2,747 matches
-
inexistente cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, devin tot mai importante. Iar cultura română nu poate nici ea, nu are cum să le evite și să le trateze cu suficiență. De unde, necesitatea unei radicale schimbări de optică istorică și de reorganizare culturală. Poetul și jurnalistul, ca tipuri intelectuale reprezentative, nu pot rezolva astfel de dificultăți. Tendința enciclopedică O problemă plină de complexe care revine periodic în discuție, dar mai mult evitată și eludată decât rezolvată în esență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o deosebită atenție pentru regularitățile tipice, duratele lungi, constantele și invariantele oricărui conglomerat enciclopedic, la prima vedere încă indistinct și amorf. în felul acesta, el poate fi efectiv perceptibil și asimilabil. Dar, pentru aceasta este nevoie de cu totul altă optică și metodologie culturală. începând cu cea a învățământului superior și terminând cu un anume stil de lucru, adevăratul nod al problemei. Fără de care, lucrările de referință, instrumentele de bază ale culturii de la bibliografii și ediții, la istorii ale ideilor și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
anumite condiții precise. Universalizarea nu este posibilă decât în aceste cadre și sub această emblemă. Valoarea sa este riguros simbolică: Europa, într-o astfel de perspectivă, presupune nu numai un imens salt cultural calitativ, dar și o schimbare radicală de optică: acceptarea și asumarea, până la capăt, a tuturor consecințelor sale. Urmările potențiale sunt enorme. în secolul XX, cultura română s-a aflat numai în două astfel de momente cruciale. Primul, după Marea Unire, a făcut posibilă orientarea forțelor creatoare, după împlinirea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revoluționar, ce putea găsi un teren deosebit de fertil printre popoarele oprimate din sud-estul Europei, care aspirau la crearea unor state naționale după modelul francez. Mișcările insurecționare, declanșate în acest scop, puteau reprezenta sfârșitul Imperiului otoman, ceea ce ar fi antrenat, în optica cercurilor conducătoare de la Londra, un experiment geopolitic imprevizibil, din care singura Putere care ar fi putut avea un câștig strategic determinant ar fi fost Rusia. Aceasta aspira de multă vreme să instrumentalizeze revoluțiile și insurecțiile din Imperiul otoman în scopul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
multă vreme și, din Africa de Nord și până în sud-estul Europei, ar fi apărut un stat puternic, capabil să se opună nu numai oricăror tendințe panslaviste și panortodoxe, dar și să închidă oricând căile de comunicații spre India și Extremul Orient. în optica lui Nicolae I, criza egipteană nu era altceva decât „rezultatul spiritului de insurecție care a pătruns acum în Europa și mai ales în Franța”. Sub impactul apropierii armatei egiptene de Constantinopol și al lipsei de rezultate ale demersurilor diplomatice întreprinse
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
16 august 1838, în care Principatele erau considerate simple provincii ale Imperiului otoman, a stârnit un val de proteste, atât din partea consulilor englezi, cât și a autorităților locale. Astfel, atât Colquhoun cât și Cunningham scoteau în evidență dezavantajele unei asemenea optici pentru comercianții englezi, în timp ce Gardner sublinia că „provincia (Moldova) are un caracter separat și distinct de alte provincii ale Imperiului otoman și de aceea este plasată în afara sferei directe a Convenției comerciale”. în final, lordul Palmerston recunoștea că „avantajele de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
diplomatic. în același timp, noi misiuni (oficii) cu caracter diplomatic erau înființate la Tulcea (1848) și Giurgiu (1849). Demersurile sale nu au găsit un răspuns adecvat la Londra, care privea cu neliniște mișcările revoluționare din Europa. Acestea puteau duce, în optica diplomației britanice, la o restaurare a hegemoniei Franței și la implozia Imperiului otoman și a celui habsburgic. Revoluția din aprilie 1848 din Paris amintea de momentul 1789, care nu era prea îndepărtat în spiritul contemporanilor. Principalele obiective ale Marii Britanii rămâneau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
salvare a Imperiului habsburgic de la o prăbușire prematură. Așistăm astfel la o apropiere de moment anglo-rusă. în aceste condiții, guvernul englez nu putea lua poziție în favoarea revoluționarilor români. O schimbare a statutului politico-juridic al Principatelor nu putea avea loc, în optica Londrei, în nici un caz pe cale revoluționară, ceea ce ar fi constituit un precedent periculos pentru celelalte popoare balcanice, ci prin tratate între Marile Puteri. Acest argument era întărit de concepția lui Palmerston, care credea că estul Europei nu putea fi guvernat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cel mai influent consul din București, arătându-se încrezător în sprijinul Angliei în tentativele de stăvilire a expansiunii țariste. Comentând unele măsuri din programul revoluționar, cum ar fi eliberarea și împroprietărirea țărănimii, Colquhoun arăta însă că acestea ar fi, în optica sa, „demagogice” și „complet impracticabile”. Cu toate acestea, el insuși critica numeroasele obligații fiscale și corvezi publice la care erau expuși țăranii, care ar trebui, după părerea sa, mai judicios reglementate sau abolite. Consulul englez nu pierdea, de asemenea, nici o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
întâmplat în Divanul Moldovei, relativ la chestiunile pe care Comsia are dreptul să le clarifice, mai poate fi dezbătut sau necesită elucidări viitoare”. în plus, în opinia lui Bulwer, Rusia și Franța agitau ideea prințului străin, condiția sine qua non, în optica deputaților, de a se ameliora statutul juridic al Principatelor. Bulwer s-a întâlnit cu membrii tuturor „partidelor” rivale din Muntenia, „partida” Ghica, „partida Cantacuzino”, „partida Bibescuștirbei”, sesizând că viața politică din acest principat nu era polarizată între unioniști și separatiști
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
poziția sa mult mai înțelegătoare față de cauza românilor, pe care a adoptat-o în timpul Revoluției de la 1848. Atitudinea sa era conformă cu instrucțiunile primite de la Londra și mai ales de la superiorul său direct, ambasadorul englez la Constantinopol. Unirea reprezenta, în optica britanică, primul pas spre formarea unui stat național, care urma să se desprindă de Turcia cu prima ocazie internațională favorabilă, și să se integreze apoi în orbita franceză, reprezentând un precedent irezistibil și pentru celelalte popoare din Imperiul otoman, fără
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
studiul Numele propriu în dimensiunea sintactică a textului, Carmen Vlad și Emma Tămâian abordează numele propriu din perspectiva funcționării lui în actul discursiv, a integrării lui funcționale "ca unitate de rang inferior, în construcția textuală de tip poetic", impunând o optică diferită de cea "sistemică, statică", din studiile consacrate, fie ele de antroponomastică, toponomastică, semantică lingvistică, etno-, antropo-, sociolingvistică sau logică 154. Concepția este a unui nume propriu cu valoare de "element focalizant", de ""spațiu" al fuziunii funcțiilor semiotice, de acumulare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
valvulară și aortică în ADPKD a fost mult timp ignorată sau considerată rară, dacă nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A., 1993). Anomaliile cele mai frecvente au fost raportate la nivel valvular (regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mutații ale genei glucokinazei (cromozom 7p13-15) (Njolstad et al., 2001) sau factorului IPF-1/PDX-1 (cromozomul 13q12) (Wright et al., 1993). Tot în cadrul formelor rare de DZ tip 1 este inclus și diabetul ce apare în Sindromul Wolfram (asociază și atrofie optică), deși în acest din urmă caz distrucția ?-celulară este tot de tip autoimun. O distrucție ?-celulară ne-autoimună se mai întâlnește și în intoxicația cu Vacor (un rodenticid), cu Aloxan sau Streptozotocin, în urma unor pancreatite acute sau cronice, în unele
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Nici profesorii nu Împărtășesc ideea de a transforma universitatea Într-un apendice al Întreprinderii, află reporterul care chestionează câmpul universitar din Olanda. Dar responsabilii de la universitatea din Maastricht acceptă ideea unui ciclu scurt (3+1) din rațiuni economice. În Spania, optica e alta: un prim ciclu de patru ani, plus un master de doi ani ar fi premisele bunei pregătiri a studenților; masterul ar fi indispensabil pentru a completa o formație universitară precară. Un jurnalist de la Die Zeit, din Hamburg, mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
științifice ale lui Descartes nu sînt la înălțimea metodei pe care o preconizează. În domeniul geometriei, el fixează cunoștințele din timpul său, dar lucrările sale asupra mecanicii sînt în urmă față de cele ale lui Galilei. În special lucrările în domeniul opticii și explicația dată mecanicismului universal apar mai degrabă ca niște raționamente speculative, strict deductive, decît ca rezultatul observațiilor științifice analizate în mod riguros. Adevărul este că dacă Descartes savantul nu marchează istoria epocii sale, Descartes filosoful exprimă cu tărie noile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să vadă că electorii sînt acum în majoritate protestanți și că Napoleon i-a uzurpat autoritatea pe care o avea asupra Sfîntului Imperiu și asupra Italiei. Motivele de îngrijorare ale Angliei sînt tot așa de mari, cu toate că rezultă dintr-o optică diferită. După Tratatul de la Amiens, resemnată în fața ruperii echilibrului european în favoarea Franței, Anglia speră cel puțin să obțină din această pace avantaje comerciale. Or, deziluzia vine imediat. Imperiul francez se înconjoară de solide bariere vamale și reia politica colonială a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aceasta reprezintă cadrul de referință pentru facilitarea luării unei decizii la nivel societal. Experiența dovedește că există câteva caracteristici majore și cumulative pentru asigurarea unor strategii reușite. În acest sens, pot fi menționate: definirea clară a priorităților; înscrierea într-o optică pe termen lung; păstrarea coerenței între diferitele cadre de planificare existente deja; apropierea de aspectele locale; traducerea unui angajament la nivel național și mai ales, participarea activă a actorilor vizați. În fapt, strategia de dezvoltare este un termen generic folosit
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
suveranitate ale Portugaliei și să salvgardăm integritatea posesiunilor sale. În zadar însă! În ciuda repetatelor convorbiri avute cu Sir Edward Grey, în cursul cărora îmi oferea neîncetat noi combinații pe tema publicării tratatului, Ministerul German al Afacerilor Străine și-a menținut optica și a sfârșit prin a conveni cu Sir Goschen 54 faptul că lucrurile vor rămîne exact în stadiul inițial. S-a abandonat astfel un tratat care ne-ar fi asigurat avantaje extraordinare, care era fructul unui an de lucru și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
acestuia de a fi educat, de a-și cunoaște și de a-și dezvolta propriile înclinații. Primordial, procesul instructiv-educativ al elevilor urma să înceapă cu însușirea cuvintelor, iar pe această bază se putea percepe și cunoaște lucrurile din proximitate. În optica lui Erasmus, un rol deosebit de important în procesul instructiv revenea studiului limbilor clasice, prioritar latina, care asigurau o bună cunoaștere a antichității și bunelor moravuri. Admirația și prețuirea față de natura și măreția omului în general și față de copil în special
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
creșterea copiilor - autorul francez opera o critică severă educației de tip feudal și, asemenea lui Rabelais, se străduia să-i convingă pe potentații zilei că era absolută nevoie de un nou model în formarea educațională a tinerilor. Scopul educației, în optica acestui gânditor umanist, îl constituia formarea omului de și pentru societate, a gentilomului, așa cum îl definea el, care, pe lângă cunoștințele vaste, pe lângă erudiția spiritului, trebuia să posede o mare capacitate de judecată, chibzuință și o bogată experiență de viață. Formarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
moravuri, pătruns de evlavie și înarmat pe această cale metodică în anii tinereții pentru tot ceea ce este în legătură cu viața prezentă și viitoare, printr-o învățătură dată pe scurt, în mod plăcut și temeinic.” Instituția școlară, adică ,,atelierul umanității”, reprezenta în optica sa un adevărat centru spiritual în care urma să se pregătească omul ca ființă rațională și atotștiutoare, o astfel de instituție trebuind să aibă caracter public, să fie deschisă tuturor. Scopul educației consta în umanizarea omului, transformarea acestuia într-o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de educație și învățământ după cum urmează: de la naștere la șase ani, școala și educația maternă; de la șase la 12 ani, școala satului/comunității; de la 12 la 18 ani, școala latină sau colegiul; de la 18 la 24 de ani, academia. În optica sa, educația îmbracă următoarele forme: educația intelectuală, educația morală, educația fizică și educația religioasă. În ce privește educația intelectuală, aceasta însemna un proces continuu de transmitere a fundamentelor științelor, dar și de formare a unor abilități de observație asupra lucrurilor și de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nivelului cultural al acestuia, motiv pentru care, în opinia lui Pestalozzi, învățătorii din mediul rural trebuie recrutați din rândul săracilor, deoarece doar ei cunosc nevoile reale ale acestora, doar ei se pot apropia mai ușor de această pătură socială. În optica sa, educația are ca scop dezvoltarea integrală și armonioasă, dezvoltare care trebuie să pornească primordial dinlăuntrul în afara individului, iar acest scop poate fi atins prin respectarea unor principii. Primul dintre ele, principiul educației armonioase, întemeiază dezvoltarea integrală a personalității copilului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să le cunoască. În acest caz, i se sporește încrederea în propriile posibilități și, concomitent, motivația învățării devine automotivație. Marele pedagog acorda o atenție esențială intuiției în consolidarea instrucției, idee devenită centrală în întreg sistemul său pedagogic. Intuiția înseamnă în optica sa de fapt contactul nemijlocit senzorio-perceptiv cu lumea externă. Din acest motiv, utilizarea intuiției, atât ca principiu, cât și ca metodă de învățare, determină inevitabil stabilirea a trei elemente: numărul (cantitatea), forma și cuvântul (numele) în cunoașterea precisă și clară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]