare a proiectului, centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
erudiția spală de păcate inavuabilul, iar jurnalul devine cea mai sigură armătură pentru fabulosul plastic, mereu sub veghe estetică. Delicat și jovial în marginile unei bune-cuviințe de fond, Costache Olăreanu înțelege perfect filosofia Cavalerului Tristei Figuri: sufletele noastre tulburate au nevoie, măcar din cînd în cînd, de ,zăbava unui vis".
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
Iorgulescu, Pascal Bentoiu, Günther Kahowez, Anatol Vieru, Adrian Rațiu, Ștefan Niculescu convoacă un pluralism cu reflexe totalizatoare, sintetice. Am așteptat această carte ca pe o promisiune de definire ideologică a unui orizont atît de divers și de mozaicat, ca o nevoie frenetică de consemnare și circumscriere din perspectiva convergenței (și, de ce nu, a divergenței) multiplelor abordări. Și ceea ce ni se pare cel mai important: cartea Valentinei Sandu-Dediu nu reprezintă acel discurs teoretic ce trage după sine direcționarea unor comportamente estetice (ca
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
scris ca reacție la naționalismul monarhic al lui Charles Maurras. Fondoianu denunță aici o prejudecată care se va instala: necesitatea implicării sociale a scriitorului - de dreapta, ca Charles Maurras, sau de stânga, ca Romain Rolland. Nici una dintre părți ,n-are nevoie de gânditori puri, în afară de țintă politică, în afară de pășunea socială". Fundoianu rezervă scriitorului ,locul de sceptic", capabil să întrețină ,iluzia libertății noastre" și refuzând astfel obligația ,de a participa la viața mușuroiului" (p. 167). Gândirea lui B. Fondane gravitează în jurul câtorva
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
apreciază revoluția suprarealistă câtă vreme se menține în domeniul artei, dar denunță tentativa lui Breton de complicitate cu comuniștii, pentru că astfel iraționalul, visul, miraculosul, dicteul pur, suspendarea realității intră în contradicție cu ,disciplina revoluționară de natură socială, rezultată dintr-o nevoie materială" (p. 60). Dacă Breton, constată în continuare eseistul, ,vine la Revoluție pe calea foarte pură a unei căutări spirituale necomandate de fapte (...) atunci nici o înțelegere nu e posibilă pe teren marxist" (p. 62). B. Fundoianu apără ,libertatea poetului de
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
bătaia imperioasă a inspirației de-o clipă, sau în care desfășura, sub chipul unor fragmente de întindere variabilă, ideile pe care le considera cu adevărat importante. Și pentru că nu scria pentru un public sau pentru o posteritate, Dragomir scria din nevoia de a-și pune ordine în propriile gînduri sau, cum se întîmplă adeseori, din dorința de a trăi cu senzația liniștitoare că, fixînd o idee pe hîrtie, putea să-și ia gîndul de la ea, nemaitrăind cu frica că avea s-
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
o atitudine de abstinent al cuvîntului scris. În al doilea rînd, în cazul lui Dragomir avem de-a face cu o gîndire spontană a cărei trăsătură esențială este că, o dată pusă pe hîrtie, autorul nu va mai simți decît arareori nevoia să revină asupra temei abordate. Scrisul lui Dragomir nu este unul recurent. Dragomir scrie dintr-o dată, dintr-o bucată și fără nici o intenție de a se întoarce asupra a ceea ce a scris. Are ceva din atenția nestatornică a unui gînditor
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
să aibă vizibilitatea obligatorie în cazul oricărui partid mare. Așa încât, mâna întinsă de Tăriceanu și Băsescu ar putea fi salvatoare pentru echipa post-iliesciană. Pentru ca astfel de lucruri să nu se întâmple, pentru a nu rata despăducherea morală de care avem nevoie mai mult ca niciodată, cred că e necesar să se întâmple câteva lucruri simple. Primul dintre ele: ar trebui ca Tăriceanu să fie desemnat premier în cele două faze ale investirii / neinvestirii guvernului. După ce guvernele sale - ce pot fi identice
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
pentru sărăcimea țării. S-a dovedit în nenumărate ocazii că stilul scrâșnit-întunecat al lui Stolojan are enormă trecere la populație și că el poate fi ideal în vremuri de intensă criză politică - așa cum se anunță vara lui 2005. Va fi nevoie de-o enormă abilitate din partea Alianței pentru a ține la respect previzibila dezlănuțuire de populisme și minciuni sfruntate ale pesedeilor. Ar fi, de asemenea, o greșeală subestimarea potențialului lui Vadim Tudor, capabil să furnizeze surprize mai ales în vremuri de
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
Din cele 29 + 1 de variante ale eului, oferim cititorilor noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel Proust: Nevoia de a fi iubit și, ca să fiu mai precis, nevoia de a fi mângâiat și răsfățat, mai mult decât nevoia de a fi admirat. Andrei Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Andrei Codrescu: Limba. 2.Calitatea pe care doresc s-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
noștri o sinteză, alcătuită prin alegerea răspunsului care i s-a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel Proust: Nevoia de a fi iubit și, ca să fiu mai precis, nevoia de a fi mângâiat și răsfățat, mai mult decât nevoia de a fi admirat. Andrei Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Andrei Codrescu: Limba. 2.Calitatea pe care doresc s-o întâlnesc la un bărbat. Vintilă Mihăilescu: Să știe să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
a părut Cronicarului mai original sau mai candid sau mai adevărat. Jucați și dumneavoastră! 1.Principala mea trăsătură. Marcel Proust: Nevoia de a fi iubit și, ca să fiu mai precis, nevoia de a fi mângâiat și răsfățat, mai mult decât nevoia de a fi admirat. Andrei Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Andrei Codrescu: Limba. 2.Calitatea pe care doresc s-o întâlnesc la un bărbat. Vintilă Mihăilescu: Să știe să se poarte cu femeile. 3.Calitatea pe care o prefer la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
de facto, pe care trebuie, fiindcă e acolo, să-l admiți. Anca Manolescu mai aduce în discuție, ca pandant, pluralismul de jure, acela care interpretează diversitatea drept normală, corectă, nu doar ca dat inamendabil. Așa o schimbare de perspectivă are nevoie de răsucirea de pe orizontală pe verticală de care, în toate timpurile, doar oameni anumiți au fost în stare. Despre patru dintre ei și despre visele lor călătoare vine vorba mai departe. Primul de care Anca Manolescu se ocupă este Nicolaus
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
misterului care stă să se spună. Despre el și despre ospitalitatea cu care trebuie primit, indiferent de unde vine, scrie André Scrima. Despre discipoli și despre fermecătorii ,străini" de la care ai de învățat. Sau de amintit. În concluzii revine, printre rînduri, nevoia de memento. Din axa pierdută care ducea în sus au rămas în lume niște cioburi pictate și cu ele s-a alcătuit un mozaic. Privindu-l fără părtinire, dar nu fără pasiuni, poți să-ți mai dai seama cum era
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
jamais vu ca, mai tîrziu, numele lui scris pe cruce. Pentru el o cheamă acasă. El e blajinul care, dînd, în sfîrșit, de-o viață bunicică, parcă nu se poate obișnui și pleacă. De acum încolo, lucrurile se schimbă: , Avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel, în mila care mă îneca, știam că aveam să încerc altceva decît făcuse el, nu știam ce, și mergeam cu ochii ațintiți în pămînt, pe stradă." Noaptea de Paști, noapte de furie
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
sa stîngă, tot în serviciu activ, trăgea sforile deputăției, ale primăriei, ale mai multor ministere, ale episcopiei și ale serviciului portuar al vămilor. În acea după-amiază, chipul cu mustăți luxuriante, favoriți regești și creștet descoperit care intimida pe toată lumea avea nevoie de o pălărie. Intră în prăvălia lui don Antoni Fortuny și, după ce aruncă o privire sumară asupra locului, se uită pieziș la pălărier și la ajutorul acestuia, tînărul Julián, și zise după cum urmează: Mi s-a spus că aici, în pofida
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
locului, se uită pieziș la pălărier și la ajutorul acestuia, tînărul Julián, și zise după cum urmează: Mi s-a spus că aici, în pofida aparențelor, se fac cele mai bune pălării din Barcelona. Se anunță o toamnă urîtă și voi avea nevoie de șase jobene, o duzină de gambete, șepci de vînătoare și ceva de purtat la Madrid, în Cortes. Dumneata îți notezi sau aștepți să-ți repet?". Acesta a fost începutul unui laborios și lucrativ proces în care tatăl și fiul
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
ai urcat vreodată într un Mercedes Benz? Julián deduse că așa se chema rabla imperială pe care industriașul o întrebuința pentru deplasare. Scutură din cap. - Atunci, e timpul. E ca și cînd ai urca la cer, numai că nu i nevoie să mori. Antoni Fortuny îi văzu plecînd în acel vehicul de un lux nemărginit și, cînd își căută în inimă, simți numai tristețe. În acea seară, în timp ce lua cina cu Sophie (care purta rochia și pantofii cei noi și nu
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
auzea. - Damián, spune-i lui Jorge să coboare chiar acum în bibliotecă. Servitorii, fără chip și fără o prezență audibilă, alunecau la cea mai mică poruncă a stăpînului cu eficiența și docilitatea unei trupe de gîndaci bine antrenați. - Vei avea nevoie de altă garderobă, Julián. Există o mulțime de mîrlani care nu țin seama decît de aparențe... Am să-i spun Jacintei să se ocupe de asta, tu să nu-ți faci nici o grijă. Și poate ar fi mai bine să
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
fel de critică a operei literare, Budai-Deleanu i-a intuit toate direcțiile posibile: filologică, istorică, genetică, estetică etc. Deci, infrapagina, ca text secund, are o funcție autoreflexivă față de textul prim, de care este dependent, aducându-i servicii. Dacă ar fi nevoie de o clasificare riguroasă, la esență, notele de subsol s-ar distinge între cele documentare, ce lămuresc aspecte non ficționale ale poemei (istorice, filologice, folclorice) și celei interpretative, care privesc ficțiunea și mijloacele ei (poetul și ,obrăzuirea poetică", versul, falsul
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]