4,294 matches
-
bunurilor spirituale (Stahl, 1983: 251). Pentru a explica procesul transmiterii acesteia din urmă în comunitatea rurală românească, Stahl introduce conceptul de obște pe bază de tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiție difuză, el explicând că tradiția nu se transmite doar de la vârstnici la tineri, membrii obștei învățând de la toți ceilalți, continuu, atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atâta timp cât acel grup social există. Este posibil ca și cei în vârstă să învețe din experiența celor mai tineri. Obștea pe bază de tradiție difuză dăinuie așadar printr-un proces de contaminare socială. Transmiterea tradiției nu mai are loc atunci când obștea se dizolvă (Stahl, 1983: 266-271). În analizele actuale, tradiția apare ca un proces complex, care are nu numai elemente reproductive, ci și elemente de variație, de recreare a trecutului, conform nevoilor prezentului. Se vorbește de reinventarea tradiției, sau printr-o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
răspund, 6% optează pentru "nu" (oamenii nu ajută aceste comitete de inițiativă), 8,6% răspund cu "da, puțin" și 11,9% răspund cu "da, mult". Comparația cu regiunile nu este semnificativă în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8,6% răspund cu "da, puțin" și 11,9% răspund cu "da, mult". Comparația cu regiunile nu este semnificativă în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în acest caz. În privința intensității cu care se implică obștea sătească în rezolvarea problemelor satului, 37,1% spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spun că nu există obște în satul lor (primăriile din Muntenia sunt semnificativ mai înclinate să dea acest răspuns), 31,8% consideră că obștea nu este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este prea activă (mai ales cei din Banat aleg acest răspuns), 24,5% consideră că obștea din satul lor este activă (aici Transilvania este înclinată să dea acest răspuns semnificativ mai mult decât alte regiuni), iar 2,0% afirmă că obștea este foarte activă. Datele arată de asemenea că în Transilvania (73,9%), Crișana-Maramureș (68,8%) și Moldova (57,7%) sătenii fac cel mai mult muncă voluntară, iar în București și Dobrogea nu se face deloc. Primăriile au o opinie echilibrată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sensul că oamenii isi declara interesul dar nu participa activ. Răspunsurile reprezentanților administrației locale din rural ilustrează din nou poziția privilegiată a Transilvaniei față de celelalte regiuni: aici există într-o măsură semnificativ mai mare comitete de inițiativă sătești, iar obștea este percepută ca fiind mai activă decât în celelalte regiuni. De asemenea, în Transilvania regăsim procentul cel mai mare al celor ce afirmă că sătenii fac muncă voluntară pentru comunitate (urmată de Crișana-Maramureș). Explicația pentru rezultatele de mai sus este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
război mondial (Stahl, 1969). Satul devălmaș este o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate printr-un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un organ de conducere numit obște. (Stahl, 1959) Sau, o altă definiție O formă de conviețuire socială, pe un trup de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de moșie, a unui grup biologic închis, deseori legat prin rudenie de ceată, trăind în gospodării familiale, asociate într-o obște, care are dreptul de a se amesteca în viața fiecărei gospodării, potrivit regulilor devălmășiei și conform mecanismului psihic al obștei pe bază de tradiție difuză. (Stahl, 1946) Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Devălmășia semnifică folosirea în comun de către comunitatea rurală a diverselor categorii de pământ, în funcție de nevoile proprii. Ca structură de organizare comunitară, devălmășia apare în satele libere (de răzeși) și presupune două principii: stăpânirea în comun a pământurilor și conducerea prin obște. Devălmășia absolută este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este considerată de Stahl ca fiind cea mai veche formă de organizare, din care au evoluat ulterior și celelalte tipuri de devălmășie. Există astfel mai multe tipuri de devălmășie: * Devălmășia absolută care apare în satul arhaic, un sat cu o obște democratic egalitară și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași (Iorga numea aceste sate genealogice), formând o singură ceată, închisă nebăștinașilor, cu o economie naturală. Folosirea trupului de moșie se face prin "stăpânirea locurească" fiecare familie are dreptul să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care Stahl spunea în deceniul 40 că nu mai exista decât în Vrancea și a funcționat atâta timp cât a existat destul pământ pentru nevoile tuturor membrilor comunității. * Devălmășia egalitară este rezultatul creșterii populației, ceea ce duce la un control mai strict din partea obștei asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asupra modului de utilizare a diferitelor categorii economice de pământ. Ea presupune o "stapânire pe sumă de stânjeni" fiecare familie are o întindere de teren egală. * Devălmășia inegalitară apare în satul devălmaș umblător pe bătrâni, este un sat cu o obște în care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de proprietate: cea a obștei și cea a gospodăriei. Inițial, obștea are drepturi mai puternice decât gospodăria, pentru ca, o dată cu trecerea spre modernitate, gospodăria să se dezvolte din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din ce în ce mai mult și să devină forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la obștea alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care aproape se golesc de conținut, ele nemaipăstrând aproape nimic din drepturile și îndatoririle de odinioară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
alcătuită dintr-o singură ceată de neam, cu drepturi depline asupra satului și care coordona întreaga viață a acestuia și până la forme sociale actuale, care aproape se golesc de conținut, ele nemaipăstrând aproape nimic din drepturile și îndatoririle de odinioară. Obștea nu este un fenomen specific românesc, ea existând începând cu secolele XI-XII, în principalele țări ale Europei occidentale și centrale, cu mici diferențe legate de modul de organizare și funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din drepturile și îndatoririle de odinioară. Obștea nu este un fenomen specific românesc, ea existând începând cu secolele XI-XII, în principalele țări ale Europei occidentale și centrale, cu mici diferențe legate de modul de organizare și funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic este adunarea generală a tuturor capilor de familie din sat, în care se ține seama de glasul fiecărui participant, mai ales de "oamenii buni și bătrâni". În satul arhaic, obștea are o serie de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
funcționare (Rosener, 2003: 179). Obștea așa cum apare ea în satul arhaic este adunarea generală a tuturor capilor de familie din sat, în care se ține seama de glasul fiecărui participant, mai ales de "oamenii buni și bătrâni". În satul arhaic, obștea are o serie de drepturi și îndatoriri ce privesc toate aspectele vieții satului: organizează producția agricolă, se amestecă în viața publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul de preemțiune care pretinde ca toate părțile teritoriului sătesc devenite proprietate a unei gospodării să fie vândute de preferință gospodăriilor înrudite; dreptul de preemțiune permite anularea vânzării către un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]