1,791 matches
-
Dobrin, Sebastian Papaiani și Dan Ionescu. Filmul prezintă viața compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice ("Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire"), prima operetă românească („Crai nou”) și celebra "Baladă". Pentru activitatea sa patriotică, el a fost arestat și s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie și dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
situație stabilă, Ciprian Porumbescu se duce la Ilișești și o cere în căsătorie pe Berta. Declarându-se surprins, tatăl fetei, pastorul anglican Gorgon, îi cere un răgaz de gândire. Până la primirea răspunsului pastorului, Ciprian se întoarce la Brașov unde compune opereta „Crai nou”, al cărei libret fusese scris de poetul Vasile Alecsandri. Primăria condiționează punerea la dispoziție a sălii de teatru a orașului pentru premiera primei operete românești cu două condiții: opereta să nu fie prezentată în limba română și actorii
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
răgaz de gândire. Până la primirea răspunsului pastorului, Ciprian se întoarce la Brașov unde compune opereta „Crai nou”, al cărei libret fusese scris de poetul Vasile Alecsandri. Primăria condiționează punerea la dispoziție a sălii de teatru a orașului pentru premiera primei operete românești cu două condiții: opereta să nu fie prezentată în limba română și actorii să nu intre în opinci pe scenă. Profesorii români de la Brașov decid ca opereta să fie pusă în scenă în sala de festivități a Gimnaziului Românesc
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
răspunsului pastorului, Ciprian se întoarce la Brașov unde compune opereta „Crai nou”, al cărei libret fusese scris de poetul Vasile Alecsandri. Primăria condiționează punerea la dispoziție a sălii de teatru a orașului pentru premiera primei operete românești cu două condiții: opereta să nu fie prezentată în limba română și actorii să nu intre în opinci pe scenă. Profesorii români de la Brașov decid ca opereta să fie pusă în scenă în sala de festivități a Gimnaziului Românesc din Brașov. Ciprian Porumbescu invită
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
punerea la dispoziție a sălii de teatru a orașului pentru premiera primei operete românești cu două condiții: opereta să nu fie prezentată în limba română și actorii să nu intre în opinci pe scenă. Profesorii români de la Brașov decid ca opereta să fie pusă în scenă în sala de festivități a Gimnaziului Românesc din Brașov. Ciprian Porumbescu invită la premieră pe tatăl său și pe familia pastorului Gorgon, el dorind să se logodească cu Berta în seara premierei. Auzind că pastorul
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
însă de neînduplecat și spune că nu are dreptul să calce legile credinței sale; el o trimite pe Berta la rudele lor din Anglia și fac un popas pe drum la Brașov pentru ca fata să-l mai vadă o dată. Premiera operetei Crai Nou este un mare succes, compozitorul fiind ovaționat de public. Berta asistă la spectacol și apoi pleacă spre Anglia. După spectacol, pastorul îi comunică lui Ciprian Porumbescu că Berta a plecat în Anglia pentru totdeauna. Tânărul începe să se
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Ciochircă. Imaginile filmate au fost transpuse pe ecran panoramic la 10-19 aprilie 1973, în laboratoarele de la Moscova. Muzica din film a fost compusă de Ciprian Porumbescu, fiind prelucrată de compozitorul Richard Oschanitzky. Sunt incluse pe coloana sonoră și fragmente din opereta "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, pe versurile lui Johann Strauss. Muzica este interpretată instrumental de Orchestra Operei din București dirijată de Paul Popescu și vocal de corul Madrigal dirijat de Marin Constantin și de ansamblul Ciprian Porumbescu din
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
care a devenit un loc de etapă estivală a lumii spectacolelor și ale politicii. Aici a organizat "Concours musical de Cormatin" (Concursul muzical din Cormatin), prezidat de Jules Massenet. În timpul concursului se organiza și câte un spectacol de operă sau operetă în fața castelului. În timp, pe la Cormatin au trecut interpreți prestigioși, precum Enrico Caruso, Feodor Șaliapin, Félicia Litvine, Francesco Tamagno etc.. A cunoscut două interprete ale artei lirice de faimă mondială, originare din România: Hariclea Darclée și Elena Teodorini. Activitatea sa
Raoul Gunsbourg () [Corola-website/Science/327685_a_329014]
-
Răzvan Suma, Young Hee Lee, Horia Văcărescu, Verona Maier, Asya Sofikanova, Gabriel Croitoru, Horia Maxim, Francesco Ionașcu, Ionuț Pandelescu, Sergiu Cârstea, Nicolas Bourdoncle. Din anul 2007 este numit director artistic și dirijor al Cameratei “Dorin Teodorescu“ a Teatrului Național de Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București (Palatul Cotroceni, Teatrul Național de Operetă, Tinerimea
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
de Operetă București alături de care dezvoltă o relație cu totul specială, culminând cu o serie de 9 concerte sub titlul “Serile muzicale europene” ale Cameratei “Dorin Teodorescu”. În această formulă a susținut concerte în București (Palatul Cotroceni, Teatrul Național de Operetă, Tinerimea Română, Centrul Cultural al MAI, Biserica Anglicana etc), și în țară (Sala de concerte a Bibliotecii Municipale și Casa de Cultură din Onești, Cercul Militar din Brașov). Abordând atât repertoriul clasic cât și pe cel contemporan, dirijează în stagiunea
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]
-
școlii. În luna iunie a anului 1955, ziaristul Tudor Vornicu i-a luat un interviu tânărului Ioan Popa, în „Sportul popular”, anul XI, nr. 2639 din 22 iunie 1955. În anul 1953 și 1954 organizează și conduce partea muzicală a operetelor ,La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
anul 1953 și 1954 organizează și conduce partea muzicală a operetelor ,La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu, acordându-i-se premiul II la nivel național premiul I nefiind acordat. În perioada 1951-1961 a condus Corul și orchestra Casei de cultură din
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu, acordându-i-se premiul II la nivel național premiul I nefiind acordat. În perioada 1951-1961 a condus Corul și orchestra Casei de cultură din Orăștie, 1963-1965 Corul Sindicatelor din Cugir, 1965-1987 Corul Casei de Cultură
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
muzică de compozitorul moldovean Eugen Doga. Piesele muzicale au fost cântate în limba română de Mihai Constantinescu, Loredana Groza, Stela Popescu, Anda Călugăreanu, Mihaela Runceanu, Alexandru Arșinel, grupul „Choralis” și Voicu Enăchescu. A dansat ansamblul de balet al Teatrului de Operetă din Moscova coordonat de coregraful Boris Baranovschi. Filmul "Maria Mirabela în Tranzistoria" a avut parte de un succes moderat la public (în comparație cu filmul "Maria Mirabela"), fiind vizionat de 450.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație
Maria Mirabela în Tranzistoria () [Corola-website/Science/327347_a_328676]
-
propulsa în rândurile celor mai progresiști autori ai vremii prin tema socială atinsă; și anume drepturile omului și lupta de clasă în Europa. Ahmed Midhat a scris câteva creații care prin tehnica cu care au fost scrise se apropie de operetă. Cele mai cunoscute sunt: Dansatoarea sau Darviș Celebi „Cengi zahut Darviș Celebi” (1884) și Necunoscuta „Ziba”. În anul 1885 nuvela Inima „Gönül” va fi adaptată pentru teatru cu un alt titlu, Sentința inimii „Hukm-i dil.” Spre deosebire de ceilalți exponenți din prima
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
a îmbolnăvit. Sub direcția să, s-au produs în anii aceștia la ABC artiști de talia lui Line Renaud (în 1948), Maurice Chevalier, Bourvil, Henri Salvador,Renée Lebas,Luis Mariano, Leș Compagnons de la Chanson. A patronat punerea în scenă a operetei „La P'tite Lili” cu Eddie Constantine și Edith Piaf, precum și a marelui succes „La Route fleurie” a lui Francis Lopez, cu Georges Guétary și Bourvil. Vedetele din La Route fleurie, se revoltă contra obligațiilor contractelor semnate cu Goldin, si
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
asocierea cu alți trei artiști, grupul avea să devină celebru sub numele de Leș Compagnons de la Chanson. Mitty Goldin a murit de accident vascular cerebral în 1956. A fost înmormântat în secțiunea 30 a cimitirului Montmartre. A contribuit la muzică operetei "La Féerie blanche" (1938, Teatrul Mogador) de Casimir Oberfeld, text: Louis Verneuil, Andre Hornez, la opereta "Leș chansons de Bilitis" (Teatrul des Capucines) de Joseph Kosma (sub pseudonimul Pierre Cochereau), Jean Valmy (pseudonimul lui Edmond Roland) , Marc-Cab (pseudonimul lui Marcel
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
Chanson. Mitty Goldin a murit de accident vascular cerebral în 1956. A fost înmormântat în secțiunea 30 a cimitirului Montmartre. A contribuit la muzică operetei "La Féerie blanche" (1938, Teatrul Mogador) de Casimir Oberfeld, text: Louis Verneuil, Andre Hornez, la opereta "Leș chansons de Bilitis" (Teatrul des Capucines) de Joseph Kosma (sub pseudonimul Pierre Cochereau), Jean Valmy (pseudonimul lui Edmond Roland) , Marc-Cab (pseudonimul lui Marcel Cabridens)
Mitty Goldin () [Corola-website/Science/328571_a_329900]
-
de îndrumarea unor însemnați mentori: D. D. Botez - dirijat coral, I. D. Chirescu - Teorie și solfegii, I. Dumitrescu - Armonie, N. Buicliu - Contrapunct, Z. Vancea - Istoria muzicii, Ț. Rogalski - Orchestrație. În perioada 1953-1965, maestrul Aurel Grigoraș a fost dirijorul corului Teatrului de opereta din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române. În anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia). O imagine fidelă asupra activității dirijorale a lui Aurel Grigoraș este redata de vastul repertoriu abordat. Înfruntând
Aurel Grigoraș () [Corola-website/Science/328654_a_329983]
-
Repertoriul său artistic provine din zona Vicovu de Jos (Remezău, Voitinel, Bilca). În afară de activitatea muzicală, Tudose a interpretat și roluri în piese de teatru și chiar în film. El a jucat rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
polonez după Varșovia. Printre teatre în Cracovia cu stagii permanente de multe ori în clădiri de importanță istorică sunt: Opera din Cracovia una dintre cele mai importante companii naționale de operă are 200 de spectacole în fiecare an, inclusiv balet, operete și musicaluri. Ea are în repertoriul său principal, opere clasice ale din opera universală și polonă. Opera s-a mutat în prima sa locație permanentă în toamna anului 2008. Opera organizează de asemenea "Festivalul de vară de operă și operetă
Cultura Cracoviei () [Corola-website/Science/329503_a_330832]
-
operete și musicaluri. Ea are în repertoriul său principal, opere clasice ale din opera universală și polonă. Opera s-a mutat în prima sa locație permanentă în toamna anului 2008. Opera organizează de asemenea "Festivalul de vară de operă și operetă". Cracovia este gazda pentru două festivaluri majore poloneze de muzică veche care prezintă oratorii și opere baroce uitate: "Opera Rara" și Misteria Pascalia Capella Cracoviensis organizează "Festivalul internațional de muzică veche din Cracovia". Academia de Muzică din Cracovia, fondată în
Cultura Cracoviei () [Corola-website/Science/329503_a_330832]
-
prim-dirijor al Operei Române din Timișoara, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1958, când a fost concediat în urma depunerii cererii de emigrare în Israel. În perioada 1953-1958 el a dirijat 734 spectacole, printre care 35 de opere, operete și balete. În acea perioadă a compus, printre alte, un Divertimento pentru orchestră (1951), o uvertură pentru tineret (1953), o Pastorală pe o temă de la munte. Autoritățile comuniste i-au permis să plece definitiv din România în anul 1960. Roth
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
Jean (31 iulie 1848 - 28 ianuarie 1903) a fost un compozitor francez de cântece și operete. Mai multe operete ale lui Planquette au avut mare succes în Marea Britanie, inclusiv "Leș cloches de Corneville" (1878), a cărei durată de reprezentare la Londra a depășit durată oricărei piese de teatru muzical reprezentată până la acel moment, și "Rip Van
Robert Planquette () [Corola-website/Science/336520_a_337849]