7,850 matches
-
în Est. Autorul sublinia dependența și neputința României "care se află într-un punct de intersecție a intereselor rusești și ale Europei Centrale la gurile Dunării și în pragul Balcanilor -, adică exact în locul în care s-a rupt echilibrul Europei orientale". Această mărturisire se înscrie într-o suită a reprezentării destinului dramatic al României, miză între marea presiune rusă și sovietică și puternica înaintare germană. În această configurație geopolitică, fidelitatea Vestului este profundă dar inoperantă. Limitele acestei analize constau în a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
perspectiva românească, este în același timp emoționantă și trunchiată, ținînd să resitueze opțiunile din 1941-1944 în lumina lui 1877, în lumina originilor independenței. În 1877, naționalismul românesc pretindea să părăsească realitatea și greutatea unei alianțe cu Rusia în istoria chestiunii orientale. În 1941-1944, același cult al specificului românesc trebuia să conducă la credința că alianțe ca cea a României cu Germania nu însemnau nimic mai mult decît un angajament punctual pentru realizarea unui scop de război, limitat și rapid atins: eliberarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
același spirit. S-a considerat că unirea cu Roma din 1700, a fost un act forțat impus poporului român din Transilvania de către dominația Habsburgilor. După recensămîntul din 1930, catolicii latini se ridicau la l.250.000, catolicii uniați de rit oriental la l.430.000. În 1948, ministrul Cultelor aduce la cunoștință că popii uniați își vor primi salariul dacă se vor declara ortodocși: numele lor sînt comunicate de autorități. Catedralele și bisericile uniate sînt închise. În noiembrie 1948, aproape 600
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alături de Ceaușescu, lucrînd aproape permanent cu el. Această carte povestește zi cu zi viața mea în preajma conducătorului comunist, care în mai mult de douăzeci de ani de putere absolută a știut să impună cel mai ortodox regim marxist din Europa Orientală, obținînd totuși din Vest, prin operații de intoxicare conduse cu o redutabilă abilitate, susținerea politică, intrări de monedă foarte necesare prelungirii vieții unui sistem muribund și asigurarea instituirii unei prime veritabile dinastii comuniste din istorie". Pentru București, trădarea lui Pacepa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Botez, care a rămas în Statele Unite. După Brucan, proiectul scrisorii este primit cu entuziasm: "La Washington, am găsit Departamentul de Stat entuziasmat de textul scrisorii și extrem de favorabil surprins de numele semnatarilor". Thomas Simmons, asistent al Secretariatului pentru Europa Orientală și bun cunoscător al Europei de Răsărit și al scenei politice românești, a fost cel mai impresionat de importanța politică a semnatarilor. La Washington, Brucan ia hotărîrea ca mesajul să fie trimis din România și să-i aștepte întoarcerea. Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui: că ar fi încheiat un acord cu Ceaușescu pentru a obține un pașaport și a rămîne în străinătate, la o universitate americană. Brucan este primit la Londra în noiembrie. Aici îl întîlnește pe consilierul lui Margaret Thatcher pentru Europa Orientală. Brucan afirmă: "Pot spune categoric că, atît la Washington, cît și la Londra, am primit încurajări pentru planurile mele". Ultima etapă decisivă a periplului are loc la Moscova. Anatoli Dobrînin, fost ambasador al Uniunii Sovietice la Washington și consilier al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Mare asupra turcilor la Vaslui 1541 Formarea Principatului autonom al Transilvaniei 1595 Victoria lui Mihai Viteazul asupra turcilor la Călugăreni 1599 Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba-Iulia ca principe al Transilvaniei 1600 Cucerirea Moldovei de către Mihai Viteazul IMPERIILE ȘI CHESTIUNEA ORIENTALĂ 1688 Dieta Transilvaniei acceptă dominația Habsburgilor 1691 Diploma leopoldină confirmă constituirea Transilvaniei ca fiind dependentă de Habsburgi 1711 Începutul guvernării fanarioților în Moldova 1715 Începutul guvernării fanarioților în Țara Românească 1774-1791-1812 Tratatele de la Kutciuk-Kainardji, Iași și București marchează etapele avansării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Catherine, Histoire de la nation roumaine, Bruxelles, Éditions Complexe, 1994. Georgescu, Vlad, Istoria Românilor de la origini pînă în zilele noastre, American Romanian Academy, Oakland Ca, 1984. Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. lorga, Nicolae, Istoria românilor și a romanității orientale, București, Academia Română, 1937-1945. Jelavich, Charles and Barbara, The Establisment of the Balkan National States, 1804-1920, Seattle, University of Washington Press, 1977. Jowitt, Kenneth, Revolutionary Breakthroughs and National Development: the Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Europe Centrale et du Sud-Est, no.6, INALCO, 1987, editat de C. Durandin. Eliade, Mircea, De Zalmoxis à Gengis-Khan, Paris, Payot, 1970. lorga, Nicolae, Locul românilor în istoria universală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980; Istoria românilor și a romanității orientale, 1937; Dreptul la memorie în lectura lui Iordan Chimet, 3 volume, Cluj, Editura Dacia, 1992. Karnoouh, Claude, Le Rite et le discours. Introduction à la lecture de la versification populaire, Studies in Culture, Ghent, 1983. Michelet, Jules, Les Légendes démocratiques du
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Academiei, 1973; Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, publicat sub auspiciile Academiei Române după manuscrisul originar păstrat în arhivele principale din Moscova ale Ministerului de Externe, de Gr.G. Tocilescu, București, Carol, 1901. Cazacu, Matei, L'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale, Genéve, Librairie Droz, 1988. Condurachi, Em., Daco-Romania Antiqua, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Costin, Miron, Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, ediție critică de P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru literatură și artă, 1944; Opere, I-II, ediție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
of History", în National ideology under Socialisme, Identity and Cultural politics in Ceaușescu 's Romania, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991. PARTEA A II-A: EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I: Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale CAPITOLUL II: Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă CAPITOLUL III: Tradițiile naționale ale unei culturi europene Alecsandri, Vasile, Opere. Corespondența, 1834-1860, București, Editura Minerva, 1981. Aspects des relations russo-roumaines. Retrospective et orientations, Paris, Éditions Minard, 1967. Berindei, Dan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Socialisme, Identity and Cultural politics in Ceaușescu 's Romania, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1991. PARTEA A II-A: EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I: Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale CAPITOLUL II: Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă CAPITOLUL III: Tradițiile naționale ale unei culturi europene Alecsandri, Vasile, Opere. Corespondența, 1834-1860, București, Editura Minerva, 1981. Aspects des relations russo-roumaines. Retrospective et orientations, Paris, Éditions Minard, 1967. Berindei, Dan, Anul revoluționar 1821 în țările române
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de modificare a legii electorale în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea", în Revista de Istorie, tom 30, august 1977. Kremnitz, Mite, Regele Carol al României, o biografie, București, 1904. Lazare, Bernard, "L'oppression des Juifs dans l'Europe orientale", în Cahiers de la Quinzaine, ian-febr. 1902. Lindenberg, Paul, Charles Ier, roi de Roumanie, Paris, 1913. Loeb, Isidore, La Situation des Israélites en Turquie, en Serbie et en Roumanie, Paris, 1877. Lovinescu, Eugen, T. Maiorescu și contemporanii lui, București, Minerva, 1974
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
générale pour l'Armement, iulie-august 1993; Ceausescu. Vérités et mensonges d'un roi communiste, Paris, Albin Michel, 1990; "Mémoires, tensions et fractures, Roumanie", în Revue des Deux Mondes, decembrie 1992; "Réflexions sur le retour des nationalismes en Europe centrale et orientale", în Nations, nationalismes, transitions XVIe-XXe' siècles, actes du symposium internațional, 12-15 nov. 1992, Terrains / Éditions Sociales, 1993. Kende, Pierre; Smolar, Alexander (dir.), La Grande Secausse, Europe de l 'Est 1989-1990, Paris, Presses du CNRS, 1990. Laignel-Lavastine, Alexandra, "Roumanie, le heurt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă . Capitolul 3 Tradițiile naționale ale unei culturi europene . 85 Moldovalahii și romantismul european . . . . 86 Experiența franceză . . . . . . 89 Intrarea în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în luptă . . . . . . . 93 Revoluție și cultură națională . . . . . 96 Revoluția transilvană . . . . . . 97 Capitolul 4 Principatele între diplomație și război . 102 Noile modalități de amestec ale marilor puteri în treburile interne . 104 Capitolul 5 Independența Principatelor . . . 109 O nouă etapă a chestiunii orientale . . . . . 109 Alianța cu Rusia . . . . . . . 114 Congresul de la Berlin . . . . . . 117 Capitolul 6 Sincronii și alinieri europene . . 119 Ce-i de făcut? . . . . . . . 119 Reforma agrară de la 1864 . . . . . . 121 Acțiunile omului politic . . . . . . 123 Căutarea adevărului . . . . . . 126 Dependență mascată . Capitolul 7 Stîrșit de secol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care unele, pe lângă gravitatea lor, mai constituie și o izbire directă în autonomia de legislație internă de care pururea ne-am bucurat în trecut. S-ar fi putut aștepta ca, în urma sacrificiilor ce ne-am impus prin participarea la războiul oriental, să conservăm măcar simpatia acelei puteri cu care ne-am luptat alăturea; n-am conservat-o însă nici pe aceea. Am avut și mai puțin încă simpatia acelor puteri cari au privit cu un ochi de neîncredere participarea noastră la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și secundare, precum și la uzul limbei naționale în autoritățile ce stau în relații directe cu poporul de jos - realizarea acestora zicem ar da o dovadă pipăită de dreptatea cu care Austria știe a guverna și i-ar câștiga simpatiile popoarelor orientale în caz când acestea ar fi să aleagă între două supremații eventuale. Avem atâtea {EminescuOpXI 124} dovezi că cestiunile de drept public, de suveranitate națională, de politică esterioară, de constituționalism mai nu preocupă pe naționalități. Ceea ce cer ele este ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
familiei sale. Și toate acestea le spune la adresa noastră, a conservatorilor, cine? Omul care știe că ministerul Catargiu a căzut tocmai din cauză pentru că n-a voit să serve interese străine, din cauză că n-a voit să ia parte la complicațiunile orientale, n-a voit să meargă la Livadia, ca d. Brătianu. Astea ni le spune voiajorul de la Livadia, părintele cuviosului Warszawsky, aliatul de la Plevna, răscumpărătorul drumurilor de fier, tatăl lui Strussberg, protejatul lui Bleichroeder, agentul Alianței izraelite și propuitorul categoriilor; astea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nedreaptă, bună sau rea, secularizarea s-a aplicat în toate țările Apusului european, față cu o biserică cu mult mai puternică decât cea grecească din Constantinopol, față cu o biserică, în sfârșit, care e unitară în privire ierarhică, ceea ce biserica orientală nu este. Unitatea bisericei răsăritene consistă în identitatea canoanelor și a credințelor religioase, încolo nu există nici o legătură între bisericile autocefale. Dovada răsăritenii din Austria, cei din Rusia etc. Din nenorocire, biserica constantinopolitană n-a avut nicicând un caracter universal
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o a treia oară răspândirea civilizației, pentru care fiece popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspândească și botinele respective. Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în cartea sa intitulată Tao-te-king (Cărarea spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voinicului din poveste: "Omoară două suflete c-o lovitură". Sub ce pretext însă, căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a călcat abia, elevii din Buda Pesta calcă greu cu cizmele împintenate. Pretextul e ciuma bovină orientală. S-a adus și s-a votat o lege în Camera de la Pesta conform căreia productele noastre brute, între cari pielea și lâna, sânt supuse unui tratament estraordinar. Pielea trebuie dezinfectată la graniță chiar, și această dezinfectare o ia din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pot așeza decât cu 3 sau 3 și jum. la sută, un titlu așa de avantajos ca renta română să nu se ridice decât cu 10 la sută mai mult decât când s-a emis de guvernul conservator în mijlocul complicărilor orientale! Acest credit, relativ slab, se datorește desigur administrației financiare inepte și risipitoare a acestui guvern. Să mai amintim că de la '75 până astăzi s-au stins, numai prin decursul timpului sau prin împrejurări, și fără nici un merit al guvernului, anuitatea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Franța a luat o inițiativă în cestiunea greacă, Englitera a luat și ea una cu mult mai vastă și mai îndrăzneață provocând Conferența de la Berlin și nota de curând prezentată Porții. Englitera e singurul și adevăratul autor al stârnirii dificultăților orientale. Dânsa și-a închipuit concertul european, dânsa a lucrat ca să-l fondeze, dânsa s-a pus în fruntea lui și prin urmare ei [î]i aparține punerea în executare a voințelor pe cari întrucîtva dânsa le-a dictat. La Berlin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]