158,499 matches
-
de lucru se realizează în baza OMFP nr. 1389/2006, care modifică și completează OMFP nr. 946/2005 privind codul controlului intern 2. Analiza Listei obiectivelor, activităților și procedurilor pentru realizarea acestora în funcție de prioritățile stabilite 3. Transpunerea cadrului legislativ și normativ care reglementează domeniul de activitate în structura procedurilor de lucru Guvernanța corporativă 198 198 4. Implementarea activităților de control intern pe fluxul procesului și în punctele-cheie ale acestuia 5. Urmărirea implementării responsabilităților pe faze de întocmire, avizare, aprobare și pe
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
obstacolele actuale, de care depinde succesul organizației și astfel informațiile obținute de auditori sunt de o mai mare valoare pentru management. În același timp, implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie la îmbunătățirea performanțelor organizațiilor. Conducerea organizației, în conformitate cu cadrul normativ în vigoare 3, este aceea care trebuie să identifice riscurile, să organizeze sistemul de administrare a riscurilor și să monitorizeze evoluția acestora. În prezent, în România există și sunt derulate procesele fundamentale de gestionare a riscurilor în toate organizațiile din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
3 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, art. 2, Monitorul Oficial nr. 675/2005. Capitolul 3. Managementul riscului 221 cadrului normativ în vigoare 4, dar și entitățile din celelalte sectoare, interesate de accesarea fondurilor europene, sunt preocupate de implementarea acestor procese și a principiilor guvernanței corporative. Din aceste considerente credem că problema managementului riscurilor a depășit etapa de analiză inițială și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la trei-zece ani Moderată 2 5 8 O dată la zece ani sau mai puțin Redusă 1 3 6 0 Sesizabil Semnificativ Critic IMPACTUL Sub 100.000 100.000 - 500.000 Peste 500.000 Atribuții semnificative neîndeplinite sau plângeri frecvente Încălcări normative majore sau apariții în presa locală Încălcări normative critice sau apariții în presa națională Figura 3.7. Matricea evaluării riscurilor Probabilitatea apariției se descrie, spre exemplu, pe verticala matricei în funcție de specificul organizației și de tipurile sale de risc și poate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la zece ani sau mai puțin Redusă 1 3 6 0 Sesizabil Semnificativ Critic IMPACTUL Sub 100.000 100.000 - 500.000 Peste 500.000 Atribuții semnificative neîndeplinite sau plângeri frecvente Încălcări normative majore sau apariții în presa locală Încălcări normative critice sau apariții în presa națională Figura 3.7. Matricea evaluării riscurilor Probabilitatea apariției se descrie, spre exemplu, pe verticala matricei în funcție de specificul organizației și de tipurile sale de risc și poate fi: mare - foarte probabil să se întâmple (în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de realizare a afacerilor MISIUNEA ȘI VIZIUNEA Platforma Termeni, competențe, roluri, categorii, echipe Strategia, competența de decizie și responsabilitatea Comunicare deschisă și continuă Sisteme informaționale, IT, proiecte, evenimente neprevăzute, alte afaceri conexe Factori globali Cererile beneficiarilor Noi provocări Reglementatori Cadru normativ Noi dezvoltări Informații de interes public Etică, Valori, Direcție Apetitul pentru risc, harta și profilul riscului Comitete de risc, forumuri și directorul responsabil cu riscurile Obiective Acțiuni ale MR Identificarea riscurilor KPIs ERM Analiză riscuri RI RI RI Guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
din cadrul Ministerul Finanțelor Publice, care are următoarele atribuții, conform legii 4: a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern și emite o opinie asupra direcțiilor de dezvoltare a acestuia; b) dezbate și emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern; c) dezbate și avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern și îl prezintă guvernului; 3 Legea nr. 30/1991 privind societățile comerciale, Monitorul Oficial nr. 1066/2007. 4 Legea nr.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nu este o constituție propriu-zis.... E drept c... are o inc...rc...tur... simbolic... excepțional... și, de aceea, foarte mulți l-au numit „Constituție”; dar, în bun... m...sur..., este o adunare (f...cut... într-un mod judicios) de acte normative și de reglement...ri ce ajut... Uniunea s... funcționeze. Eforturile ce s-au f...cut în ultimii ani pentru a reforma instituțiile arăt... c... așa este. Dau dou... exemple pentru a vedea distanță dintre proiect, dintre Uniunea privit... că o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Ideea FMI comport... aspecte ce merit... s... fie examinate. Un aspect este de ordin legal, rezultând din aderarea la UE. Independența unei b...nci centrale în...untrul Uniunii este consfințit... juridic și prin imposibilitatea unui ajutor din partea Statului. Aceast... stare normativ... decurge din ceea ce presupune funcționarea economiilor în UE: inflație sc...zut..., diferențiale ale dobânzilor mici, nedominanț... fiscal... asupra politicii monetare, competitivitate. Prin urmare, cadrul legal din România, prin adaptare la acquis, interzice o intervenție a Statului în scopul menționat. Al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
presupune funcționarea economiilor în UE: inflație sc...zut..., diferențiale ale dobânzilor mici, nedominanț... fiscal... asupra politicii monetare, competitivitate. Prin urmare, cadrul legal din România, prin adaptare la acquis, interzice o intervenție a Statului în scopul menționat. Al...turi de aspectul normativ este realitatea economic..., ce poate s... arate altfel decât ceea ce prescrie legislația Uniunii. Un exemplu în acest sens este deschiderea gr...bit... a contului de capital, care a îngreunat mult conduită de politic... monetar... a BNR, inclusiv țintirea direct... a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
în fine și aspecte legate de echitate, diferențele între venituri trebuind păstrate în niște proporții limitate, datorită faptului că persoanele ce muncesc mai mult câștigă mai mult. Zecile de indicatori care ne-au fost lăsați moștenire de economia bunăstării, indicatori normativi, sunt susceptibili să răspundă la această chestiune importantă a echității diferențelor de venit dintre generații. Lanțul de solidaritate se sprijină pe doi piloni: altruismul părinților față de copiii lor și prezența unor ireversibilități inter-temporale. Se consideră că părinții simt o satisfacție
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
78. Doresc să atrag numai luarea-aminte asupra ezitărilor Părinților din această lungă perioadă și asupra fluctuațiilor din interiorul listei de titluri. „Lista lui Muratori”, Irineu, Origen, Tertulian propun versiuni diferite ale „canonului”, în vreme ce însuși termenul kanon, cu sensul de „conținut normativ al Scripturii”, nu apare decât târziu, în anul 360, în Actele Sinodului de la Laodiceea 79. Până la această dată, termenul desemnează pur și simplu „regula de credință”. Or, ce observăm privind aceste prime liste? În primul rând, conținutul lor diferit, așa cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nazism, de socialismul statului, prin urmare de turbocapitalism și neo-imperialism. Avem nevoie urgentă de un fundament etic, fără de care societatea pe timp îndelungat nu poate fi ținută unită nici în lucrurile mari, nici în cele mici, de un cadru etic normativ fără de care nu poate să funcționeze nici chiar o nouă ordine mondială sau o nouă arhitectură financiară la nivel mondial. Este necesar așadar să promovăm cultura umanității din patru perspective. Descriu aici foarte pe scurt ceea ce s-a expus într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mod complex o "valoare adăugată"; al treilea, religia nu se bazează doar pe idei actuale, pe opinii dominante și curentele de gândire tipice unei epoci, ci pe scrieri sacre și tradiții antice, care, pe baza experiențelor religioase, dau acele indicații normative pentru comportamentul uman care a marcat de secole moralitatea persoanelor. Tradițiile sale sprijină deci continuitatea generațiilor. Spusele lui Confucius pentru chinezi, Bhagavad Gita pentru hinduși, Tora pentru evrei, Noul Testament pentru creștini, Coranul pentru musulmani, toate acestea dau o înțelepciune religioasă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
instituții, stat, partid, Biserică sau interes de grup. Doresc însă, în calitate de om liber, să lupt pentru ca în toate mediile vieții și în cadrul instituțiilor să existe deschidere către reforme, iar în economie, politică și societate să se mențină un cadru etic normativ. Iar asta nu doar într-un context național, ci și într-un orizont cosmopolit. O viziune de speranță realistă În schimbarea actuală de paradigmă ce implică lumea politicii, economiei și culturii, avem nevoie urgentă de o viziune care să caute
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Etica mondială pentru politica și economia mondială, 1997) și, concretizat-o în 2001 prin Globale Unternehmen globales Ethos. Der globale Markt erfordert neue Standards und eine globale Rahmenordnung (Companiile globale etica globală. Piața mondială necesită noi standarde și un cadru normativ global). Multe idei pe care le-am susținut în aceste scrieri au fost transpuse în Manifestul pentru Națiunile Unite Crossing the Divide (Depășind diviziunea), care în germană a fost tradus ca "Brücken in die Zukunft" (Punți spre viitor), întocmit în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o dorință justificată. Etica însă nu este cireașa de pe tort, nu este un adaos la economia de piață globală. Nu, ci noua arhitectură financiară, care este necesar să fie stabilită cât mai curând, trebuie să fie susținută de un cadru normativ etic. Doar cu puține norme etice de bază, ce au luat formă din clipa în care omul a devenit om, se poate îmblânzi aviditatea fatală a omului și hybris-ul lui. În acest context mă încred în contribuția importantă a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adoptatorului numit "părinte sufletesc", care îl deosebea de "părintele firesc"47. Ulterior adopția este reglementată în Codul lui Calimach intrat în vigoare în 1817 în Moldova, precum și în Legiuirea Caragea dată de domnul Țării Românești, în 181848. Ultimele două acte normative au fost abrogate, odată cu intrarea în vigoare, începând cu 1 ianuarie 1865 a Codului Civil Român. Începând cu 15 septembrie 1943 acest cod intră în vigoare și în Transilvania. Realizând o analiză, identificăm similitudini între Codul Civil Român și Codul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
avantajele pe care le scotea România"60. Imediat după 1989 însă, adopția națională și în special adopția internațională au devenit posibile ca urmare a schimbării legislației și a stabilirii unor mecanisme practice de operare sub influența agențiilor internaționale. Principalele acte normative adoptate în această perioadă au fost: Legea nr. 11 din 31 iulie 1990, privind încuviințarea înfierii modificată și completată prin Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 pentru completarea și modificarea unor dispoziții legale privind înfierea, Legea nr. 18 din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări Legii nr. 11 din 31 iulie 1990. Scopul acestui act normativ a fost acela de a obține controlul asupra adopțiilor internaționale. Pentru aceasta s-a înființat Comitetul Român pentru Adopții (CRA). Numai copiii aflați în evidența acestui Comitet, care pe o perioadă de șase luni nu au fost adoptați în țară
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și pregătiți pentru adopție. În felul acesta, numărul adopțiilor internaționale a început din nou să crească în anul 1994, ajungându-se ca, în perioada 1997-2000, adopțiile naționale sa fie cvasi-inexistente. În perioada 1997-1998 sunt adoptate o serie de noi acte normative: Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 25 din 9 iunie 1997 cu privire la adopție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87 din 28 aprilie 1998, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie 1997 privind protecția copilului aflat in
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu privire la condițiile de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului maternal profesionist, Hotărârea de Guvern nr. 604 din 6 octombrie 1997privind criteriile și procedurile de autorizare a organismelor private care desfășoară activități in domeniul protecției copilului, aceste acte normative au fost completate cu norme metodologice și ordonanțe de reorganizare a instituțiilor de stat din domeniu 64. Aceste acte normative introduc o serie de modificări în ceea ce privește procesul adopției. Prin Hotărârea de Guvern nr. 502 din 12 septembrie 1997, Comitetul Român
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6 octombrie 1997privind criteriile și procedurile de autorizare a organismelor private care desfășoară activități in domeniul protecției copilului, aceste acte normative au fost completate cu norme metodologice și ordonanțe de reorganizare a instituțiilor de stat din domeniu 64. Aceste acte normative introduc o serie de modificări în ceea ce privește procesul adopției. Prin Hotărârea de Guvern nr. 502 din 12 septembrie 1997, Comitetul Român pentru Adopții are menirea de a autoriza agențiile românești și internaționale private care își desfășoară activitatea în domeniul adopției, agenții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
social familial. Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează noi legături și le afectează pe altele, schimbă modele de interacțiune, scopuri și valori. Ca și nașterea, adopția copilului ar putea fi considerată un factor de stres normativ, căci adopția este în fapt în primul rând dorită, pregătită și expectată. Și totuși spre deosebire de naștere, momentul intrării copilului în familie este greu de estimat, potrivirea faptică este posibil să nu fie la fel de reușită precum cea teoretică, expectanțele părinților, dar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aplicat și canoanelor bisericești, cari se-nțelege nu au caracterul perpetuității ca dogmele, ci ele sunt mărginite în timp și spațiu. Aici însă stă fundamentalul rău al bisericii ortodoxe, că ea și-a încheiat legiferările cu caracter de universalitate și normativ pentru toți credincioșii, cu sfârșitul celui de al șaptelea sobor ecumenic, lăsând poartă deschisă sinoadelor locale și arbitrajului naționalist din fiecare țară ortodoxă. Romano-catolicii, în urma separării lor de biserica ortodoxă la anul 1054, au înțeles din timp, acest neajuns care
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]