2,130 matches
-
nu doar inaccesibile, dar și total nepotrivite. Prin urmare, cărturarul român răstălmăcește încă o dată tradiția, modifică senin modelul, la care nu se raportează decât formal. Personajele sale au propria logică, independentă de cea a prototipurilor diverse în care își au obârșia. 8. Crocodilul rațional Imaginea crocodilului, animal african, care popula apele Nilului, a trecut în cultura europeană prin intermediul descrierii amănunțite pe care Herodot i-o face în cea de a doua carte a Istoriilor sale: "Vreme de patru luni pe an
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
județului Romanați", p. 110. 27 Alexandru Odobescu, "Rămășițe antice din județul Dorohoi" (1872), în Note de călătorie, ediție îngrijiă de Corneliu Popescu, Editura Sport-Turism, București, 1981, p. 147. 28 Odobescu, Antichitățile județului Romanați, p. 117. 29 Cezar Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței, Peștera cu Oalele, Comoara din Cumpăna Ciocârlăului, Valea Caselor și Mormintele de pre Vulcana Mare" (1870), în Scrieri, II, p. 334. 30 Alecu Russo, "Poezia poporală" (1846), în Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva, București, 1983, p.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
artă in epoca reproductibilității sale tehnice, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în Scrieri, II, p. 116. 89 Ibidem, p. 116. 90 Ibidem, p. 115. 91 Ibidem, p. 110. 92
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
recunoscuți ca „nobili săraci nebirnici". După mazili, urmau răzeșii, apoi ruptașii, adică descendenții clericilor, și apoi breslașii, adică țăranii. De fapt, mazilia era ea însăși o boierie, dar de rang inferior. Clasa lor era lipsită de orișice influență politică, dar obârșia lor - ca maziliera repede și ușor recunoscută. În anul 1793 Mihail Șuțu-Voievod adresându-se dregătorilor din ținut, le făcea cunoscut că întrucât „s-a adeverit că Neculae, feciorul lui Silion Cosma din satul Obârșeni - Tutova este neam de mazili, a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu-și poate da cu părerea exact ce înseamnă termenul ilișu, dar crede că ar proveni de la activitatea de „pescuit pentru curtea domnească", pentru că „în Bucovina, nu departe de Suceava este un sat anume Iliseșcii, care ar putea să dezvăluie obârșia în antichitate a pescarilor domnești"; Vasile C.Nicolau crede că iliș este chiar „darea ce e percepea asupra peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amenințat decât de propria lui trufie, să-și impună limite la poftele cele mai exorbitante...". Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002, p. 116. 231 Alexandr Zinoviev ne contrazice puțin lărgind dezbaterea despre individualism: ,,De pe vremea lui Adam Smith își trage obârșia tradiția de a lega această calitate originară și universală a omului - ghidarea lui după interesele personale - de proprietatea privată și de afacerile particulare, de a vedea în ea un fel de temei natural al capitalismului. Această convingere este pur ideologică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 426. 313 Jean Baudrillard, Sistemul obiectelor, Editura Echinocțiu, Cluj-Napoca, 1996. 314 Ibidem, p. 130. 315 Ibidem, p. 130. 316 Pentru o istorie extraordinară a lucrului omenesc, a uneltei, a scris cineva o carte extraordinară. Este lucrarea lui Iulius Lips, Obârșia lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Editura Științifică, București,1958. Iată un text edificator din prefața lucrării semnată de S. Tokarev: ,,Bineînțeles, meritele cărții lui Lips nu se mărginesc doar la înfățișarea faptelor. Precum s-a mai arătat toată expunerea
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 291. 50 Ibidem, p. 304. 51 V.V. Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București,1958, p. 319. 52 Pentru o scurtă istorie a folosinței monedei în vechime și a implicațiilor sociale ale folosinței banului, recomandăm, Iulius E. Lips, Obârșia lucrurilor, Editura Științifică, București, 1958, pp. 280-310. 53 V.V. Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 319. 54 Ibidem, p. 319. 55 V.V. Struve, D.P. Kallistov, Grecia Antică, Editura Științifică, București, 1958, p. 319. 56 Claude Simon
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
despre apariția propriu-zisă a capitalismului fără a aminti cuvintele pline de înțelesuri ale lui Braudel: Nu cred însă că în capitalism totul este element material sau social. Un lucru rămâne pentru mine în afară de îndoială: el nu poate avea o singură obârșie exact circumscrisă. Economia a avut un cuvânt de spus al ei, politica a avut, de asemenea, un cuvânt al ei, societatea a avut un cuvânt de spus al ei, cultura și civilizația au avut un cuvânt de spus al lor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
236 ArnoldJ. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 91. De altfel autorul citat spune: ,, Am ajuns astfel la un punct în care trebuie să ducem argumentarea noastră până la capăt. Am subliniat că civilizațiile își află obârșia în medii înconjurătoare care sunt îndeobște neprielnice și rareori prielnice". Op. cit., pp. 194-195 237 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 78. 238 Ibidem, p. 78 239 Ibidem, p. 78. 240 G.W
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dormitorului său cîte un turc furișat pe acolo. Tabloul a fost arătat și unui amărît anonim, un sărac lipit pămîntului, care robotea la monumentul funerar al împăratului Sang. Prăpăditul nu avea memorie, avea doar gesturi, omul ăsta își uitase numele, obîrșia. Nu știa să citească, totuși afirma că aceasta este cartea care vorbește despre suferințele omului, da, și dădea din cap surescitat, holbîndu-se la pictură, a auzit de ea de multe ori, acum e fericit c-o poate vedea cu ochii
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
Mangalia). Evident, nu poate fi vorba de pastișe, ci de cîteva puncte de inserție ale unei structuri psihice similare, cu deschidere mai mult spre infinita contemplație moldavă decît spre nervozitatea valahă căreia ar fi trebuit să-i aparțină Vinea prin obîrșiile sale danubiene. Spre deosebire însă de Bacovia care se prăbușește fără scăpare în abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește extrovertirea. Dramatismul său intrinsec consistă în această tensiune între doi poli, unul al eului
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
altă parte, faptul că sunt obligat să trăiesc sonor într-un spațiu pluridimensional s-ar putea să fie un avantaj, pentru că fiecare dimensiune le susține și le alimentează pe celelalte". Pieralberto Cattaneo este întru totul solidar valorilor din teritoriul de obârșie. "În special în străinătate programez cu predilecție compozitori bergamasci: Pietro Antonio Locatelli, Simone Mayr, Gaetano Donizetti, Alfredo Piatti, fiecare însemnând ceva din spiritul locului, o picătură din muzica nordului italic". Cattaneo este și un fin cunoscător al componisticii românești, pe
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13669_a_14994]
-
altă parte, faptul că sunt obligat să trăiesc sonor într-un spațiu pluridimensional s-ar putea să fie un avantaj, pentru că fiecare dimensiune le susține și le alimentează pe celelalte". Pieralberto Cattaneo este întru totul solidar valorilor din teritoriul de obârșie. "În special în străinătate programez cu predilecție compozitori bergamasci: Pietro Antonio Locatelli, Simone Mayr, Gaetano Donizetti, Alfredo Piatti, fiecare însemnând ceva din spiritul locului, o picătură din muzica nordului italic". Cattaneo este și un fin cunoscător al componisticii românești, pe
Printre picături by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13695_a_15020]
-
M-am amestecat cu dorul/ Ca sîngele cu izvorul.// M-am amestecat cu tine/ Cum ce-așteaptă cu ce vine" ( Cu viața, cu dorul). Astfel, așezat pe siajul cadențelor folclorice, poetul cochetează cu postura anonimului, împrospătîndu-se paradoxal prin coborîrea în obîrșii. Explicabil, sensibilitatea de grup aspiră spre forme concentrate, spre gnomism. Aforismul și imaginea poetică se oglindesc reciproc. "Înțelepciunea" se înfățișează vibratilă, încărcată de emoții, iar figura de stil capătă un miez sapiențial. Se află la mijloc o gîndire arhaică, structurată
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Bonte, publicat în Ediția nr. 110 din 20 aprilie 2011. „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel, si a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mică 5:2 Nu stiam ca Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țară sfântă” pe care le-am descoperit cu acest
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
un jurnalist pasionat și motivat, merge în ... Citește mai mult „Și tu, Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda, totuși din tine Îmi va ieși Cel ce vă stăpâni peste Israel, si a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mică 5:2Nu știam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țară sfântă” pe care le-am descoperit cu acest prilej
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
să ne încărcăm cu energia locului. După-amiază revenim la Vila Coteanu. Suntem obosiți și ne odihnim prin camere. În ziua următoare avem un program care ne va solicita foarte mult fizic. Ne propunem să urcăm la Cabana Omu pe Valea Obârșiei. Traseul este dificil, ia de obicei patru ore la urcare. Un timp suntem însoțiți de Vali de la echipa Salvamont de la Peștera. Vali, zis și Dacul din Bucegi, ne prezintă câteva puncte cheie ale traseului. El, omul de munte, știe multe
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
la urcare. Un timp suntem însoțiți de Vali de la echipa Salvamont de la Peștera. Vali, zis și Dacul din Bucegi, ne prezintă câteva puncte cheie ale traseului. El, omul de munte, știe multe secrete ale locurilor. Ne conduce un timp pe Obârșie explicând diferite formațiuni naturale în stânci și spiritualitatea zonei. După circa o oră de mers Vali vrea să se întoarcă. Îi mulțumim pentru ajutor. La plecare îi ofer trei exemplare din cartea mea Pe calea lui Zamolxe: Trezirea străbunilor. Pe
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
domiciliul actual în Germania, 90522 Oberasbach, Tulpenstr. 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Bizusa nr. 4, ap. 29, județul Cluj. 69. Kempf Luminița, fiica lui Vava Marin și Gheorghiță, născută la 29 august 1961 în localitatea Obârșia, județul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Bachstr. 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Obârșia, județul Olt. 70. Kohonicz Agnes-Eva, fiica lui Dioszegi Agnes, născută la 17 iulie 1968 în localitatea Salonta, județul Bihor, România
HOTĂRÂRE nr. 919 din 14 august 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151722_a_153051]
-
ap. 29, județul Cluj. 69. Kempf Luminița, fiica lui Vava Marin și Gheorghiță, născută la 29 august 1961 în localitatea Obârșia, județul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 76185 Karlsruhe, Bachstr. 59, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Obârșia, județul Olt. 70. Kohonicz Agnes-Eva, fiica lui Dioszegi Agnes, născută la 17 iulie 1968 în localitatea Salonta, județul Bihor, România, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Laaerbergstr. 26/1/208, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 919 din 14 august 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151722_a_153051]
-
10C, 11, 30-37, 38B, 39B, 40-45, 193, 194A.B.D.E, 195, 196B.C.D.E.N din UP IV Bratei a OS Moroieni, 1N1.N2, 3-13, 39-42, 47A, 48A, 53 - 59, 62C, 75V, 76V, 81, 82, 112-114, 123-126, 130-134 din UP V Obârșia Ialomitei a OS Moroieni, 130B din UP VI Ialomicioara a OS Moroieni, enclavele aflate în interiorul acestor grupuri de parcele precum Poiana Costilei, Poiana Stanii (Soarelui), Poiana Ferigii, ș.a., cât și golul alpin al Muntelui Vanturis aflat la sud și la
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
Văii Vanturisu, zona de abrupt a Cascadei Vanturis, inclusiv Avenul Vanturis, Colții lui Barbes, abruptul estic, nordic și estic începând din Valea Piatră Arsă, până după Șaua Strunga, în vârful Bucșa, inclusiv bazinul superior al văii Ialomitei ce include colții Obârșiei, zona bazinului hidrografic al văii Horoabei ce exclude pășunea din zona superioară a muntelui Strungile Mari, incluzind însă calcarele de la Strungulița și zona de jnepeniș și abrupt până în șaua Strungii, precum și versantul drept al văii Doamnelor, izbucul Coteanu, zona Sfinx
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
3. Baia de Arama │ 56. Jidostita 4. Bala │ 57. Jirov 5. Baltă │ 58. Jupalnic 6. Batoti │ 59. Livezile 7. Bălăcita │ 60. Lupsa 8. Bistretu │ 61. Malovatu 9. Bistrița │ 62. Menti 10. Bicles │ 63. Nadanova 11. Bilvănești │ 64. Nicolae Bălcescu 12. Braniștea │ 65. Obîrșia Closani 13. Breznita-Motru │ 66. Obîrșia de Cîmp 14. Breznita-Ocol │ 67. Ogradena 15. Buicești │ 68. Oprisoru 16. Burila Mare │ 69. Orevita 17. Butoiesti │ 70. Ostrovu Mare 18. Cătunele │ 71. Padina 19. Cazanesti │ 72. Pătulele 20. Cerneți │ 73. Perii 21. Cervenita │ 74
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Bala │ 57. Jirov 5. Baltă │ 58. Jupalnic 6. Batoti │ 59. Livezile 7. Bălăcita │ 60. Lupsa 8. Bistretu │ 61. Malovatu 9. Bistrița │ 62. Menti 10. Bicles │ 63. Nadanova 11. Bilvănești │ 64. Nicolae Bălcescu 12. Braniștea │ 65. Obîrșia Closani 13. Breznita-Motru │ 66. Obîrșia de Cîmp 14. Breznita-Ocol │ 67. Ogradena 15. Buicești │ 68. Oprisoru 16. Burila Mare │ 69. Orevita 17. Butoiesti │ 70. Ostrovu Mare 18. Cătunele │ 71. Padina 19. Cazanesti │ 72. Pătulele 20. Cerneți │ 73. Perii 21. Cervenita │ 74. Petra 22. Ciresu │ 75. Plavisevita
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]