2,682 matches
-
mic și am văzut de la poartă cum cireada era dusă cu forța în jos pe drumul mare. Multă lume plângea și se ruga de soldații ruși, dar nici nu voiau să audă. Școlile au fost închise, învățătorii, preoții și celelalte oficialități împreună cu tinerii premilitari s-au refugiat în localități din sudul țării. în prima fază, armata română a luptat alături de nemți contra rușilor pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După lovitura de stat de 23 august 1944, armata noastră
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
află biserica Boldurilor, biserica Sfinții Voievozi Mihail și Gavril din satul Hudești. Pe vremuri când era proprietar hatmanul Iordache Costache BoldurLățescu, aici a cântat orchestra militară de la Iași, la petrecerile și ceremoniile organizate de familia Lățeștilor, la care erau invitate oficialități și oameni de vază din Moldova. Se vorbește că în acest conac a fost și A.I.Cuza, viitor domnitor. Nu departe de acest conac, se afla livada boierească și via care se pot vedea pe harta amintită mai sus, care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ocupat de buna gospodărire a bisericii și a anexelor sale(cimitir, clopotniță, prăznicar). S-a ocupat de reamenajarea mormintelor ctitorilor bisericii, a refăcut și completat pictura în biserică. La 28 septembrie 2008, în prezența unui număr mare de enoriași, a oficialităților locale și a unui sobor de preoți în frunte cu Preasfințitul Episcop-Vicar, Calinic Botoșăneanu s-a făcut resfințirea bisericii Sf. Pantelimon din Bașeu. Cu acest prilej, în cuvântul de învățătură Preasfințitul Episcop-vicar a lăudat strădaniile preotului Iulian Andrei și a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Institut Max Plank, sub îndrumarea prof. Butenant - laureat al Premiului Nobel. Profesorul venit o dată în vizită în România, a ținut neaparăt să-și vadă fosta sa elevă (el îi ceruse ca să rămână în Germania, dar ea refuzase). După aceasta vizită, oficialitățile românești i-au recunoscut doctoratul obținut în Germania, Valeria Pascal bucurându-se apoi de toate drepturile ce i le dădea calificarea sa. La intoxicați era dr. Oarda și Dr. Pop Ștefan. În spital mai lucra dr. Hecth - medic specialist boli
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Sorin Oprescu, atunci mie îmi este frică să trăiesc în ea. Prefer o lume normală, nu una în care primarul democratic ales să își propună dobărîrea recordului mondial la bunătate! Aș prefera ca darurile de Crăciun oferite public de toate oficialitățile din Romănia să devină obișnuință zilnică. Chiar obligație cotidiană a instituțiilor de specialitate. Decât o pungă cu alimente dăruită o dată sau de două ori pe an, de sărbători sau cu ocazia alegerilor, mai bine servicii zilnice de calitate pentru cei
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi fost învrăjbirea sârbilor cu românii din Banat, dar nu s-a reușit. Sunt consemnate, de asemenea, notele de protest ale guvernului Republicii Populare Române din 4 aprilie 1951, 29 iunie 1951, 20 septembrie 1952 și 30 septembrie 1952, adresate oficialităților de la Belgrad, în care se protestează împotriva actelor provocatoare de la granița celor două state. În încheiere se reia un pasaj dintr-o cuvântare a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, care spunea: „Faptul că țara noastră se află în imediata vecinătate cu Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
că într-un alt context reacția sovieticilor nu sar fi lăsat prea mult așteptată. „Dacă n-ar fi fost chinezii, i-am fi dat un picior în...” - sar fi exprimat în stilul sau „plastic”. În iulie 1964, un grup de oficialități iugoslave de rang înalt, aflându-se la odihnă în România, s-au întâlnit cu o delegație română condusă de Chivu Stoica. Într-o atmosferă de înțelegere deplină au fost discutate o multitudine de probleme, între ele și cea a relațiilor
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și continentale (ONU, Consiliul Europei etc.) elaborează permanent recomandări și coduri de legi care stabilesc pragul minim de civilizație, permițînd poziționarea instituțiilor pe o scală ce pornește de la primitivismul cel mai grosier la civilizația cea mai rafinată. Rapoartele periodice ale oficialităților vorbesc de sporirea permanentă a gradului de civilizație în stabilimentele din subordine. Rapoartele organismelor neguvernamentale și ale celor internaționale vorbesc de privațiuni și sărăcie penitenciare și de necesitatea alinierii aspectelor de civilizație la standarde moderne. Procesul civilizării închisorilor este unul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd acestea sînt oficial interzise și introduse ilegal în închisoare, în cozonaci sau ardei umpluți? Sau despre frecvența turnătoriilor și a bătăilor pe care orice reprezentant al autorității le va contesta indignat? Voi prezenta însă datele unor cercetări făcute de oficialități pentru a înțelege cum încearcă acestea să-și legitimeze strategiile reeducative aplicate. Voi prezenta și rezultatele unor teste psihologice relevante mai ales pentru surprinderea consecințelor deprivărilor: tentative de sinucidere, perturbări în ierarhia valorilor etc. În ultimii 15 ani, am aplicat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
flori sau copaci, cu marginile trotuarelor vopsite sau văruite întotdeauna proaspăt, trebuie să semnifice oricui imaginea unei locații ordonate, curate. Pentru orice străin aflat în inspecție, acest spațiu este penitenciarul. Aici sînt aduși din celule deținuții pentru a vorbi cu oficialitățile. În centru sau în imediata apropiere se află clădirea administrației și biserica (existentă însă doar în puține așezăminte de acest gen). Clădirea administrației are același aspect ordonat, permanent întreținut. Prin comparație cu clădirile arestaților, e vizibilă larghețea cu care se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
copilăria celor care o impun sau o utilizează, unde s-ar descoperi numeroase sentimente de nesiguranță, frustrări, tendințe de dominanță, temeri față de haos sau nevoi ale ordinii impuse de părinți prea autoritari. Dincolo de aceste explicații psihanaliste, limba de lemn a oficialităților s-a menținut după 1989 deoarece penitenciarele românești au fost obligate să accepte o militarizare accentuată, în ciuda tendințelor de întoarcere spre comunitatea civilă. Mii de cadre ale securității, armatei și miliției, care s-au ocupat cu propaganda în timpul lui Ceaușescu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat, băiat de cartier, trotilat, a se da rotund, a zemui, venit cu pluta, fiul ploii, e groasă, măcăne etc. Oficialitățile continuă și astăzi să considere limbajul deținuților artificial, forțat, împestrițat, ca un microb în corpul limbii române. În realitate, el reprezintă un caz tipic de spontaneitate. Aparținîndu-le interzișilor, el desemnează și acele obiecte, lucruri și situații interzise. De pildă, cele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
m-am gîndit că dacă "mă dați în primire", s-ar fi putut să-mi "golesc gușa""). Pentru a-și păstra funcția de limbaj secret, el se reînnoiește permanent. Cînd termenul crocodil ce desemna telefonul mobil a fost aflat de oficialități, s-a produs imediat înlocuirea lui cu aligator. Această mobilitate lingvistică are o rapiditate de difuzare neîntîlnită în alte medii. Prin desele mișcări de deținuți de la o pușcărie la alta, termenii devin naționali, fiind întîlniți în întregul sistem penitenciar. De
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
De regulă, porecla. Ritualul creează roluri sociale. Ele sînt și ritualuri de de-învestire. Individului îi sînt luate, în cadrul unui ceremonial, simbolurile autorității pe care a deținut-o. Legăturile de dependență față de lumea liberă sînt permanent reînnoite prin ritualurile vizitelor oficialităților. Meticulozitatea organizării acestor vizite simbolizează identificarea autorităților cu cei de la putere. Ele arată că penitenciarele nu sînt chiar la marginea lumii, că de ele se ține cont, că există o putere care le reglementează viața. Aceste ritualuri au și rolul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
controlul asupra deținuților, iar dominația lor trebuie să fie în mod constant recreată. Nici un om nu poate argumenta în genunchi. Același sentiment care îl menține în această atitudine fizică îl va menține într-o atitudine mentală echivalentă. În Veneția renascentistă, oficialitățile țineau un registru Libro Cerimoniale unde consemnau care ceremonie anume a avut loc pentru care demnitar anume, pentru ca, în viitor, oaspeții să fie primiți cu ritualul cuvenit fiecăruia. Ei erau interesați nu doar de impresionarea străinilor, ci și de propria
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
funcționalistă, ritualurile care contestă ordinea instituțională (automutilările, sinuciderile, evadările, răscoalele, grevele foamei etc.) sînt în mod consecvent interpretate ca o formă de perpetuare a sistemului, ca supape de siguranță care îngăduie oricărei opoziții să se disipe, fără consecințe nefaste. Pentru oficialități, existența acțiunilor contestatare se datorează faptului că regulamentele au conotații diferite pentru diferiți indivizi, nu datorită ambiguității acestora, ci bagajului intelectual al membrilor instituției. Pe de altă parte, crizele apar pe fondul inevitabilelor competiții dintre indivizi, urmările traiului în comun
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe gușă" toate secretele la urechile cadrelor, fiind astfel proscriși definitiv și forțați să trăiască pe mai departe în "comunitate", unde nu le rămîne decît adoptarea variantei oficiale a reeducării. Tot în cadrul ceremoniilor contestatare controlate de autorități intră și vizitele oficialităților sau ale reprezentanților ONG-urilor. Imposibil de interzis, ele sînt pregătite cu minuțiozitate: bordurile aleilor sînt revopsite, bucătăriile sînt curățate și sînt scoase la înaintare acele persoane considerate un succes al reeducării, pentru ca vizitatorii să se poată convinge de respectarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cotidiene mărunte, dar nu mai puțin stresante le reduc apetitul pentru lectură și pentru pregătirea profesională. Aceasta are loc oarecum forțat, prin conferințele la care sînt obligați să participe cu referate. Stilul rafinat se manifestă mai ales în relațiile cu oficialitățile venite în vizită, ei fiind scoși la înaintare ca să dea o confirmare profesională sistemului de privilegii. Cei mai mulți dintre ei se grupează în comunitățile terapeutice, cabinetele medicale sau în administrația centrală serviciile considerate cele mai profesioniste din întregul sistem penitenciar. Alt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
forță extraordinar de constrîngătoare asupra gîndirii sale și cu care îi este imposibil să intre în contradicție."143 Normele informale derivă din cele oficiale, pe care le completează, le ocolesc sau le atenuează coerciția. Existența lor este adesea negată de oficialități, fapt ce denotă o anumită surzenie instituțională sau o încremenire într-o naivitate care permite autorităților să ignore nevoile grupurilor din subordine, la adăpostul unor regulamente mereu invocate. Soliditatea normelor informale e dată de congruența cu diferitele mituri și credințe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Moldovei pentru a face rost de alimente menținând, astfel, în funcțiune cantina și implicit, desfășurarea cursurilor. Nu se pot enumera în câteva rânduri toate greutățile perioadei respective. De exemplu, relația școlii, în general, și a studenților, în particular, cu noile oficialități instaurate la Iași, ca și a noilor organizații și organe ce au apărut în acea perioadă, relații, de altfel, foarte complicate de cele mai multe ori. Cadrele didactice vegheau însă ca tensiunea să nu degenereze în acte nechibzuite ale studenților. O parte
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
distanța Budapesta-București cu autoturismul oficial al MAE ungar, fără să se prevadă niciun fel de implicări ale serviciilor de protocol din partea noastră. La un moment dat, după ce vizita se consumase, prin minister se vorbea despre un gen de abuz al oficialităților de la Budapesta, care ar fi urmărit să pună la încercare capacitatea românilor de a-și controla și în condiții excepționale întregul teritoriu național. Reamintesc că, în același an, în luna aprilie avuseseră loc mai multe manifestări violente, chiar dușmănoase ungurești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
cu o portavoce și postat în centrul pieței, coordona comportamentul mulțimii, ordonându-le ca la armată: "În genunchi!", "În picioare!". Aflasem de la un participant la aceste exerciții absurde că ziaristul revoluționar îi anunțase prin portavoce că după Piața Universității noile oficialități vor depune coroane de flori acolo. După calculele mele, cam peste 30-35 de minute, era timpul să apară primele autoturisme ale poliției, așa-zișii antemergători, care pregăteau sosirea autorităților cu întregul alai la cel de al treilea loc, stabilit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
pentru fiecare stat cu care România avea un minimum de relații. Referentul care avea în fișa postului țara respectivă trebuia să țină la zi toate informațiile despre aceasta și avea obligația, la cerere, de a o pune la dispoziția oricărei oficialități române sau a unui diplomat care, prin natura muncii, urma să consilieze un oficial care se deplasa, în interes de serviciu, în țara respectivă. După lectura fișei "Republica Cipru", care completase informațiile deținute de mine din lecturile anterioare sau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la post sau în vizită pe această insulă, etapa următoare a fost consultarea bibliotecii MAE, care, la vremea respectivă, era una dintre cele mai bine documentate din toată România. Eram conștient că trebuie să fiu, încă de la primele convorbiri cu oficialitățile cipriote, un expert în toate problemele relațiilor bilaterale româno-cipriote, să cunosc detaliat situația la zi ale raporturilor intercomunitare, care aveau un specific destul de belicos, după amestecul brutal al Turciei și Greciei în divizarea insulei pe criterii etnice. Cunoșteam sensibilitățile ciprioților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fel de vacanță, binemeritată de generația tânără și o perioadă de acomodare și intrare în esența activității de diplomat în Republica Cipru, conform unui principiu adesea evocat în familia noastră: "Să îmbinăm utilul cu plăcutul". Eram în plină vacanță diplomatică. Oficialitățile locale respectau vacanța, misiunile diplomatice erau conduse temporar de înlocuitori ai ambasadorilor sau ai celorlalți șefi de misiune. Nicosia părea un oraș în întregime pustiu. Vârstnicii profitau de umbra celor câțiva lămâi sau portocali din modestele lor grădini și mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]