2,422 matches
-
pe forma internă (atitudinea, tonul, scopul în general, subiectul și publicul cărora ele se adresează). Baza de la care se pleacă poate fi sau una sau alta (de pildă forma internă pentru ".pastorală" și "satiră"; forma externă pentru versul dipodic și oda pindarică); dar aceasta implică pentru critică sarcina de a găsi cealaltă dimensiune, pentru a completa schema. Uneori se produce o schimbare semnificativă: ca și în vechea poezie greacă și romană, "elegia" începe, în engleză, cu cupletul sau distihul elegiac; totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
In unele cazuri, ca în cel al sonetului, un criteriu de clasificare extern și simplu (poemul de patrusprezece versuri, cu o formă de rimă fixă) constituie punctul de plecare necesar ; în alte cazuri, ca în cel al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fixă) constituie punctul de plecare necesar ; în alte cazuri, ca în cel al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de plecare necesar ; în alte cazuri, ca în cel al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană și pindarică, și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ca în cel al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană și pindarică, și va putea stabili existența unei legături
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
al elegiei sau al odei, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă unitatea genului este dată de altceva decât de o etichetă lingvistică comună. S-ar părea că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană și pindarică, și va putea stabili existența unei legături, a. unei continuități
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
că Ode to Himself (Odă sie însuși) de Ben Jonson, Ode to Evening (Odă serii) de Collins și Intimations of Immortality (Semne ale nemuririi) de Wordsworth au puține contingențe ; dar un ochi mai pătrunzător va vedea originea lor comună în oda horațiană și pindarică, și va putea stabili existența unei legături, a. unei continuități, între tradiții și epoci aparent disparate. Istoria genurilor literare este neîndoielnic unul dintre domeniile cele mai promițătoare pentru studiul istoriei literare. Această abordare "morfologică" poate și trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
mai târziu Allegory of Love (Alegoria iubirii) *25 de C. S. Lewis s-a remarcat prin claritatea sistemului de evoluție pe care l-a conceput, în Germania există cel puțin două foarte bune studii de istorie literară, Geschichte der deutschen Ode (Istoria odei germane) de Karl Viëtor și Geschichte des deutschen Liedes (Istoria cântecului german) de Günther Müller. *26 Ambii autori au reflectat temeinic asupra problemelor pe care le tratează. *27 Viëtor recunoaște dar cercul vicios, dar acesta nu-l sperie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Allegory of Love (Alegoria iubirii) *25 de C. S. Lewis s-a remarcat prin claritatea sistemului de evoluție pe care l-a conceput, în Germania există cel puțin două foarte bune studii de istorie literară, Geschichte der deutschen Ode (Istoria odei germane) de Karl Viëtor și Geschichte des deutschen Liedes (Istoria cântecului german) de Günther Müller. *26 Ambii autori au reflectat temeinic asupra problemelor pe care le tratează. *27 Viëtor recunoaște dar cercul vicios, dar acesta nu-l sperie: el înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de la liceele din nordul Moldovei 211. O formă organizată de activități literare școlare s-a desfășurat sub egida Străjii Țării. Între revistele centrale străjerești publicate începând cu 1938, Primăvara a fost singura tipăritură cu caracter literar. În paginile acesteia publică ode patriotice și Dragoș Vicol, elev al Liceului Hurmuzachi din Rădăuți, viitor scriitor iconarist 212. Pentru tinerii bucovineni, principalul nucleu literar formator l-a constituit însă revista Muguri, inițiată în 1924, la liceul din Rădăuți. Cu o apariție cu intermitențe, revista
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
își manifestau credința că provincia este "singura posibilitate de salvare a ființei etnice și calea renașterii tiparelor originare"46. Astfel, în paginile publicației editate la Cernăuți, în 1935-1937, apar creații ce urmăresc recuperarea valorilor provinciei, dar mai ales articole și ode legionare, ieșite nu doar de sub condeiul bucovinenilor, ci și al unor personalități din capitală: Radu Gyr, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Marin, Vasile Moța, Corneliu Zelea Codreanu 47. Odată cu instaurarea dictaturii regale, gruparea iconară dispare, dar poeți din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era împotriva mediocrității (nu a mediocrității aurite dintr-o odă a lui Quintus Horatius Flaccus), a imposturii intelectuale (cea mai canceroasă formă fiind aceea a imposturii lingvistice), a spiritului gregar care diluează pînă la dizolvare valorile intelectului și ne aruncă în in(contra)cultură. După cum încerca să formuleze prin trăsăturile
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care este străin și de tradițiile poporului român și chiar de esența marxism leninismului. El nu are echivalent în nici una din țările socialiste, cu excepția Coreii de Nord. Brejnev, Kadar sau Jivkov au acest minim bun simț de a nu inspira ode și tămâieri tot mai stridente și respingăto 2. Oamenii de cultură români din țară cu care am stat de vorbă fac o netă deosebire, după ei esențială, între permanențele poporului, istoriei și culturii române și episodul nefericit al erei Ceaușescu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-o foarte mare măsură funcția emotivă, prin mărcile eului liric. Componentele enunțului poetic nu sunt grupate strict, după conținutul informațional. Implicarea funcției conative a fost menționată în DSL: "poezia liric-adresativă, cu valori retorice, formulată la persoana a II-a (oda, epistola) implică în subsidiar funcția conativă" (Mihaela Mancaș în DSL, 2005: 226). Organizarea structurilor poetice este articulată în virtutea unor legi specifice imaginarului, legi ce propun un anumit tip de echivalențe (în funcție de Școală poetică, de curent literar etc.) desfășurate la nivel
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
îmbrățișat în felul lui și s-a gudurat cum îi era obiceiul, petrecându-mă din lanțul care îi limita întinderea intimității pe care ar fi dorit să ne-o ofere fără opreliști. Mama, obosită și fără de vlagă, a intrat în oda ie, s-a așezat pe pat și acolo am lăsat-o, cu gândurile sale, iar eu am și dat fuga în grădină să constat ce s a mai petrecut în lipsa noastră. Majoritatea fructelor din pomi erau căzute pe jos, fie
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
actualitate. Viitorul profesor de literatură latină la universitatea bucureșteană refuză reducerea disciplinei la dimensiunea ei științifică, precum și înțelegerea limitată a clasicismului practicată de specialiștii interesați să supună disecției textele vechi doar pentru a identifica structuri lingvistice rare : Cine, într-o odă din Horațiu sau un cîntec din Catul, într-o satiră din Juvenal sau o pagină din Tacit, nu vede decât un text în care să caute, lacom, o construcție gramaticală rară sau un pasaj pasibil de interpretări controversate, să închidă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
creația poeților antici pe care i-a ales drept protagoniști ai lucrărilor sale dramatice de inspirație clasică o dovedesc numeroasele reminescențe din operele acestora înregistrate în cele două piese. Perso najele din Fântâna Blanduziei sunt prezențe familiare la Horațiu : Neera (oda III 14, epoda 15), Scaurus (oda I 12), Lydia (odele I 8, I 13, I 25, III 9), Glykera (oda I 19, I 30, I 33, III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a ales drept protagoniști ai lucrărilor sale dramatice de inspirație clasică o dovedesc numeroasele reminescențe din operele acestora înregistrate în cele două piese. Perso najele din Fântâna Blanduziei sunt prezențe familiare la Horațiu : Neera (oda III 14, epoda 15), Scaurus (oda I 12), Lydia (odele I 8, I 13, I 25, III 9), Glykera (oda I 19, I 30, I 33, III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ai lucrărilor sale dramatice de inspirație clasică o dovedesc numeroasele reminescențe din operele acestora înregistrate în cele două piese. Perso najele din Fântâna Blanduziei sunt prezențe familiare la Horațiu : Neera (oda III 14, epoda 15), Scaurus (oda I 12), Lydia (odele I 8, I 13, I 25, III 9), Glykera (oda I 19, I 30, I 33, III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
reminescențe din operele acestora înregistrate în cele două piese. Perso najele din Fântâna Blanduziei sunt prezențe familiare la Horațiu : Neera (oda III 14, epoda 15), Scaurus (oda I 12), Lydia (odele I 8, I 13, I 25, III 9), Glykera (oda I 19, I 30, I 33, III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
oda I 19, I 30, I 33, III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
III 19), Canidia (epodele 3, 5, 17, satira I 8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
8, II 1, II 8). Decorul este și el horațian, peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
peisajul de la Tibur fiind inspirat din lirica poetului venusin : dealurile păscute de capre amintesc oda I 17 ; crângurile cu coama deasă - oda IV 3 ; apele iuți ale râului și livezile - oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele I 4, 17, II 11 ; epoda 2) la desfătările culinare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
oda I 7 ; grădina cu mintă creață, iederă și verbină - oda IV 11 sau epistola I 16. Sunt reluate și motive favorite ale lui Horațiu de la fuga din Roma (epistolele I 7, I 10, I 14) și izolarea în natură (odele I 4, 17, II 11 ; epoda 2) la desfătările culinare (satira II 8) și elogiul vinului (odele I 37, III 28). Începutul și finalul piesei trimit la pasaje cunoscute din lirica autorului augustan citate aproape exact. În chip sugestiv, personajul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]