4,526 matches
-
ne despărțim amiabil, păstrând clipele frumoase petrecute împreună, ca pe niște bijuterii prețioase în casetă sufletului nostru.. Realizăm însă că intrasem cu bocancii plini de noroi în inima ei..și probabil acum ea încerca să facă ordine, aruncând bocancii cu noroi cu tot...Poate merităm să fiu i eu aruncat odată cu ei...Am zis...-Viața merge înainte tinere!...-Mai ai două zile și pleci acasă,,,Cred că puteam să aranjez cu directorul să mai prelungesc, până la sfârșitul săptămânii...dar trebuia să
DESTIN DE FEMEIE.OANA. DESPARTIREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345179_a_346508]
-
aflat că am propus Biserici Ortodoxe Române să fii canonizat Sfânt. -Aici se află toate știrile de pe Pământ. Pe mine propunerea ta mă lasă Nemuritor și rece. -Am dorit să te apăr prin sfințire de răutățile oamenilor. Te împroșcă cu noroi. -Știu, dragă Constantine, mai discutam acest lucru... Îți mai aduci aminte în redacția „Timpul” din București? Îți spuneam atunci că acei oameni „Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece...” -Da, da...! l-am întrerupt. Hai să privim spre Pământ
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
După 1989, s-a schimbat macazul și a venit vremea tinerilor. Biserica și-a reînnoit cadrele, socotindu-ne pe noi cei de dinainte de 1989 „pătați”, uitându-se însă că de pe câmpul de război nu vii la cravată, ci murdar de noroi, plin de sânge, schilodit. Asta dacă mai vii! Oricum, eu iarăși nu mă încadram în noua viziune, fiind de acum printre cei „bătrâni”. Am fost lăsat în pace și de data aceasta și, profitând de libertatea de gândire și exprimare
CEL MAI NOROCOS DINTRE PĂMÂNTENI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345268_a_346597]
-
de ce poate auzi . În final s- a speriat de apucăturile murdare a celor din jur și a vrut să iasă afară. Eu am mers să îi deschid ușa și fără ca ei să observe am ieșit la aer nemaiputând suporta mirosul noroiului cu care Mamy zvârlea în stânga și în dreapta, fără nici un discernământ. L-am găsit pe Taty abătut, stând pe lemnul acela și păzind oile. În hohote de plâns am început să îi spun cât de urât vorbește Mama cu Bunica și
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
când le era lumea mai dragă, iar bunica, nedumerită unde dispăruse de-acasă Ionuț fără să-i ceară voie, avu presimțirea să iasă pe toloacă, să-l caute pe băiat. Rămase tablou, când văzu ce făceau copiii în gropile cu noroi. Nu mai cunoștea pe niciunul, de plini de glod cum erau. Strigă tare pe Ionuț: - Hei, Ionuț, ce faci acolo ! Vino acasă imediat ! Să vezi ce pățești de la mine! Pofta de joc pentru copii dispăru pe loc și fiecare fugi
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
ce pățești de la mine! Pofta de joc pentru copii dispăru pe loc și fiecare fugi acasă cât mai repede. Dar ce să facă cu hainele ? Anuța și cu frățiorii ei s-au dus la cișmea și au clătit hainele de noroi. Se vor zvânta repede, căci ziua era deosebit de însorită și călduroasă. Însă bunica îl luă de mânuță pe “porcușorul” ei de copil, îl dojeni, îi mai dădu o palmă pe șezut, îl duse în casă, îl schimbă de hainele lui
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
mașină. Ce, cloșcă? Pe apă? Ce tâmpenii îmi trec prin cap! De ce nu acționează? Ce mai aștept de la trei derbedei? Trebuie să sar în apă! Cu pantofii ăștia? Că a vrut să o facă pe negustorul de la oraș. Aici în noroaiele astea? De ce nu s-a gândit că a plouat și la țară sunt noroaie? Doamne, la câte trebuia să se gândească! Acum știe ce trebuia să facă la plecare. Acum? La plecare trebuia să știe! Trebuia să se asigure dacă
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Ce mai aștept de la trei derbedei? Trebuie să sar în apă! Cu pantofii ăștia? Că a vrut să o facă pe negustorul de la oraș. Aici în noroaiele astea? De ce nu s-a gândit că a plouat și la țară sunt noroaie? Doamne, la câte trebuia să se gândească! Acum știe ce trebuia să facă la plecare. Acum? La plecare trebuia să știe! Trebuia să se asigure dacă asta e o afacere serioasă, dacă...Îi venea să turbeze, să dea cu capul
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
apă de ploaie pentru fiert fasole,iar eu făceam baie în apa caldă.Apa nu mai putea fi folosită la fiert fasole,dar eu consideram că era o Mare Neagră la scară mai mică la mine acasă ! Picioarele murdare de noroi au facut apa murdară de parcă s-ar fi scăldat rațele . Șotii făceau și băieții ,adică frații mei Petrică și Culiță, ei au dat foc la perdelele de tifon de la scară ,o cameră unde te urcai în pod pe o scară
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
De câteva zile ploua bacovian....toamnă bacoviană este sumbră, mohorâtă, înfiorata de frig, de clipocitul murdar al noroiului călcat în picioare pe trotuare, de melancholia sumbră a bolnavilor. Întregul peisaj e cuprins de fiorul înghețat al toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei. Dar oricum se vor chema vremurile pe care le taim, o axioma nu va putea
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]
-
țărișoara noastră dragă, Toți cei ce-au furat odată vor imaginea să-și dreagă, Merg la moaște, dau cu mir, se-nscriu la Teologie Fac orice pentru chimir,numai bine să le fie. Se unesc și se despart, se împroașcă cu noroi Și de dincoace de sticlă îi privim cu dezgust, noi, Cei care le vom da girul pentru încă patru ani Lor, ce sărăci-vor țara și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
în chip diferit, viziuni ce vin să întărească, de fapt, contrar așteptărilor autorilor respectivi, extraordinara capacitate a operei eminesciene de a se resemnifica pe sine în mod continuu și de a se detașa total prin profunzime și superioritate stilistico-semantică de noroiul greu al variilor rațiuni postmoderne. Eminescu a avut o puternică viziune integratoare a naționalului în universal și invers, tocmai de aceea apare ca element surprinzător faptul că, pentru foarte mulți inși ai contemporaneității, Poetul nu mai este la „modă” azi
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
de ele. bolovanul mi-e prea greu ca să-l urc singur doar eu, aș chema pe nu știu cine, dar n-aude și nu vine, parca-aș fi un temnicer ce face scară la cer, printre fulgere și ploi, printre zloată și noroi, când ajung în vârf de munte pletele îmi sunt cărunte, bolovanul se prăvale și o ia din nou la vale și-uitea așa o duc mereu, blestem de la Dumnezeu. Referință Bibliografică: creanga Ta firavă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CREANGA TA FIRAVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377075_a_378404]
-
zare ? De ce latră câinele ? De ce tace muntele ? De ce pasărea clocește, Apoi puii și-i hrănește ? De ce dimineața-i rouă ? De ce ninge ? De ce plouă ? De ce păsările zboară ? De ce tinerii se-nsoară ? De ce-n lume sunt războaie ? De ce-i praf ? De ce-s noroaie ? De ce arde soarele ? Cum plutesc vapoarele ? De ce făr’ să-nvețe poate Peștele de mic să-noate ? Între ei, ce-și spun copacii ? Ce vorbesc în zbor gândacii ? Cine a făcut Pământul ? De ce bate aprig vântul ? De ce apele îngheață ? Și de ce
DE CE? de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377888_a_379217]
-
albastră haină, Tu, cu ochi milos, / Te rugai în taină Bunului Hristos... Iar eu, cu ce lacrimi, din această vale, / Voi putea răspunde lacrimilor Tale? Că; de nestemate ele de-ar fi ploaie, / Toate-ar fi păcate, Toate-ar fi noroaie! Ne putând în ruga-mi jar aprins să pun, / Maică ce născut-ai Fiul A-tot Bun, / Când Tu-n ceruri, veșnic, lacrimi verși ca ploi, / Și inima-Ți-sfeșnic arde pentru noi! Deci, atât pot, Maica slăvilor senine: / Să-mi ridic
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
dau o mănă de ajutor, și țâșni pe ușă cu coada-i lungă și stufoasă. Marița ajunse la gârlă și se aruncă disperată în apă. Flăcările se stinseră, întunericul o cuprinse, iar o arătare hidoasă o îndesă cu capul în noroi până își dădu duhul în chinuri. Între timp vrăjitoarea ridică din umeri puțin nedumerită: - S-a supărat cam repede, dar și ea l-a zgândărit. Așa-i când te joci cu dracul și nu-ți cunoști măsura. Acum dacă o
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
pefele, din 1990 nu s-a făcut nimic. Intre amfiteatrul, de lângă șosea, și forumul coloniei pe vremea romanilor erau via plaustralisplacată cu dalii mari de piatră așezate perfect, astăzi e un drumeag denivelat plin de gropi ce se transformă în noroi după fiecare ploaie. Despre forum și celelalte clădiri, vile, temple sau atelierle să nu le comparam cum sunt întreținute și prezentate cu cele din străinătatea vestică a României, fiindcă ne cuprinde jalea. Romanii în construcțiile lor de aici au folosit
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
alungă trântorii din stupi... Ne batem singuri cuie reci în soartă, Nici frații gemeni nu mai sunt la fel, De cele sfinte dacă scriu mă ceartă Cel ce nu crede nici măcar în el. În viața noastră-i tot mai mult noroi, Speranța ni se pare tot mai nulă, E-atâta ură, Doamne, între noi Și totuși încă Dragoste-i destulă... Referință Bibliografică: Ura dintre noi... Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1332, Anul IV, 24 august 2014. Drepturi
URA DINTRE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376418_a_377747]
-
torid, transpirație. Asistăm la niște tradiții străvechi, ne părea rău că nu avem un aparat de filmat. Socrul mare apare la poartă și se așează pe un scaun. Jegos, zdrențuit, desculț, cu picioare gloduroase, cred că a căutat mult niște noroi, totul în jur arăta o secetă prelungită. Mireasa primește un lighean cu apă și trebuie, așezată în genunchi, să-l spele pe picioare. Soacra mică dă primele semne de indignare dar o potolește soțul. Plecăm cu tot alaiul la biserică
O NUNTĂ LA ŢARĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376421_a_377750]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PARTENERI CU NEPĂSAREA Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem atâta de singuri parteneri cu nepăsarea dureros de orbi dureros de surzi decupăm altare uitării cernem noroiul la limita dintre suflet și lut cu tristețea brațelor rotunjite în îmbrățișări goale de noi satisfăcuți agonizăm într-un zâmbet preludiu unei iubiri frânte într-un recviem parteneri cu nepăsarea devorăm nemulțumiri dar cine să spargă oglinda adâncului Referință Bibliografică
PARTENERI CU NEPĂSAREA de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376449_a_377778]
-
Poeme > Constiinta > FRUNZA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1331 din 23 august 2014 Toate Articolele Autorului De azi, toamna la noi a sosit, Cu vânturi, brume și cu ploi. Frunzele din pomi au ruginit, Și zac pierdute în noroi. Pe când tinere și verzi erau, Și vântul blând la mângâia, Cu razele lunii se jucau, De nimenea nu le păsa. Din ramuri toamna le gonește, Sunt veștede,ș-au ruginit. Iar apa ploii le stropește, Și azi cu toți le-
FRUNZA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376483_a_377812]
-
e sprijinul meu cald, Dispar dureri profunde, în bucurii mă scald, Visez în plină noapte cum îngerii în zbor Îmi pătrund în suflet cu farmec și fior. Totu-i frumos, mă strigă viața-n forme noi, Necunoscute fapte rodesc peste noroi, Împletesc cunună de flori viu colorate, Mă mulțumesc în umbre cu urme de palate. Iubirea este spița la roata care duce În ceasul veșniciei clipa cea mai dulce, Sărutul care soarbe speranța din păcate Și mă-nalță iarăși în lume
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
Poezia trăită cu o dăruire de sine copleșitoare este ca un vas de alabastru în care autoarea își păstrează cu grijă nu doar taina sufletului, ci și lacrimile acestuia adunate din vicisitudinile vieții. „Mi-e caietul plin de lacrimi sub noroiul neuscat!/ E țărâna asta plumbul, ce-mi împiedică visarea/ Și mi-a devenit condeiul sterp de-atâta cer pustiu,” (Poemul Nepoemelor) Ca un impresionant policandru al Cerului, mesajul poemelor umple sufletul cititorului de lumină și frumusețe spirituală. „Milenarul Cuvânt ești
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
Ediția nr. 2003 din 25 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Azi plouă cu melancolie, Plouă în ritm melodios, Plouă cu vers de poezie, Plouă andante, grațios. Azi plouă simplu peste noi, Plouă cu șoapte de iubire, Plouă peste al lumii noroi, Plouă încet, cu fericire. Azi plouă peste așteptări, Plouă cu vise efemere, Plouă cu multe întrebări, Plouă adagio, în tăcere. Azi plouă peste amăgiri, Plouă cu speranțe deșarte, Plouă cu stropi și despărțiri, Plouă adagio, plouă andante. Referință Bibliografică: Plouă
PLOUĂ ANDANTE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375881_a_377210]
-
să valsam cu zborul, sub scânteieri albastre!Să ningă pe-orizonturi cu pulbere de stele...... XXVII. ÎNDEMN, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2040 din 01 august 2016. Îndemn Să îndrăznești să mergi mereu doar înainte, Far' a privi noroiul de pe tălpi! Pășește peste spini cu pasul tău cuminte, Cărare să croiești printre-ai durerii stâlpi. Nu te-ntrista când călci pe pietre colțuroase, Tu uită-te la florile din câmp! Să nu renunți nicicând pe cai anevoioase, Chiar de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]