3,226 matches
-
demonstrând cum și cât „acționează asupra cititorului”, dacă le stârnește sau nu ura, dacă-l mobilizează sau nu la luptă, mai ales În cazul celor inspirate din realitate. „Progrese Însemnate se pot observa - scrie Eugen LUCA15 - mai ales În nuvelistica oglindind viața uzinelor și fabricilor. Nuvele ca Ion Lăscan s-a pus pe gânduri de Petre Dragoș, Stratul de țiței a lui Octav Măgureanu sau Ion Asaftei de Vera Hudici se situează la un nivel superior creațiilor publicate anterior de alți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vorbind, frecvența ei În viață n-are proporții de massă - e caracteristică, tipică, pentru că ea reprezintă ceea ce e nou, cu temeinice perspective de dezvoltare În viitor. Să vedem Însă, dacă În realitatea strictă a cărții, cazul particular al Anei Roșculeț oglindește cu fidelitate elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic - și ca atare dacă oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e nou, cu temeinice perspective de dezvoltare În viitor. Să vedem Însă, dacă În realitatea strictă a cărții, cazul particular al Anei Roșculeț oglindește cu fidelitate elementul tematic general pe care l-am considerat caracteristic, tipic - și ca atare dacă oglindește cu fidelitate viața. Este Ana Roșculeț și povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor muncii din țara noastră? Eroina
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent cu privire la nuvelistică, numai că acum În sens invers - dovedind lipsa poziției de clasă și a atitudinii partinice a autorului În Înfățișarea tuturor celorlalte aspecte ale realității: „Ana Roșculeț nu oglindește În ultimă instanță cu fidelitate realitatea, ba dimpotrivă, o denaturează. (Ă). Oamenii de partid din carte, atât secretarul organizației cât și În parte Pavel Vasile, președintele sindicatului, Învățătoarea Ierulescu sau Vica, prietena Anei Roșculeț, nu sunt prezentați În modul cel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În afară, un asemenea personaj nu poate fi tipic pentru clasa muncitoare, nu poate deveni un erou pozitiv, nu poate constitui un exemplu pentru oamenii muncii. (Ă). Transformarea Anei, deși se petrece În perioada istorică a trecerii spre socialism, nu oglindește procesul ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la o luptă cu un dușman inferior - mentalitatea retrogradă (Ă). În genere apare că Ana Roșculeț a Înțeles prea puțin din problemele care frământă lumea. În jurul ei prea puțin din atitudinea nouă a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dea o replică romanului precedent Pânza de păianjen, a Încercat să arate desprinderea unei intelectuale de vechea orânduire și alăturarea ei forțelor progresului. Personajul central al romanului, tânăra Mirona Runcu, provine dintr-o Îmbâcsită familie burgheză. (Ă). Cella Serghi a oglindit societatea capitalistă de la noi și de peste hotare, Într-un spirit profund antirealist, de pe o poziție burgheză. Ea nu biciuie cu puterea năpraznică a urii de clasă chipul hâd al burghezo-moșierimii, deși, prin mijlocirea Mironei, afirmă deseori că nu merită decât
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se desprind lapidar din cuvintele tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, rostite cu prilejul numirii sale ca ministru al Industriei și Comerțului: «Preiau Ministerul Economiei Naționale Într-o situație atât de grea, cum poate n-a mai existat În trecut». (Ă). Începutul romanului oglindește sugestiv tocmai acest moment al pătrunderii reprezentanților clasei muncitoare În viața și mecanismul economic al țării, În primul rând În sectorul industriei de stat, și În special În siderurgie și mine. (Ă). Începutul trebuia făcut cu o Întreagă industrie care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Călugăru, rămâi cu impresia (produsă În special În partea a doua a romanului) că biruințele repurtate de muncitorii Hunedoarei În punerea pe picioare a unei industrii ce lâncezea, au fost din calea afară de ușoare. Lupta cu greutățile nu este oglindită În toată gravitatea și amploarea sa. (Ă). Efortul epic al scriitorului Ion Călugăru, Început sub auspicii promițătoare, n-a reușit să se mențină pe Întreaga durată a romanului. Partea a doua suferă de tratare schematică și ia aspectul unui reportaj
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Lectura romanului Oțel și pâine, m-a făcut să mă gândesc la câteva romane sovietice apărute În traducere românească: Atelierul de foc al lui Boris Polevoi, Soți de Leonid Leonov sau Ștefan Colciughin al lui Vasilii Grosman. Toate aceste romane oglindesc aspecte sau faze ale industriei și ale industrializării din Uniunea Sovietică. Câtă experiență de viață se desprinde din ele, câtă grijă pentru om, pentru dezvoltarea lui, paralel cu Înfățișarea proceselor materiale, istorice, ale vieții economice! Nimic schematic, nimic șablon! Scriitorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Împărțită În două tabere. (Ă). Forțele antiimperialiste se dezvoltă fără Încetare. (Ă). În același timp, forțele imperialiștilor scad. (Ă). În această luptă, scriitorii sunt chemați la un post de seamă (Ă) ei s-au alăturat efectiv luptei pentru pace. Operele oglindind alăturarea aceasta, abundă. Scânteia, Contemporanul, Flacăra mărturisesc elanul creator al poeților. De asemeni, câteva antologii dedicate, printre care cea din urmă, Luptăm pentru pace, cuprinde cel mai numeros și cel mai semnificativ material. Un luminos tablou al viitorului fac toți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei decadente, reacționare, ermetice și mistice a lui Arghezi, Blaga, Barbu. Dar Radu Petrescu nu se mărginește la atât. El insinuează că poezia aceasta, care oglindește lupta poporului muncitor, cară mobilizează și dinamizează masele populare, care cântă victoriile oamenilor muncii și pe făuritorii unei lumi noi, ar fi inferioară poeziei exprimând putregaiul moral al burgheziei În descompunere, mai mult chiar, lasă să se Înțeleagă că este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întâlnit cu scriitorii noștri consacrați. (Ă). Cenaclurile de azi sunt departe de imaginea de cavouri ale literaturii, pe care o aveau vechile cenacluri. Ele constituie o celulă a Însăși vieții noastre noi, pentru că sunt rupte din miezul acestei vieți, pentru că oglindesc adevărul ei, pentru că luptă pentru biruința ei. Iată câteva din aceste cenacluri: Ion Păun-Pincio, D. Th. Neculuță, Cenaclul Armatei, al Tineretului, din Capitală; Flamura Prahovei, la Ploiești, Alexandru Sahia la Buzău, Flacăra, la Timișoara, Alex. Toma, la Iași, Condeie noi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În urma intervenției critice din Lupta de clasă, revista Bulletin Lingvistique este desființată. În locul acesteia apare, la scurtă vreme, În mai, revista Cum vorbim, despre al cărei prim număr citim În Flacăra 82: „Vechiul Buletin lingvistic care apărea În limba franceză oglindea un spirit de ploconire față de știința burgheză. (Ă). Cum vorbim revistă pentru studiul și explicarea limbii cuprinde bogate contribuții de M. Sadoveanu, Iorgu Iordan, E. Petrovici, N. I. Barbu, Al. Rosetti, Al. Graur ș.a. (Ă). Dacă revista marchează un serios pas
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care și-ar Însuși În mod mecanic lozincile privitoare la realismul socialist? Cum ar putea poezia să progreseze temeinic dacă s-ar Înțelege În mod mecanic, simplist, cerința ca ea să fie socialistă prin conținut și națională În formă, să oglindească tot mai multilateral și mai profund realitatea, să fie combativă, să realizeze - În general - o Înaltă măiestrie artistică? Nu pot fi realizate aceste sarcini fără a se Învăța din felul cum, la vremea lor, marii maeștri ai poeziei clasice au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
găsit - la rândul său - sugestii În cele două mari poeme ale lui Gribaciov, traduse recent În românește: Cântarea colhozului „Bolșevic” și Primăvara În colhozul „Pobeda”, pentru elaborarea poemului său În satul lui Sahia, prima creație a poeziei noastre noi care oglindește mai amplu viața unei gospodării agricole de stat. (Ă). Există Însă Încă destule lucrări ale poeților noștri În care lipsește corespondența dintre conținut și mijloacele de expresie, În care lipsește măiestria. (Ă). În culegerea de versuri Sufletul nostru, al Ninei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastre. O dovedesc lucrările nerealizate ale poeților stăpâniți de o mentalitate nihilistă față de moștenirea literară”. * Pe marginea volumului Zece poeți tineri: „Răsfoind paginile volumului Zece poeți tineri 3 putem face, În primul rând, constatarea că unele poezii publicate În volum oglindesc o serie de succese. (Ă). Astfel, tânărul poet Vasile Nicorovici, În ciuda unor versuri Încă generale, subliniază În poezia Pășim tovărășește conținutul nou al dragostei, care devine mai plină, mai adâncă, prin muncă comună, prin țelul comun. Vintilă Ornaru În Baladă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aproape de realitate a tinerei noastre poezii, o armă de preț a construcției noastre socialiste”. Împotriva schematismului și optimismului steril În poezia noastră nouă4: „O problemă cardinală a artei este aceasta: ce anume din infinitatea de manifestări ale realității trebuie să oglindim În scrisul nostru, pentru ca acesta să vorbească inimilor și minților omenești, pătrunzându-le de emoția ce vrem să le-o transmitem (emoție ce conține o concepție despre viață, o atitudine și un Îndemn). Arta formalistă manifestă predilecție pentru tot ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
progresiste În revoluția de la 1848 este burghezia și nu masele populare, Înseamnă a nega caracterul democratic al acestei revoluții. (Ă). Marii scriitori tocmai prin aceasta sunt realiști, pentru că În perioada de reacțiune care a urmat revoluției de la 1848 ei au oglindit mai departe idealurile Înaintate ale poporului, operele lor au oglindit frământările poporului. Felul greșit de a privi pe marii scriitori din epoca 1848, de a-i Îngloba burgheziei, de a socoti că ceea ce este valoros, progresist, În operele lor se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
populare, Înseamnă a nega caracterul democratic al acestei revoluții. (Ă). Marii scriitori tocmai prin aceasta sunt realiști, pentru că În perioada de reacțiune care a urmat revoluției de la 1848 ei au oglindit mai departe idealurile Înaintate ale poporului, operele lor au oglindit frământările poporului. Felul greșit de a privi pe marii scriitori din epoca 1848, de a-i Îngloba burgheziei, de a socoti că ceea ce este valoros, progresist, În operele lor se datorește burgheziei și nu legăturii lor cu poporul duce de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și tineri, la lupta pentru construirea noii culturi. Ca urmare a situării lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția marxist-leninistă despre lume, sub Îndrumarea partidului nostru, i-a determinat, În marea lor majoritate, să-și Întoarcă atenția
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu presupune „interzicerea” uneia sau alteia din teme. Spiritul de partid presupune Înainte de toate studiul neobosit al realității, cunoașterea cât mai largă a vieții poporului nostru. Pe măsură ce poeții Își vor Însuși cu toată dragostea această sarcină - În străduința de a oglindi În creațiile lor cât mai deplin viața poporului - vor ajunge la o bogăție nemaicunoscută Înainte. (Ă) Teme de cea mai mare importanță obștească, necunoscute Înainte vreme, ori considerate „neinteresante”, constituie astăzi puternice centre de interes pentru poeții noștri. La rezervorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poeziei așa-zise „intimiste”, sau „de cameră”, al cărei unic aliment e scormonirea stearpă a propriului „eu”, a unui „eu” izolat de viața intensă, plină de avânt creator a semenilor. Ea are datoria de a da cititorilor opere care să oglindească marile sentimente umane ce dau conținut - un conținut nou - vieții oamenilor muncii din țara noastră. (Ă). Fără Îndoială că prin publicarea poeziilor amintite, redacția Vieții românești a făcut un prost serviciu atât scriitoarei, cât și literaturii noastre noi, care are
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trebuie lui, În care nisipul mărunt al versurilor se scurge ca Într-un vas de sticlă. Nu cântece rupte de frământările oamenilor. Ci cântecul plin și amplu În care să se audă muzica mărețului efort colectiv, În care să se oglindească fața omului nou care apare, care crește În Republica noastră. Dacă ați putea voi Înțelege cât de bogată și complexă e viața noastră sufletească, ați ști că În acele ceasuri când sufereamă când obrajii Îmi ardeau de rușine, eu resimțeam
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
făurire a conștiinței socialiste, dusă de partid, este urmărită de-a lungul unui peisaj uman foarte variat și pusă puternic În lumină prin definirea vie, concretă a Împrejurărilor În care se desfășoară, precum și a consecințelor ei. Literatura noastră nu a oglindit niciodată până la Drum fără pulbere atât de amplu și multilateral, cu atâta măiestrie și forță de convingere biruința socialismului În conștiința oamenilor. Aici trebuie văzut fără Îndoială meritul de bază al romanului lui Petru Dumitriu. Petru Dumitriu a reușit să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
personajul șovăielnic, cel cu multe și felurite Îndoieli. (Ă). Citind una dintre nuvele, ai citit totodată numeroase altele. Să rezumăm o asemenea nuvelă, care are drept tematică lămurirea șovăielnicului. (Ă). O altă schemă tip există În multe din nuvelele care oglindesc probleme ale oamenilor care lucrează În industrie: un muncitor lucrează o invenție sub privirile neîncrezătoare ale unora dintre tovarăși, sub privirile Încurajatoare ale secretarului de partid. Tehnicienii se Împart În două. (Unii sprijină invenția, alții nu). Tot același lucru se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]