646,935 matches
-
semnată de dl Ilarion Voinea, părintele pămîntesc al bustului care-l reprezintă aproximativ pe Yitzhak Rabin. Cea de-a doua este ireproductibilă și nu merită privilegiul tiparului. Este un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004 al revistei dumneavoastră apare la rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut nu tonul denigrator, cu care sunt de acuma obișnuit din partea domnului
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
anii imediat următori. Mihail Dragomirescu se desparte de Maiorescu (p. 73). În 14 secvențe de Cronici de vară, Ilarie Chendi e și un excepțional cronicar al vieții cotidiene a Bucureștiului torid. Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie să fie să ajungem a putea să trăim prin noi înșine. Să ne înmulțim numărul cititorilor, căutând a străbate în păturile cele mai îndepărtate. Tot farmecul unei creațiuni e lupta asta cu situațiile grele” (p. 97). Ușor de zis, greu de izbutit, dar la 1907 chiar era o mare îndrăzneală să gândești astfel!
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Despre iubire, războaie și uitare. Aveam senzația că patinăm pe Dunărea înghețată, în bătaia lunii, alunecînd printre personajele lui. Sunetul viorii era sfîșietor, ca și vocea lui ieșită de sub o mustăcioară subțire și îngrijită. Mă uit pe geamul mașinii și număr în gînd. Opt ani de cînd Silviu Purcărete n-a mai lucrat la Craiova. Locul care îl atrage ca un magnet. O relație bazată pe forța iraționalului. Un loc îmbibat de forța însăși a acestui mare regizor, de generozitatea lui
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
între spiritul shakespearian, atmosfera rusească și ridicolul caragelian, pedepsirea lui Malvolio, “mumificarea” lui Antonio, insațietatea Oliviei, toate acestea și încă multe altele stîrnesc o voluptate extraordinară în actori și, deopotrivă, în spectatori. Despre această voluptate și despre multe altele, în numărul viitor. Zorii s-au ivit și, ca Șeherezada, supusă, tac. Pînă săptămîna viitoare. Pînă atunci, nu uitați: iubirea purifică și explică toate, cum bine spune Elisa F. Bibian.
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
nedumerire: C. V. Tudor nu într-o “descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA. În cel dintîi editorial, dl Cristian Teodorescu, directorul publicației, ne asigură că ea nu va fi nici o “replică la Dilema veche”, nici “revista dlui Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
pagină inepțiilor unor autori (așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu pricina. Unii au însă premii! Dumnezeule mare! * În același număr, dl Ion Crețu semnalează un lucru absolut uluitor: reputatul autor al Canonului occidental (una din marile cărți de critică ale secolului apărută într-o versiune românească oribilă) și anume octogenarul de astăzi Harold Bloom a fost acuzat de o fostă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
Cristian Tudor Popescu, agresîndu-l verbal ca un mardeiaș? Aici nu mai e vorba de ipocrizie și nici de vreo falsă corectitudine politică, ci de fapte grave peste care Dan Pavel ziaristul ar fi fost dator să nu treacă. * În același număr din Ziua, Sorin Roșca Stănescu face următoarele precizări: „Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, mentor și analist politic al ziarului nostru, este membru marcant PNL. La fel Varujan Vosganian. Zoe Petre face parte din staff-ul Partidului Acțiunea Populară. Adrian Severin este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de artificii oratorice este permis în predicile sale datorită neputinței ascultătorilor de a înțelege preceptele creștine: „Când suntem slabi trebuie să pregătim mult timp cuvântul, să-l facem variat, să aibă pilde și exemple, să fie frumos alcătuit, să aibă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
verifice semnificația unor termeni, nu cunosc geografie istorică, fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fac grave greșeli gramaticale. Lor le ține companie editura, a cărei meschinărie, în ciuda hârtiei lucioase și a supracopertei strălucitoare, nu poate fi ascunsă: a scos o ediție de buzunar, a înmulțit nepermis numărul paragrafelor existente în original, pentru a mări numărul de pagini, rupând unitatea ideilor autorului, a redus hărțile la dimensiuni care le fac ininteligibile, deci total inutile (vezi p. 87: il. 5: „Harta Galliei”; p. 196, il. 7: „Harta Orientului Apropiat”); mai mult, n-a verificat acuratețea lingvistică a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Saracen” - p. 235: „sarazin (sic!)”; sarazin e un termen apărut în Evul Mediu, traducerea corectă pentru Antichitatea târzie fiind „saracen”; p. 120: „anticiparea quinquenaliei /scris cu un singur n, ca și la p. 119/”; 122: „sărbătorirea quinquenaliei (sic!)”; Greșeli gramaticale; numărul lor este foarte mare: virgulele, mai ales, par a fi o adevărată pacoste pentru cele două tălmăcitoare, pentru că sunt puse sau nepuse exact acolo unde nu trebuie - vezi, de exemplu, p. 30 („Un elogiu adus de consulul Claudius Mamertinus, (sic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
menționate că a creat la Timișoara o adevărată școală de arheologie provincială romană, cu preocupări speciale de istoria economiei romane în Dacia și în provinciile limitrofe sau mai îndepărtate. Paginile rezervate acestei problematici de-a lungul anilor în mai multe numere ale periodicului în discuție o probează pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
activiștii superiori ai vremii un dispreț șugubăț. Ne înveselea pe toți imitându-l cu poticneli, cu gramatica devastată, mai ales pe Chivu Stoica. (Tot așa ar fi făcut și azi, dacă ar fi trăit, imitînd vorbirea apoplectică a unui Cozmâncă) Numărul de ziar îl purta în ziua aceea asupra lui ca pe o probă de dosar, ziar căpătat în avionul ce-l aducea de la Paris, de pe Aeroportul Le Bourget, la București... Fusese prima întâlnire cu țara, primul lui contact cu regimul
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
-l aducea de la Paris, de pe Aeroportul Le Bourget, la București... Fusese prima întâlnire cu țara, primul lui contact cu regimul - pe care în sinea sa îl detesta - după săptămânile petrecute în capitala Franței. Am avut și eu în mână acel număr din „Scânteia“, - am pipăit, am simțit hârtia sură, negricioasă, scămoșată, paginația săracă, fără știri reale, fără comentarii reale și pe care l-ar fi întrecut orișice țară africană recent alfabetizată... Vezi, Lena, - parcă îl aud - vezi și tu dacă mai
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
favorizează în unele dintre spațiile sale ortografia grăbita și superficială, e deocamdată un mediu de comunicare - la noi - relativ restrîns, iar scurtele mesaje telefonice (SMS) ajung de obicei la un singur destinatar, în schimb ecranul televizorului afișează, democratic, în fața unui număr extrem de mare de persoane, enormitățile greșelilor de ortografie elementare. Mai multe posturi de televiziune românești au adoptat noi moduri de interacțiune cu spectatorii - prin benzile de mesaje care se scurg în partea de jos a ecranului (numite, se pare, în
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
dedicații”, adesea de o izbitoare banalitate dulceaga, și apar toată ziua, mai ales pe posturile muzicale; celelalte - intervenții insomniace pe diverse teme - apar noaptea, în pauzele dintre programe. Posturile de televiziune impun unele reguli de continut și de forma (omiterea numerelor de telefon și a indicațiilor publicitare, eliminarea mesajelor în alte limbi, interzicerea unor “cuvinte și expresii neadecvate”, a unor „expresii și cuvinte obscene, trivialități”) dar între aceste reguli nu intră neapărat și respectarea ortografiei și a punctuației (deși măcar posibilitarea
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
majoritatea formațiunilor politice din țara noastră. Dincolo de aceste puseuri juvenile, cartea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu aduce cîteva revelații importante în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Adrian Gavrilescu aduce cîteva revelații importante în legătură cu specificitatea climatului politic românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în funcții
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în funcții ministeriale este mai mic decît în unele țări occidentale. Pe de altă parte, însă, știm bine unde a dus „democrația originală” promovată de Nicolae Ceaușescu în care structurile de putere erau completate pe
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
în cauză, la nivelul localităților din care provin, în disputa cu adversarii lor politici. Lupta electorală este adesea dură și trebuie să existe convingerea că cel desemnat de partid va avea tăria să o ducă pînă la capăt. De aceea, numărul femeilor aflate în Parlament sau în conducerea ministerelor este un indicator important, dar nu decisiv, privind starea democrației dintr-o țară. La fel, este greu de spus în ce măsură un executiv format din mai multe ministere este mai puțin eficient în
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
care ei se sprijină să fie mulțumiți. De aceea, este nevoie de mai multe fotolii ministeriale decît într-un guvern monocolor. Riscurile de destabilizare a guvernului de coaliție sunt în mod sigur mai mari, dar ele au drept cauză nu numărul de ministere, ci lipsa de coerență a actului de guvernare. Într-o coaliție, toată lumea încearcă să-și menajeze imaginea, să arunce costurile guvernării cît mai departe de el, să demonstreze că ceilalți parteneri de coaliție sunt vinovați de măsurile nepopulare
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Nicolae Manolescu La 18 martie 1954, așadar cu exact de ani în urmă, apărea la București Gazeta literară, revistă săptămînală, organ al Uniunii Scriitorilor. Ultimul număr este din 3 octombrie 1968. O săptămînă mai tîrziu, revista reapărea sub titlul, pe care-l poartă și astăzi, România literară, într-un format destul de apropiat și tot sub egida organizației de breaslă. Continuitatea s-a dorit evidentă. Noul titlu
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
1932-1934, prea puțin cunoscute. În 1954 existau deja cîteva publicații literare, hebdomadare sau lunare, între care Viața românească este tot o “revistă a Uniunii Scriitorilor”. În aprilie, același an, la Cluj Almanahul literar devenea Steaua (un articol comemorativ publică în numărul nostru de astăzi, în paginile 14-15, poetul Adrian Popescu, actualul redactor-șef al revistei clujene) și, un an mai tîrziu, sub conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
conducerea lui G. Ivașcu, se impune Contemporanul. Gazeta literară este însă, chiar de la început, principala publicație de literatură din țară. Cel dintîi redactor-șef este Zaharia Stancu (1954-1962), cel din urmă (1967-1968), Al. Oprea. Revista a consacrat, aproape mereu, un număr mare de pagini criticii literare, cronicilor de teatru, film și plastică, meselor rotunde ori semnalării cărților străine. Poezia, proza, teatrul n-au lipsit, în măsura în care o publicație în formatul Gazetei literare (ca și, pe urmă, al României literare) putea tipări și
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]