3,276 matches
-
să țină primul Sfat domnesc În sala tronului. Dar la vederea acelor oameni ieșiți clătinându-se după mai bine de o lună și jumătate de asediu, a oștenilor care se Înșiruiau de o parte și de alta a podului, pentru onor, În uniforme murdare, rupte, pline de sânge, abia ținându-se pe picioare, la vederea zidurilor Înnegrite de fum, pe alocuri sparte de ghiulele, a sutelor de scări zdrobite și a mormanelor de cadavre turcești din șanțul de apărare, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în care timp nu s-a primit decât numai reclamațiunea Dlui Șulim Ștern înregistrată la no 3507 din 1 februar 1897. Declarăm dar încheiate lucrărele atingătoare de atribuția noastră și dispunem trimiterea dosarului de expropriere, numerotat, sigilat și parafat la Onor. Prefectura de județ spre mai departe lucrare. Acest proces verbal s-a încheat în dublu exemplar, din care unul va rămânea la dosarul exproprierei, iar celălalt se va trimite la Onor. Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române”. De altfel, Ștern a fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trimiterea dosarului de expropriere, numerotat, sigilat și parafat la Onor. Prefectura de județ spre mai departe lucrare. Acest proces verbal s-a încheat în dublu exemplar, din care unul va rămânea la dosarul exproprierei, iar celălalt se va trimite la Onor. Direcțiunea Generală a Căilor Ferate Române”. De altfel, Ștern a fost singurul care a reclamat decizia exproprierii, fără a avea câștig de cauză. Deja, în ziua de 20 ianuarie 1897, în cancelaria comunei Iași s-a depus planul și tabloul parcelar privitor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lună. Dar patrioți sunt câtă frunză și iarbă. Numindu-se d. Carada director de bancă, pentru d-alde Pietraru nu mai era loc și sunt fără îndoială o sumă de patrioți cari cu drept cuvânt se cred mai capabili decât onor. d. Carada. Pietraru însuși, bunăoară, știa mai multă carte decât o seamă de redactori de-ai "Romînului", cari se procopsesc cu atâta repejune în socoteala patriei. În elementele necăpătuite ale partidului roșu trebuia deci să se afle cuibul conspirației și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Măsura modernă e mult mai îngăduitoare decât cea veche. Ea nu cere de la om sa fie născut cu minte și cu caracter din mila lui Dumnezeu, ci se mulțumește cu atestate cari dovedesc urmarea regulată a studiilor. Înaintea măsurii vechi onor. d. Costinescu rămâne foarte îndărăt, căci e cam mărginit din fire și caracterul consistă în aptitudinea de-a vâna funcții și întreprinderi cât se poate de grase. Așadar, pentru măsura trecutului nu întrunește nici o condiție pentru a sta unde stă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următ. din "Guardia", oper. cit. în fine, fără voia noastră sîntem siliți înainte de a termina să deziluzionăm chiar pe rectorul Universității, căruia conferențiarul [î]i adresează o meritată laudă în finele discursului. Ei bine, nici meritele, nici etatea, nici activitatea onor. d. Zalomyt n-au fost suficiente spre a inspira d-lui Crăciunescu o idee originală. Nu! A trebuit să răsfoiască elogiul răposatului Claude Bernard și Lettre a un ami d'Allemagne ale lui Ernest Renan pentru ca să poată zice despre cei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nouă "Presa" mai zice că ne-ar fi înfundat cu argumentele ei în cestiunea proiectului Grădișteanu. "Presa" are halucinații cari flatează puterea de judecată a redactorilor ei și pe cari nu le împărtășim. "Timpul" n-a tratat cestiunea aceasta. Doi onor. membri ai partidului conservator, sub semnăturile lor și declarând anume că vorbesc în numele lor propriu, au polemizat cu "Presa". Noi din parte-ne n-am făcut decât a exprima oarecari rezerve asupra principiului retroactivității, care ne pare tot atât de puțin fixat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putut-o descoperi pîn' acum la d-sa. Dar motivele schimbării sale sunt plauzibile sau nu? îl privesc. Pe noi nu ne privește din punctul de vedere al moralei publice decât curăția acelor motive. Pîn' acum însă, deie-ne voie, onor. confrați de la "Romînul", a o constata, n-am putut descoperi ca acele motive cari-l determinau pe șeful partidului democratic să fie atât de comune, atât de imediat vânătoare de para precum sunt acelea cari determină acțiunea nobililor Mihălești, Caradale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moment al viitorului. De aceea însă nu voim să discutăm teza de predilecție ce ne-o atribuie prin generalizare ziarul guvernamental și ne restrângem deocamdată la rolul de-a ne apăra de lecțiile de patriotism pe cari ni le dau onor. confrați din Strada Doamnei. Iată conservatorii de acum ca și conservatorii trecuți - zice "Romînul" - când cu fes, când cu ișlic, când cazaci, când usari, dar români niciodată și cu nici un preț. Iată ceea ce nu-i adevărat. Români totdeuna, oricare ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mărgini dar a releva vro câteva condeie din proiectul de buget pe 1881 - 82, a arăta exagerearea prevederilor și a demonstra că bugetul, astfel cum s-a prezentat Camerii, nu este echilibrat. Dacă observările noastre vor izbuti a atrage atențiunea onor. comisii bugetare scopul nostru scriind aceste rânduri va fi atins. Este departe de noi ideea de-a incrimina pe d. ministru de finanțe. Miniștrii nu fac bugetele în nici o țară din lume și mai puțin la noi. Elementele unui buget
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
excedent de aproape 30 de milioane, excedent care s-au tradus peste un an în un deficit de aproape 50 de milioane, după cum am arătat mai sus. Terminând acest repede studiu asupra bugetului prezentat Camerii pe 1881 - 82, dorim ca onor. comisiune bugetară să nu se lase a se amăgi de mirajul excedentelor și echilibrărilor iluzorii, ci mai bine, aruncând o privire în trecut, să se sperie de fantasmele deficitelor reale. București, 30 ianuarie 1881 [7 februarie 1881] PROIECTUL D-LUI
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
multiple, atât de deosebite de simplitatea de odinioară a tranzacțiunilor între populațiuni primitive încît cel ce aplică principiile lui trebuie să fie un om învățat, trebuie să se fi ros prin scoli înalte, să fi învățat mai multă carte decât onor. Costinescu bunăoară. Negustorie de principii se poate fără carte, căci nu e greu a citi zilnic câte o gazetă și a învăța din ea panglicăria politică; dar a fi judecător e cu totul altceva. Acolo gazetele n' ajută nimic. Acolo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se proclame regatul. D-sa a adaos: Noi suntem astăzi stat independent, ne numim România și, din minutul ce suntem recunoscuți de puteri ca stat independent, Regat suntem. D. Brătianu, prezidentul Consiliului de Miniștri, a răspuns: Eu credeam că onor. d. Vernescu era preocupat de un sentiment care este general în toată țara, adecă acela de-a se da româniei titlul care i se cuvine. Onor. d. Vernescu vine însă și ridică o cestiune constituțională, dacă trebuie să se facă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
independent, Regat suntem. D. Brătianu, prezidentul Consiliului de Miniștri, a răspuns: Eu credeam că onor. d. Vernescu era preocupat de un sentiment care este general în toată țara, adecă acela de-a se da româniei titlul care i se cuvine. Onor. d. Vernescu vine însă și ridică o cestiune constituțională, dacă trebuie să se facă această modificare. Constituțiunea noastră zice Domn; Domnul poate să fie și împărat. D. Vernescu. Domnul nostru a purtat și poartă numele de Măria Ta, Maiestate; prin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
privat. Aceste scrieri, aceste discursuri sunt pete cari reclamă vindecarea răului intern ce le-a produs. Cuvântul "organizare socială" are însă o sferă largă și ar fi în orice caz interesant ca o inteligență necontestabil luminoasă cum este acea a onor. deputat de Vaslui să ne lămurească asupra ei. Evident că e rău daca onor. Serurie face politica și versuri în loc de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a produs. Cuvântul "organizare socială" are însă o sferă largă și ar fi în orice caz interesant ca o inteligență necontestabil luminoasă cum este acea a onor. deputat de Vaslui să ne lămurească asupra ei. Evident că e rău daca onor. Serurie face politica și versuri în loc de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se ocupa cu lucruri mai potrivite cu inteligența și aptitudinile sale decât versurile neo - grecești
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moda prusiană și vechiul partid militar vedea într-însul un inamic. Afară d-asta el succeda unei suverane a cărei domnie fusese relativ dulce și el se anunța ca un tiran excesiv și capricios. Nici nu se făcuseră încă ultimele onoruri pentru Elisabeta și deja se conspira în contra lui Petru III și moartea lui era oarecum decisă. Petru III era căsătorit cu Sofia augusta Frederica de Anhalt - zerbst, care în urmă a domnit sub numele de Caterina II și pe care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestea, nu erau nici ziare, nici telegrafe; însă moravurile politice rusești erau imprimate încă cu atâta tărie încît complicitatea la un fapt de această importanță era considerată ca un serviciu de stat și ca un titlu la cele mai mari onoruri. Deci, miercuri la 7 iulie, comitele Panin [î ]și comunică intențiunea lui Rasumovski și Wolkonski. Se decise ca să facă pe Petru III a veni de la Peterhof la Petersburg, spre a trece în revistă garda, al cărei spirit era devotat complotului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
li s-ar da, fără mult scrupul, mai ales când s-ar bucura de... încrederea țării. E vorba de comedia lăcrămoasă și sentimentală ce-a jucat-o d. Brătianu cu ocazia aceasta. Iacă ce zice între altele d-sa: Spunea onor. d. Lahovari că amicii d-sale politici au stat pe această, bancă 5 ani cu această leafă. Așa este dar și partidul liberal a stat zecimi de ani în exil, în pușcărie; cei mai mulți și-au pierdut stările, mulți au și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vorba. {EminescuOpXII 122} Nici noi nu contestăm că această serie de domni vorbește românește; ceea ce contestăm însă este că s-ar fi asimilat caracterul lor cu caracterul neamului românesc. Știm foarte bine că acest adevăr o să fie neplăcut pentru mulți onor. liberali, dar el trebuie spus "odată, ca[să] li se ia gustul de-a mai pretinde monopolul naționalismului și românismului. Există multe indicii, atât în numirile localităților și râurilor, precum și în alte împrejurări, cari denotă o unitate a neamului românesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru ei. De aci nu mai părăsi mînile lor, cari le strângea în ale sale. În fine, douăzeci minute după amiazi strânsoarea mînilor sale dispăru cu ultima bătaie de inimă. [4 aprilie 1881] ["ASUPRA MANIEI.. '' ] Asupra maniei ce-o are onor. d. Brătianu de-a crea din liberali, din fii și nepoți de liberali, reputațiuni uzurpate, primim un interesant articol, care ne dovedește cum un tânăr advocat ce e totodată profesor de religie, de caligrafie și de aritmetică, ocrotit de aripele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a odihnit D-zeu, aceasta s-a întîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina credem a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nu, majoritatea se face ne - aude ne-a vede și trece la ordinea zilei. Oare un asemenea fapt e de natură a inspira iubire pentru partidul liberal? Nu mai vorbim de răscumpărare. Cea mai populară cestiune din România o numea onor. Costinescu. "Impusă din afară", șoptea d. Brătianu în Senat. A trata de cea mai populară o cestiune impusă este oare un fapt menit a inspira încredere în guvern și în partid? Dar nu e deputat roșu să nu aibă câte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceasornicul vieții patrioților. Ce s-ar alege în adevăr din roșii daca cele două ceasoarnice într-un gând și într-o bătaie, Rosetti brătianu, ar înceta de-a merge? Ar fi avizați a asculta locuțiuni latine, grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care prezența la putere a d-lui Brătianu este absolut legată. Dar să nu mai vorbim de astea. Am observat de mult că fostul promotor al separării Moldovei [de] Țara Românească a devenit patriot pentru cuvinte analoge ca acelea ale onor. d. Lățescu, deși, în treacăt vorbind, biserica ar trebui să fie deasupra partidelor și ar avea datoria de-a apăra interesele ei proprii, iar nu a se face sprijinitoarea cutărui sau cutărui partid politic. Mulțimea despărțeniilor, crescânda ireligiozitate a claselor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]