8,125 matches
-
reproșuri să primesc, Mi-e dor nespus de nopțile senine Prin amintiri, adesea scotocesc. Am obosit, să caut explicații La întrebări ce nu primesc răspuns Și mă afund adânc în aberații Când simt, că ai avea ceva de-ascuns. Am obosit, să fiu o inocentă Trecând din agonie la extaz, Atâtea toamne au lăsat amprentă În ridurile-adânci, de pe obraz. În clipa care trece-n veșnicie Veni-va vremea să mă odihnesc, Iubite,până-atunci îți spun doar ție: Am obosit,zadarnic
ROMANȚĂ DE TOAMNĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385128_a_386457]
-
Am obosit, să fiu o inocentă Trecând din agonie la extaz, Atâtea toamne au lăsat amprentă În ridurile-adânci, de pe obraz. În clipa care trece-n veșnicie Veni-va vremea să mă odihnesc, Iubite,până-atunci îți spun doar ție: Am obosit,zadarnic să iubesc! Referință Bibliografică: Romanță de toamnă / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2074, Anul VI, 04 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ROMANȚĂ DE TOAMNĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385128_a_386457]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ULTIMUL ȚIPĂT Autor: Viorel Birtu Pârăianu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului ULTIMUL ȚIPĂT îmi era frică îngrozitor de frică durerea îmi izbea fruntea obosită de gânduri și am țipat într-o noapte în tăcerea cuvintelor nerostite nimeni nu a auzit pereții vieții s-au scuturat, de durere iar vântul urla aiurea prin unghere dincolo, orașul era liniștit, prea liniștit nu avea ce să audă
ULTIMUL ȚIPĂT de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385137_a_386466]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 2032 din 24 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, gândul meu să-l iei cu tine, Să te-nsoțească unde mergi, De mergi la pas ori de alergi, Se va-ngriji, să-ți fie bine. Când obosești, cu gând la mine, Vei reuși fruntea să-ți ștergi. Tu, gândul meu să-l iei cu tine, Să te-nsoțească unde mergi. De-ți va fi greu, de-ți va fi bine, De nu vei ști ce drum s-alegi
RONDELUL GÂNDULUI BUN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385183_a_386512]
-
aprilie 2017. DOAR ATÂT astăzi e timpul, nu... să plec de aici, tot mai departe am adunat ziua cu noaptea semănând gânduri în tăcerea lumii nimeni nu a văzut nimic erau ocupați, preocupați de nimicul cotidian liniștea îmi devasta tâmplele obosite în picioare a mai rămas un ultim arbust, cuvântul, prea mic pentru lumea asta mare cu pletele în vânt duc flori căzute prin iarba uscată de focul aprig ce ardea în mine aștern pe o coală goală dureri,tristeți din
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
este atât de frig, aici, lângă voinu cer decât o rază de iubire... X. ULTIMUL ȚIPĂT, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017. ULTIMUL ȚIPĂT îmi era frică îngrozitor de frică durerea îmi izbea fruntea obosită de gânduri și am țipat într-o noapte în tăcerea cuvintelor nerostite nimeni nu a auzit pereții vieții s-au scuturat, de durere iar vântul urla aiurea prin unghere dincolo, orașul era liniștit, prea liniștit nu avea ce să audă
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
dimineață, o ultimă dimineață în parcul însângerat de anii ce s-au scurs m-am așezat pe o piatră tocită în jur alte pietre deasupra pământ și am tăcut ... Citește mai mult ULTIMUL ȚIPĂTîmi era fricăîngrozitor de fricădurerea îmi izbeafruntea obosită de gânduriși am țipatîntr-o noapteîn tăcerea cuvintelor nerostitenimeni nu a auzitpereții vieții s-au scuturat, de durereiar vântul urla aiurea prin ungheredincolo,orașul era liniștit, prea liniștitnu avea ce să audăsau nu a vrut să audăultimul țipăt...privirea s-a
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
și m-am tot duscădeau ideide unde le-am tot pusștii, nu...aici, totul a fost spusfrunzele plângeausub pașii meiera apusul, nu'i așa.... XV. RĂTĂCIRI, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. RĂTĂCIRI obosit de întrebări mă plimbam prin locuri unde nu am fost nicicând m-am rătăcit normal,curând pe țărm luna și-a despletit un val aruncându-l tristă pe mal în depărtatul larg alte valuri suspinau pe rând se loveau de
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. TÂRZIU e noapte prea târziu să plec, să rămân pictez vise pe țărmul murdar prin nisipul impur al gândurilor se strecoară iluzii apoi pleacă încet uneori mă așez la umbra sufletului prea obosit prea trist să pășesc mai departe într-o pierdere de alte gânduri culeg cuvinte noaptea așez stele pe cer într-un decor desuet plec discret în tăcerea gândului nescris, nespus ... Citește mai mult TÂRZIUe noapteprea târziusă plec, să rămânpictez visepe
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
pâlpâie-n tăcere Umbre pe perete mă privesc sever Rece este clipa stelei în cădere... Nopțile-mi sunt lungi, reci și înălbite Sufletul mi-e greu la ceas adormit... Amintiri muiate-n clipe rătăcite Le ascund, tăcută, în gându-mi obosit. Trecătoare-i viața din inimi ce mai bat Cu zvâcniri de aripi ne-nălțăm spre Cer. Trăiri veștejite gându-mi îl străbat Viața asta toată se pierde... în Mister. Părerile de rău, când gândesc la Viață Cât de scurtă este
A FI CĂLĂTOR PE ACEASTĂ LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384323_a_385652]
-
nemărginimea trecerii de la ce a fost și ce-am avut la ce de mult a dispărut în coșul cu amintiri. A rămas doar semnul în ochii mei reapărut când am văzut ferestra pe unde tu săreai după ce îți adormeau părinții obosiți de truda zilei. Doi nebuni sub noaptea unui nuc, asta eram. Nu ne promiteam nimic, stăteam așa îmbrățișați și ascultam zgomotul nopții pustii. Ne mai speria din când în când lătratul unui câine, sau un cocoș afurisit ce trezea și
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
suferim uneori, apoi devenim mai înțelepți și mai puternici! Din dorința de a fi pe plăcut celui iubit, am adorat totul la el, chiar și defectele, el în schimb ne-a taxat cu meticulozitate fiecare mică imperfecțiune... La un moment obosești să fii mereu criticat mai ales de un om care nu îți este superior că și inteligență, origini sau educație; și atunci te arăți așa cum ești, fără milă și fără regrete. Atunci când realizezi că singură te-ai făcut preș pentru
CIOBURI DE VIAŢĂ ... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384376_a_385705]
-
are, de un romantism cuceritor. Doar aleele sunt curate, în rest totul este acoperit de o mantie groasă galben-roșietică, foșnitoare, iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine-l reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini angajați într-un vals interpretat de orchestra Operei din Viena în concertul
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
șchioapă pe geamul de la restaurant. „Ciorbiță țărănească,tochitură de legume cu 100 grame carne și două chifle - 40 Ron” Da,oferta pare destul de explicită.Mai trebuie doar mâncată.... În restaurant nu-i foarte multă lume, probabil apa nu i-a obosit atât de tare ca să-i gonească la masă. Și după ciorba fără sare ajung în mod inevitabil la tochitura de legume. Legumele ca legumele, dar după așa o zi obositoare ,carnea e partea ce mă interesează. Dar ia-o de unde
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CAD FRUNZE... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cad frunze de-ntuneric din cerul de cerneală, Pe valurile nopții să plâng, am obosit. Iubirea mă-mpresoară acut, perfida boală Îmi macină cu vervă tot trupul istovit. Mă-ngână liliecii, înfiorând pădurea, Alerg înfrigurată-n coșmaruri, tremurând, Se sting în mine vise și gândul mi-e aiurea, La patima nebună, din mine devorând. Se
CAD FRUNZE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384507_a_385836]
-
bursă în străinătate. Și acolo făcu furori! Își pusese profesorii în situații umilitoare, căci îi întrecea în cunoștințe. La orizont i se iveau sumedenie de oportunități. Urma să aleagă ce să facă mai departe... Interveni, însă, ceva surprinzător! Tânărul doct obosise de atâta recunoaștere a valorii sale. Convins că știe cât să-i ajungă șapte vieți, renunță la ochelari, aruncându-i a lehamite într-un fund de sertar. Pe moment, simți că nimic din ceea exulta în mintea sa nu-i
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
ani și ani nu pot nimic să îți spun acum m-am pierdut definitiv prin răni ce dor de-atata dor postum pe o masă o carte răsfoita stă mărturie peste timp a fost cândva demult citită păstreaz-o eu am obosit nu te-nvinovățesc mă iartă te-am iubit atât de neatins înalt profund ce clipă spartă m-am prăbușit atât de mult a nins sub greutatea nopții mă retrag sub cete de priveliști cu chip de lut zilele mi le
RĂMAS BUN de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384564_a_385893]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RUGĂCIUNE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mângâie-mă, Doamne, căci am obosit și mă iartă, Doamne, c-am păcătuit! Nori de neputință mă strâng ca-ntr-un clește și de-atâtea lacrimi glasu-mi răgușește! Ajută-mă, Doamne, să pășesc prin viață plin de bunătate, cu multă speranță, n-aș vrea să Te
RUGĂCIUNE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384612_a_385941]
-
cafea, în fiecare dimineață. Ca la cluburile poeților, ne facem dieta artistică, pornind de la ultimul tablou al lui, până la umilele mele rânduri scrise în gând la vremea nopții albe. Așa se sfârșesc nevralgiile, așa ni se îndepărtează înțepăturile din ochii obosiți de peste seri întârziate, așa ne adunăm speranțe și dorinți pentru următoarele zile. Nu știu dacă sunt puține sau multe grijile noastre, dar la începutul zilei, le risipim, îndreptându-ne cu gândul spre liniștea unei grădini cu flori. Numai acolo, eu
IUBIREA MEA TANDRĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384604_a_385933]
-
dacă nu cumva mai primisem între timp, încă un răvaș? Abia acum îmi dădeam seama că distrasă de apelul venit de la Raoul, omisesem să fac lucrul acesta când revenisem din oraș. Da, ideea era bună! - Of, Doamne, că repede mai obosesc!, am auzit chiar în clipa când am pus piciorul pe prima treaptă, vrând să cobor la parter. Am recunoscut vocea lui madame Mia. Târșâitul papucilor ei se deslușea clar în liniștea din jur. Fără îndoială că madame Mia nu intrase
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
dorit, poate că sunt și eu tot atât de mult, dar... nu cred că mă poți satisface și ar fi vai de tine după aceea! - Ce spui tu, hoțomană mică? Chiar așa mă crezi? Hai să vedem, care pe care... - Mariusică, ești obosit mort, dragule... Dormi câteva ceasuri și când te trezești sunt aici pentru a te devora. Nu plec de lângă tine, știi tu foarte bine treaba asta, dragule! l-a întrerupt Diana luându-i capul între palme și sărutându-l pe frunte
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
mai câte lucruri de artizanat. Noi ne uitam, apoi plecam. Unii vânzători, mai experimentați, știau că românii n-au bani să cumpere la shop-ul lor, de aceea nici nu se sinchiseau să deschidă un ochi la trecerea noastră. Am obosit și noi să ne închinam fără rost pe la galantarele cu aur. De fapt, acolo, la Karachi, se intersectau călătorii din tot felul de neamuri și religii. Unii erau musulmani, alții erau hinduși, alții budiști. Alții erau creștini. Vedeai fel de
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sufletul tău Sufletu-ți, bătrân n-a fost niciodată. Tânăr și vânjos l-ai simțit că nimb e și că din vecii e croit să poată să nu se schimbe. Trupu-i obosit de-a vremii furtună prin care-a trecut, superbă galeră. Sufletul în schimb din corn tânăr sună, iubește, speră. Vei pleca de-aici tot flacără vie colindând un timp fericit prin spații pentru-a reveni iarăși ca să fie viață-n
SUFLETUL TĂU DALTA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384699_a_386028]
-
care se scurg încet dar sigur, către minus infinit. - Deschideți la pagina 67 și faceți testul 2 ! Când sunteți gata,discutăm ! Le simte privirile ucigătoare,dar n-are chef de ei,nu are chef de nimeni și nimic,toți îl obosesc ,îl plictisesc,îl agasează cu vorbe și fapte cotidiene ce nu-l interesează.De cinci ani, zace în aceeași stare de teribil dezinteres față de tot ce-l înconjoară. Timpul s-a scurs rapid,cu o viteză fulgerătoare, dar el nu
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
mări. M-am pregătit, totuși, ca a doua zi să plec la pescuit pe mare. Îmi era dor, căci îmi intrase în obișnuință. Dimineața, nu am mai așteptat să sune alarma ceasului, că am și deschis ochii. M-am ridicat obosit din pat, după un somn agitat și cu întreruperi, având parte de multe răsuciri în pat, din cauza unui film văzut la televizor. Nu-mi plac filmele cu violență, crime odioase, sau cu mult sânge, dar urmăresc cu plăcere pe cele
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]