14,401 matches
-
Stabilirea unei devize proprii, maxime, ca regulă mai generală care exprimă concentrat, sintetic conținutul principal sau orientarea personalității și poate deveni regula de bază a vieții, mijloc de autostimulare, luând chiar forma unui slogan. • Alcătuirea, întocmirea unui jurnal intim, cu notarea cronologică a gândurilor, impresiilor, interpretărilor, întrebărilor, ipotezelor, trăirilor, aprecierilor față de rezultatele diferitelor acțiuni de autoeducație, cu formularea de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite situații și a efectelor ei asupra
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezacordului, frică de originalitate, sentimentul inutilității. • Prin inițiere progresivă în găsirea tuturor aspectelor posibile, selecționare a problemelor, selecționare a surselor, fixare a datelor utile, alcătuire de liste de atribute sau sarcini, analiză morfologică, analiză după criterii, imaginare a ideilor posibile, notarea imediată a ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
concrete de cunoaștere, dar și gândirea, reflecția. • Antrenează elaborarea de idei proprii, un plan, forme de redactare, de comentare, de corelare; • Priceperi, abilități necesare: analiza de text, înțelegerea textului, găsirea problemelor cheie, stabilirea de relații, punerea de probleme, asocierea ideilor, notarea datelor esențiale, efectu • De selectare a ceea ce este semnificativ. • De studiere comparativă a manualului cu alte surse în temă, pentru compararea ideilor. • De îmbinare a studiului pe text cu notificările proprii și din alte surse, situații. • De efectuare întâi a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
De selectare a ceea ce este semnificativ. • De studiere comparativă a manualului cu alte surse în temă, pentru compararea ideilor. • De îmbinare a studiului pe text cu notificările proprii și din alte surse, situații. • De efectuare întâi a lecturii integrale, cu notarea ideilor, apoi pe secvențe de aprofundare. • De reluare a lecturii manualului în alte contexte, activități, sarcini. • De alternare a tehnicilor variate de lectură: lentă, de profunzime, rapidă, de sesizare promptă a cuvintelor-cheie și a ideilor esențiale, exploratorie, critică, paralelă, explicativă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
creativ; exersarea originalității - ne pregătim de expoziție - soluții de organizare; exercițiu de relaționare forțată Premii năstrușnice fiecare elev va realiza unul dintre obiectele descoperite pentru a fi oferit cadou la premiere unui alt coleg (tombolă). evaluarea portofoliului individual - aprecieri și notare - evidențierea progresului individual și a atitudinii față de activitate; aplicație practică: „Ecuson” - relizarea unui ecuson cu o față ce exprimă sentimentul și atitudinea ta față de parcurgerea acestiu curs; „Diplomă” criterii și metode de evaluare De-a criticii Obiective de referință: să
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
arestarea mamei; 1958-1964; 1960-1980. Se remarcă reluarea timpului la începutul anilor '60. Nu e vorba de o socoteală greșită, ci de un excurs intenționat asupra perioadei imediat următoare decesului mamei, emblematică inițierii în războiul pe calea undelor. Din 1977 reia notarea cotidiană, primii trei ani sub forma unui "buletin de știri pentru uzul [...] personal"348, apoi mai meticulos până în 2000: șase volume ce au capacitatea de a înfățișa istoria exilului. Anul 1989 lipsește din rândul jurnalelor, fiind original inserat printre emisiunile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cel puțin evitat. Anonimatul face parte și el din sistemul literar al Jurnalelor: Monica Lovinescu folosește adeseori inițiale pentru a nu atrage oprobriul asupra sau de la cei nominalizați, cu excepția celor care au decedat și nu mai pot suferi. În exercițiul notării trecutului, pactul autobiografic se anulează și este înlocuit de pactul cu istoria. Agitația și urgența notării evenimentelor traversează paginile pline cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Al treilea volum, Jurnal: 1990-1993, are drept temă majoră
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
adeseori inițiale pentru a nu atrage oprobriul asupra sau de la cei nominalizați, cu excepția celor care au decedat și nu mai pot suferi. În exercițiul notării trecutului, pactul autobiografic se anulează și este înlocuit de pactul cu istoria. Agitația și urgența notării evenimentelor traversează paginile pline cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Al treilea volum, Jurnal: 1990-1993, are drept temă majoră procesul comunismului, conturată pe fundalul României revăzute. Cu trecerea timpului, apar însă și problemele mai personale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înaintat nepermis de mult. Când mă întorc de la Veneția, nu dispun încă de microfonul Europei Libere pentru marile programe ce nu vor începe decât în 1967"368, Monica Lovinescu recunoaște faptul că actul scrierii poate controla memoria și reacționează, reluând notarea zilnică, abandonată după moartea mamei. Nu trebuie ignorată tema distrugerii jurnalului identificată în tentația de a arde caietele de jurnal, în nevoia de selecție ce merge până la distrugerea totală a notărilor. La redeschiderea în anii '90 a jurnalelor ținute în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că actul scrierii poate controla memoria și reacționează, reluând notarea zilnică, abandonată după moartea mamei. Nu trebuie ignorată tema distrugerii jurnalului identificată în tentația de a arde caietele de jurnal, în nevoia de selecție ce merge până la distrugerea totală a notărilor. La redeschiderea în anii '90 a jurnalelor ținute în România între anii 1941 și 1947 le găsește slabe, romanțioase, prea sentimentale și rupe vreo 900 de pagini după ce fixează momentele semnificative ca pe niște repere necesare reconstruirii adolescenței. Jurnalul din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Autolectura înseamnă, în acest caz, o autoficționare"370. Monica Lovinescu elimină paginile pe care le găsește mult prea romanțioase și, în același timp, corectează și completează anumite pagini din jurnal, la o distanță apreciabilă de timp față de momentul originar al notărilor cotidiene. Diarista decide să fie discretă, absentă, nerevoltată, să se debaraseze în scris de obsesii și numește acest lucru primul pas spre maturizare. Întrerupe notarea zilnică între 1960, an marcat de moartea mamei, și 1981 când revine la decizia de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
completează anumite pagini din jurnal, la o distanță apreciabilă de timp față de momentul originar al notărilor cotidiene. Diarista decide să fie discretă, absentă, nerevoltată, să se debaraseze în scris de obsesii și numește acest lucru primul pas spre maturizare. Întrerupe notarea zilnică între 1960, an marcat de moartea mamei, și 1981 când revine la decizia de a ține un jurnal, deoarece conștientizează pericolul înregistrării în memorie a episodicului în detrimentul esențialului, ori numai ceea ce este fixat pe hârtie îngăduie disocierea și judecarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că cenzura nu permite ieșirea din tiparele oficiale. Sau dacă o permite, o face numai pentru a putea folosi informațiile drept probe împotriva autorului sau a persoanelor despre care amintește. Din acest motiv, trebuie să existe o oarecare prudență în notarea cotidiană, chiar dacă este clandestină, pe ascuns, fără pretenția publicării. Într-o cronică din 12 august 1988 evaluează "Caietele critice", consacrate jurnalului și memoriilor, drept interesante, dar insuficiente, deoarece criticii literari nu au dreptul de a se aventura în alte domenii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
construire a discursului, de regulile gramaticale, de constrângerile semantice, de urgența mărturisirii, cât și de gradul de implicare și afectare. Jurnalele depun mărturia agitației, a frământărilor lumii exterioare. Pactul autobiografic se anulează și este înlocuit de pactul cu istoria. Urgența notării evenimentelor traversează paginile acoperite cu însemnări despre emisiuni, telefoane, întâlniri, apeluri, corespondențe, mese rotunde, vizite. Rostul Jurnalelor este de a ajuta memoria, de a reda idei și felul în care sunt trăite, de a fi un instrument al introspecției, o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
România EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1. Scurt istoric (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003) Perspectiva „tradițională” reduce evaluarea la o acțiune de măsurare și apreciere a rezultatelor școlare, la verificarea/notarea curentă, periodică, finală, la acțiunile de inspecție școlară. În didactica modernă, evaluarea este considerată parte integrantă a procesului de învățământ, furnizând, în primul rând, educatorilor și elevilor informațiile necesare desfășurării optime a acestui proces. Didactica actuală, curriculară consideră evaluarea procesului
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
realizarea unor diferențe în evaluare: unii profesori sunt mai generoși, alții sunt mai exigenți; PREDARE - efectul de contagiune - de interinfluențare între mai mulți evaluatori sau prin raportare la rezultatele obținute de elev în alte situații; - efectul de generozitate - indulgența în notare pentru menținerea prestigiului; - efectul datorat tendinței centrale - neacordarea de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea ponderii evaluării formative; - corelarea evaluării formative cu cea sumativă; - asigurarea anonimatului probelor scrise; - introducerea unor bareme de notare; - utilizarea probelor standardizate și a testelor docimologice; - prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor; - dezvoltarea la elevi a capacităților de evaluare, prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare; - verificarea ritmică a elevilor și informarea operativă asupra lacunelor sau progreselor înregistrate; - corectarea de către mai
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
autoevaluare sunt (apud Frăsineanu, E., 2003, p. 278, Ștefănescu, C., 2005, p. 190): - autocorectarea sau corectarea reciprocă - implică depistarea lacunelor proprii sau a celor ale colegilor; - autonotarea controlată - presupune acordarea unui calificativ, care este negociat cu educatorul sau cu colegii; - notarea reciprocă - vizează notarea colegilor prin reciprocitate, fie la probele scrise, fie la examinările orale; - metoda aprecierii obiective a personalității - se bazează pe antrenarea întregului colectiv al clasei în evidențierea rezultatelor obținute de elevi, prin confruntarea aprecierilor, în vederea formării unor reprezentări
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Frăsineanu, E., 2003, p. 278, Ștefănescu, C., 2005, p. 190): - autocorectarea sau corectarea reciprocă - implică depistarea lacunelor proprii sau a celor ale colegilor; - autonotarea controlată - presupune acordarea unui calificativ, care este negociat cu educatorul sau cu colegii; - notarea reciprocă - vizează notarea colegilor prin reciprocitate, fie la probele scrise, fie la examinările orale; - metoda aprecierii obiective a personalității - se bazează pe antrenarea întregului colectiv al clasei în evidențierea rezultatelor obținute de elevi, prin confruntarea aprecierilor, în vederea formării unor reprezentări cât mai exacte
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
reformei evaluării în învățământul românesc (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): - examene: - de certificare: bacalaureat, capacitate; - de selecție: admitere în liceu și facultate - testări naționale - introducerea testărilor naționale la sfârșitul învățământului primar, a unor cicluri curriculare - evaluarea curentă - înlocuirea sistemului de notare cifrică prin calificative; - renunțarea la mediile anuale și semestriale; - înlocuirea cataloagelor, a carnetelor cu alte mijloace de înregistrare a rezultatelor (caietul de evaluare al elevului); PREDARE - renunțarea la premii și înlocuirea lor cu alte distincții; - prezentarea rezultatelor sub formă descriptivă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare în învățământ; - optimizarea climatului psihosocial în care se realizează evaluarea; - eliminarea factorilor perturbatori și limitarea distorsiunilor în notare; - centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative; - transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare, prin autoevaluare, interevaluare EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți cu atenție fiecare din următoarele
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
formă de realizare din coloana B metodelor evaluării corespunzătoare din coloana A. Metodele evaluării Forme de realizare 1. Probele orale 2. Probele scrise 3. Observarea comportamentului și activității elevilor 4. Autoevaluarea a) aprecierea; b) listele de control/de verificare; c) notarea reciprocă; d) conversația de verificare; e) testul docimologic; f) investigația; g) probele de evaluare periodică; h) evaluarea continuă EVALUARE 2. MODALITĂȚI DE ELABORARE ȘI EVALUARE A PORTOFOLIULUI Fișă aplicativă: Elaborarea unui test docimologic la o lecție de specialitate Criterii de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
inclusiv e-mail; să ofere informații și recomandări bibliografice în vederea bunei desfășurări a activității de practică pedagogică; să vizeze portofoliul individual de practică al studenților, semestrial, în vederea evaluării acestuia; să întocmească catalogul grupei de practică semestrial, cu menționarea absențelor și evaluarea/notarea portofoliului; să întocmească raportul final către metodicienii Facultății de Geografie și Geologie a Universității ”Alex. Ioan Cuza” din Iași, înaintat odată cu evaluarea semestrială din iunie 2012. 4.2. PORTOFOLIUL PROFESORULUI-MENTOR Fiecare cadru didactic-mentor alcătuiește, anual, un portofoliu care conține următoarele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ei sesizabile nemijlocit (sau într-o formă simplificată prin imagini ale acesteia), care reprezintă sursa de învățare ofertată elevilor; c) exemplele semnificative, de noțiuni și denumiri esențiale/toponomastice, să fie fixate prin intermediul exemplelor cunoscute, perceptibile din orizontul local, cunoscut, și notării lor de către elev pe suporturile de învățare; d) formarea deprinderilor de observare empirică a naturii înconjurătoare, pe baza elementelor cunoscute din orizontului local. Pentru realizarea competențelor asumate, curriculum (TC) recomandă utilizarea unor activități de învățare cum ar fi: poziționarea reciprocă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
descrierea elementelor identificate sau observate pe un traseu (real sau imaginar, pe hartă); cunoașterea elementelor de identitate a legendei hărții; citirea semnelor convenționale; identificarea termenilor geografici în texte (literare sau geografice); identificarea termenilor geografici în surse mass-media (reviste, emisiuni TV); notarea termenilor principali; explicarea simplă, empirică (în scris și oral); definirea termenilor de bază în cuvinte proprii, scris sau oral; completarea unor texte cunoscute (cu informație lacunară); descrierea dirijată sau structurată a unor elemente, procese și fenomene, reale sau reprezentate artogr
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]