19,332 matches
-
Gâgă, a decis sponsorizarea concertului. Vă promit că o să verific. Am însă curajul să anticipez faptul că aceste contracte au fost semnate înainte să vin dl. Hellvig. Nu că domnului Hellvig nu i-ar plăcea Lady Gâgă, dar m-am obișnuit, si asta discutăm în fiecare ședința”, a mai adăugat premierul. Unul dintre organizatorii amicalului Dinamo - Fc Barcelona, Adrian Thiess, CEO al Thiess Holding, a fost deranjat de faptul că amicalul nu a primit sponsorizări din partea Guvernului, în detrimentul concertelor. “Am vorbit
Lady Gaga și Red Hot Chili Peppers promovează brandul turistic. Vezi contra ce sume by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81902_a_83227]
-
Nicolae Manolescu sau Ileana Mălăncioiu după 1990, este un subgen literar. Iar de la afacerea Dreyfus încoace, rolul intelectualui (categoria scriitorului subsumându-se) a fost și acela de a lua atitudine în problemele societății, de a se implica. Cititorii români se obișnuiseră însă să vadă în scriitori nu intelectuali publici (mutandis mutandi, distincția pe care o face Adrian Gavrilescu în Noii precupeți, Compania, 2006, funcționează și aici), ci profesioniști ai scrisului (!). Nici faptul că o parte din critica românească se lansează după
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
și pentru regim alimentar sănătos.”, a declarat Angela Huda, administratorul taberei de sănătate pentru copiii supraponderali de la Cabana Platoul Soarelui. La numai o săptămână de la începerea programului taberei, cei mici au pierdut între 2 și 4 kilogame. Copiii vor fi obișnuiți cu un stil de viață sănătos, programul având ca scop combaterea obezității. De asemena, în următoarele zile rezultatele sunt promițătoare, datorită motivației pe care copiii o au pentru a slăbi într-un mod cât se poate de sănătos. “Timpul alocat
Tabără pentru copii supraponderali la Straja, Hunedoara by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/81955_a_83280]
-
biserică, cuviincios, că se desparte de rudele ei să se mărite. Asta n-a împiedicat-o ca vreo două săptămîni să nu-l lase pe Fănică să se apropie trupește de ea, cu toate cununiile lor, fiindcă nu se putea obișnui cu el.
Adio, Ada Kaleh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8200_a_9525]
-
dunărene sunt organizate ample serbări. Tradiții de Sfânta Maria În unele zone ale țării, în dimineața acestei zile, femeile merg la biserica, unde împart struguri, prune, faguri de miere, și merg în cimitir pentru a tămâia mormintele. La țară se obișnuiește ca în această zi să fie angajați pândarii în vii și se spune că se "leagă" ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă. În părțile Moldovei, Sfânta Maria
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
care mai de care - nu izbutesc să o consolideze și să o păstreze cum se cade în două decenii (îngăduitori fiind, totuși, cu timpul acordat). Halal contemporani! P.S. La Vatra Dornei, Cazinoul, cândva clădire emblematică a orașului, imaginea sa fiind obișnuită pe ilustratele trimise din fosta stațiune belneoclimaterică, e "îmbrăcată" în schele de 19 ani. Pe un panou, scrie că fostul cazinou - monument arhitectural din secolul XIX - se află în Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii și Cultelor. Un panou
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
mișcării black power) la condiția tot mai precară a umanității post-11septembrie. Grupul Vox Populi s'a alcătuit în jurul lui Dean Bowman, unul dintre vocaliștii inovativi de pe scena americană actuală. Tehnicile neconvenționale abundă, însă interpretul nu le absolutizează (așa cum ne-a obișnuit s'o facă, de pildă, un Phil Minton). Discursul e fragmentat, deconstructivist, dar nu își refuză nici momente de jubilație pe ritmuri binare, susținute de puertoricanul Tony Cintron, de conivență cu basistul Rael Wesley Grant (vechi aliat al magistrului Sam
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
a vrut în ruptul capului să se simtă cantonat într-un singur perimetru, era convins că poate pătrunde pretutindeni, că poate juca ușor pe mai multe clape. Ce eroare! ș...ț Meteahna lui era că nu putea abandona ograda - aici obișnuise să contemple lumea, de aici extrăgea reflexele și maniera de a judeca, asta era comoara pe care nu o împărțea cu nimeni. Se raporta la o tradiție, la o obîrșie, se supunea unui cod de purtare, avea o filozofie. Pe
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
informatică nu e decât un pas minuscul, că sociologic vorbind, canonul Romei antice înseamnă un ideal mediu de simulare pentru orice alt edificiu al jocului cu valorile, aproape că se poate deduce din fuga condeiului. S-o recunoaștem, ne-am obișnuit să citim literatură greacă sau latină câștigați dinainte de un destul de insidios parti-pris al expresivității involuntare. Aducem de fiecare dată la zi Ab urbe condita, Satyricon sau Viețile celor 12 Cezari distorsionând - în regie proprie și neavizată - textele în beneficiul imaginilor
Aut Caesar, aut nihil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9675_a_11000]
-
care speră să-și trimită candidați în inima Europei? Totul e, firește, o farsă. Asistăm, de câteva luni, la un proces înspăimântător, antidemocratic, dictatorial: încercarea unor formațiuni politice organizate mafiotic de a ține deciziile politice cât mai departe de electorat. Obișnuiți cu cifrul sofisticat al caselor cu banii, pentru actualii parlamentari urna votantului e o amenințare la fel de înspăimântătoare ca tămâia pentru drac.
Chirurgia indirectă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9719_a_11044]
-
fix același text își îndeplinește și obligația de la rubrica sa, "Cartea săptămînii" din ziarul Gândul (12 aprilie). Probabil că altceva nu mai citise Mihai Iovănel în decurs de o lună. Adevăruri abisalizate Revista de cultură Tribuna din Cluj ne-a obișnuit cu o alură sobră și atent îngrijită, mai toate articolele pe care le găzduiește fiind de o impecabilă consistență gazetărească. Bunăoară, din numărul din 1-15 aprilie 2007, ne-au atras atenția studiul lui Cornel Ungureanu, intitulat " Ion Agîrbiceanu între îngeri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9739_a_11064]
-
este incapabil să facă un lucru pentru care nu e nevoie de cine știe ce inteligență: să întrețină niște relații firești cu oamenii din preajmă. El este precum o ființă antedeluviană care, silită să-și schimbe brusc mediul în care s-a obișnuit să trăiască, clachează deprimant în cursa vieții. Obișnuit să trăiască în universul interior al fanteziei proprii, el își dorește viața de dinaine de potop, adică exercițiul apolinic al gîndirii solitare, și cînd acolo se pomenește în plin potop, în șirul
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
acolo. Pe scurt, cînd e vorba de Pitești, cea mai prudentă atitudine e duplicitatea. Explicația acestei duplicități e simplă: apartenența politică a victimelor Piteștiului. Stigmatul ideologic pe care aceștia îl poartă în ochii noștri și frica cu care am fost obișnuiți să reacționăm la auzul numelui lor ne-au indus o optică timorată de școlari încurcați: îi privim pe protagoniștii Piteștiului ca pe niște extemporale nedorite de care nu știm cum să scăpăm mai repede. Calciu Dumitreasa, Costache Oprișan sau Mihai
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
sale cărți Ce spune Molero, de la care se poate afirma că a plecat romanul portughez modern, după apariția lui, în 1977, deci la numai trei ani de la "Revoluția garoafelor", nemaiputându-se scrie ca înainte. Printr-o "fericită coincidență", cum se obișnuiește să se spună, atât ultima mea traducere din Lobo Antunes, Bună seara lucrurilor de pe aici, cât și versiunea integrală (reeditată fără mutilările cenzurii comuniste din 1981) a romanului Ce spune Molero, au apărut în 2006 la Editura Humanitas, în colecțiile
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
amor, dacă ar fi să le amintim doar pe acestea, pentru că au rolul de punere În valoare a personajelor, au frumusețe, sunt bine conduse printr-un limbaj natural, cu totul lipsit de pornografia așteptată (și asta pentru că așa ne-a obișnuit literatura recentă, din păcate); aici se accentuează pasiunea, dimensiunea spirituală a erotismului, degajând scenele de prea-obișnuitul actului sexual În sine. În context, călătoria În Maroc este un adevărat tur Într-un exercițiu stilistic În care se Îmbină descrierile exotice din
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
frunze peste „mormânt” și Înhămat la cele două hulube a pornit cu mare grijă către satul care se afla la câteva sute de metri. Înainta anevoios, dar gândul că execută o „misiune cu scop nobil În folosul poporului român”, așa cum obișnuia să spună pe timpul când „era În funcție” Îi stăpânea Întreaga ființă, nu prea mai avea teamă dar era precaut și atent la orice zgomot, la orice umbră sau copăcel care se mișca. Făcea pauze dese dar se depărtase binișor de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Vă rog să poftiți, tov director! Peste câteva zeci de secunde În care Ștefan Începu și el să creadă că ceva nu este curat, intră directorul Mirel Stânescu și când Ștefan Încercă să rostească un „să trăiți dom’ Mirel”, așa cum obișnuia să-i spună În cerc restrâns, privi cutremurându-se fața desfigurată de ură și mai crâncenă ca niciodată a cumătrului său care Îi botezase fata, pe Sorina. Ochii Întredeschiși aruncau scântei, fața sa de om brunet devenise pâmântie iar buza
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lui Ștefan, arabilor le-a Înflorit un zâmbet reținut, privirile tuturor s-au Înseninat, cu toții au devenit afabili, și-au strâns mâinile și abia atunci Ștefan a fost privit ca o persoană importantă și directorul l-a sărutat, așa cum se obișnuiește la arabi. La biroul cel mare s-au adunat zece-doisprezece specialiști, s-au aschimbat amabilități și au vorbit despre cele două firme pe care le reprezentau, și-au Împărtășit din experiența fiecăruia, s au schimbat idei tehnice și au fost
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care Îl studiase În acea dimineață și ale cărui cifre și rubrici le cunoștea foarte bine. A fost Îmbrățișat și sărutat de cele două gazde, a fost Întrebat de familie și de gândurile legate de ziua de azi, așa se obișnuiește la arabi și apoi au savurat câte o cafea binefăcătoare și aromată, timp În care privirile sale s-au Încrucișat cu cele ale Aminei, priviri pline de subînțelesuri tandre și de noi promisiuni. Apoi o secretară, la fel de frumoasă, a adus
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
rămas deschis și jumătate de pleoape lipsă. Toate acestea și culoarea nedefinită, de la roșu la vânăt și roz, formau o imagine cutremurătoare și greu de suportat! Ștefan știa perfect cum arată, se examinase În „salonul său”, În oglinda de la lampă. Obișnuia foarte des să se privească bine-bine Îndreptând lumina lanternei către partea sa dreaptă. Se suporta destul de greu dar se liniștea la gândul că totuși ... „sunt viu și pot gândi!”. Se Înțeleseră din priviri că asta le este soarta și că
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lor prost plătite, dar Victor fu luminat pozitiv de o constatare: era deschis la o bodegă unde chiar a putut citi reclama de pe geam: „Una mică/ La Fănică!” și intră ca să mai treacă timpul și să-și alimenteze motorul, așa cum obișnuia el să glumească atunci când Maria Îl Întreba: Da ghini, Victori, atâta sî stă, oari noi nu avem treabî? Unde ț-o strălucit ochii iștia di curvar bătrân? Liniștește-te fimei-hăi, am alimentat și eu motorul că nici broasca nu cântă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
să găsească notele pentru o melodie mai ușoară. Tresărea ori de câte ori cineva ciocănea În ușă și se panica atunci când cineva o deschidea. Îl fascinau sunetele Înalte sau joase și nu realiza că erau ...dogite. Trecuse o lună sau mai bine de când obișnuia să vină zilnic sau chiar de două ori pe zi „să cânte” și avusese norocul de a nu fi surprins de nimeni din cei de care se ferea. Într-o zi de vară frumoasă, ușa se deschise brusc și o
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dus mâna goală la urechea mea, ocazie cu care și a plimbat mâna pe gâtul meu și mi-a dat-o. În altă zi, la fel și așa proceda de fiecare dată, schimbând treptat locul. Atunci când era mama de față, obișnuia să mă sărute pe obraji, dar de la o vreme, atunci când eram singuri, mă săruta pe obraz și treptat ajungea la un sărut pe gură și din ce În ce mai lung. Anii treceu, jocul cu bancnota continua, mă ruga să nu-i spun mamei
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cânte la pian piese minore și l-a lecuit de ... prostie! Se apropia Crăciunul și În casa modestă a lui Victor Olaru se făceau pregătiri intense pentru a Întâmpina Nașterea Domnului, așa cum Îl Învățase bunicul său, dascălul și așa cum se obișnuia și În casa părinților săi din „satul cu rușânia”. Maria trăgea „brâie” pe pereții care miroseau a var proaspăt și se pregătea să scuture lăicerile mai vechi ori mai noi, pichirile grena și cele cu galben și negru, să prindă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
crăpa și le aranja frumos sub șopron pentru a fi la-ndemână. Când făcea treabă prin ogradă, olarul nu se despărțea de „Gloria” lui, un radio portabil mai vechi, un cadou primit de la Rică, fecioru-su. Prietenii, neamurile și vecinii se obișnuiseră cu starea nouă În care-și ducea traiul Victor, „nu mai bea și se simte foarte rău, nu vrea să mai vadă lume multă și nici treabă nu mai poate face, nu mai merge la pădure sau la târg”, spunea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]