1,898 matches
-
România, cea carlistă și apoi cele două comuniste, ci anul de grație ’918 trebuie luat, cred eu, ca reper al unui „nou Început”! Dar, când pronunț sintagma „nou Început”, nu Înțeleg a da apă la moara celor care clamează fără osteneală că Românii suferă de acel sindrom al primitivismului care se exprimă prin incapacitatea de a „continua” - În fond, incapacitatea de a avea și a se baza pe ceea ce numim Tradiție - conservarea dinamică a reflexelor, personalităților și mentalităților care ne-au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
curând să vă o trimet. Îmi pare rău că n-am putut da de celelalte ca să adaug la colțul unde va figura modesta mea activitate ca fălticeneancă. Pentru intenția Dvs., care mă onorează mai mult decât merit, cât și pentru osteneala care vă dați În numele orașului nostru, eu vă mulțumesc din tot sufletul. În ceea ce v-ați ales ca activitate, găsesc o preocupare aleasă, așa după cum este temperamentul și educația. Noi toți, cei care profităm de această distinsă activitate, rămânem În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mă refer la medicamente mai greu procurabile). M-aș bucura să am prilejul s-o fac. Aș mai vrea să știu cum merge colaborarea dvs. la Monitorul, despre ce mai scrieți... Nu vă Întreb prea multe, căci asta ar cere osteneala unei scrisori ample, deși vă spun sincer că mă interesează deosebit activitatea dvs. A fost genială trimiterea la Enciclopedia „Cugetarea”, unde cred că am depistat cu ce frați Naum a călătorit În tren E. Lovinescu. La Început, mă Întrebam dacă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un fost elev, Irimescu, că, În mare, serbarea a fost reușită, că m-am Întâlnit, emoționant, cu atâtea serii de foști elevi, care mi-au arătat toți dragoste și prețuire - În fine - că, tot În mare, am fost satisfăcut de osteneala fizică, pe care am Încercat-o la venire; dar, mai ales, la plecare. Cu d-na Stino, prețioasa noastră gazdă, am vorbit și a fost de acord, să-ți pună oricând la dispoziție, tot ce veți cere din cele rămase
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și dânsul la o monografie, pare-mi-se a liceului „N. Gane” sau așa ceva. D-sa Îmi cere din când În când unele informații. Cred că sunteți prieteni și colaborați, astfel că rugămintea mea nu Vă va cădea greu, afară de osteneala, pentru care Vă rog să mă iertați (Dar, ați scris, că plimbarea nu Vă supără, ci dimpotrivă). Doi profesori din Pitești scot un volum bio bibliografic al (foștilor) profesorilor și elevilor liceului „N. Bălcescu”, care au Însemnat ceva În cultura
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bunele (și relele) vești din Flt. Îmi pare rău de dispariția casei lui Vasile Savel, cu care Savel am fost În termeni de bună cunoștință, după război, când s-a Întors căpitan(r.) și gazetar de talent. Mulțumesc și pentru osteneala ce ai cu articolul meu trimis - care aș dori să rămână ca document al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să mi se trimită mai multe exemplare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mea studentă. Cele bune de la toți ai mei la cei dragi ai matale. Complimente prietenilor, iar matale o inimoasă strângere de mână. V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”22.IV.1972”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru osteneală și informații. Țiu, totuși, dacă se poate, ca articolul care e la d-na Tănase, să apară În vreo foaie locală, ca să se vadă, cu ce greutăți aveam atunci de luptat, ca să Înfiripăm ceva pentru binele public . Nu mă bucur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
aș ruga și pe dânsul. D-na Ungureanu Îmi scrie de-o d-nă Crăciun , inspectoare, care prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date uitării. Prin urmare nu e vorba de Călărași, ci de Caracal . Acolo nu prea cunosc lume și intervenția Muzeului cred
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
însuți este fără îndoială preferabil ridicării podurilor de acces, tăierii punților între fortărețe rivale, dar să nu uităm că religie și dialog sunt cuvinte care delimitează. Dacă dialogul le-ar fi fost natural, religiile nu și-ar mai fi dat osteneala să se nască. Testamentele noastre n-au fost urmate și de moștenirea promisă. Din două una: ori monoteismele n-au reușit să pătrundă în inima popoarelor, și deci au eșuat, ori au reușit, și asta din vina lor. În ambele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
splină: cine știe să ieie splina de pe botul mânzului, dacă o ia, rămâne mânzul fără splină ș-apoi acela-i cal. Altfel mânzul, cum ese cu cămașa lui din iapă, înghite splina și rămâne cu dânsa în deșert: Asta-i osteneala lor. I Iarmarocul sfântului Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ființei naționale. Ci trebuie, de la mic la mare, să înțelegem că scrisul la care am râvnit cu toții, atât de mult, nu este un plug fermecat ce poate ara, ca în poveste, singur. El poate face minuni numai stropit cu roua ostenelii noastre zilnice. Bateți, clopote, sub cerul Căprianei: ne-am regăsit neamurile, binecuvântați-le. Interesantă și plină de tâlc mi s-a părut și tableta fondatorului revistei, redactată cu data de 1 februarie 1989, la Moscova și intitulată " Ora Glasului": Nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care se proclamă independența Republicii Moldovenești Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Marea revoluție rusească ne-a scos din întunericul de robie, în care am trăit atâta amar de vreme, la calea slobozeniei, dreptății și frăției ! Prin jertfa și osteneala voastră a tuturora, țara noastră, înfăptuindu-și dreptul dobândit de revoluție, de a-și hotărî singură soarta, s-a declarat Republică Democratică slobodă. Înfrățiți prin sângele vărsat sub steagurile revoluției, noi ne-am arătat dorința neclintită să trăim în unire
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Niculina este vrednică de toată cinstea, dragostea și milostenia pe care o Împarte ca o mamă bună la toți. Părintele mi-a dat recomandarea pentru Sfintele Locuri. Pe această cale Îi mulțumesc din suflet și săi dea Domnul, pentru toată osteneala lui, sănătate și loc În Rai să le facă la toată familia și mamei lui! Acum avem un nou preot paroh. El se numește Partenie-Cristian Apostoaei și este un preot minunat, vrednic de ascultat și de urmat. Așa că sunt o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Întrebări din sală. Zeci de bilețele veneau pe masa preoților. Răspunsurile le da părintele protopop și ceilalți preoți: pr. Petru Fercal, pr. Marian Timofte, pr. Constantin Bălăucă, care-i plecat În Italia, pr. Gheorghe Viziteu și alții. Am văzut multă osteneală la părintele Lucian Leonte. Cum se ocupă de toți, și de Liga Tineretului Ortodox. Mult suflet pune. Cinste lui! Că ar vrea să fim toți Într-o turmă, cu un Păstor, fără dezbinări. Botoșaniul să fie un oraș al credinței
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Dumnezeu În ea. Slavă Lui! Din toate m-a scos. El e ajutorul meu, nimeni altul. Și Maica Domnului. Dragii mei frați și surori Întru Domnul, să știți că nimic nu mi-a venit de-a gata. Mult efort și osteneală am pus În toate. Și poate puțina rugăciune care ieșea din amărâta mea inimă. Ochii spuneau ce trăia inima și intensitatea ei. Duhul Sfânt mă călăuzea și-mi ajuta la toate. Dar dorul de a vedea Grădina Ghetsimani nu s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
căzut de povara păcatelor noastre. Este din piatră albă. Mântuitorul este desculț, căzut pe mâini În genunchi. Este atât de trist și te privește cu duioșie. Să-L vezi cât suferă pentru noi. Cu un pic de voință și puțină osteneală te poți urca să ajungi la El. Și eu, nevrednica, am ajuns la El. Am atins buzele de călcâiul Lui. Apoi am intrat cu toții În biserică. Este foarte mare și Încăpătoare. Mare la privire dar și la sfințenie. Ea adăpostește
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o oră din 24. Restul Îl omorâm cu altele pentru trup. Am ajuns comozi și mai trândavi. Din mândrie. Bine ar fi să nu mai dăm vina pe alții și să ne ostenim cu ce ne este de folos. Cu osteneală și milostenie Împletite cu dragoste se câștigă cunună! Ultima zi de pelerinaj (Sâmbătă) Dimineața am fost la slujbă la Sfântul Mormânt al Maicii Domnului, Între orele 6 și 8. Ne-a dus fratele Relu (șoferul care era la biserică) cu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
priviri, și din cuvinte Tu m-ai hrănit, cu mana cea Divină Cuvântul bun ce mi l-ai dat De viața Cerească Tu, mi-ai zis: Și Atotputernicul a toate! Noi să adunăm, Cât anii tineri ni-s. Cu rugă, osteneală, fapte bune. Căci vine, iată vine, iarna vieții Și atunci noi, nimic nu mai putem Ce-am adunat, din anii tinereții E singura comoară... a vieții. Părinte bun și blând Adesea m-ai luminat. Cuvântul bun, ce mi l-ai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de mine, nevrednica. Mulțumesc părintelui Burlacu Vasile și preot Zaiț Radu Constantin și d-nei profesoare Camelia Stanciu, pentru sfatul și ajutorul la corectare. Să le dea bunul Dumnezeu sănătate și cele cerești pentru cele pământești și mii de mulțumiri pentru osteneala lor. Iar SC Global Net, d-lui Florin Bulgaru, Împreună cu colaboratorii, Bogdan și prietenul lui, care m-au ajutat și mi-au sponsorizat redactarea, configurarea și suportul electronic. Să le dea Dumnezeu sănătate și să binecuvânteze societatea lor. Să le
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii, dar preoții noștri din orașul mai sus amintit, Iași, le administrează sfintele taine, mergând acolo o dată pe an. La Huși, toți erau eretici husiți (subl. ns.), dar cu ajutorul Domnului nostru și cu osteneala mea de 4 ani au fost readuși acei locuitori la credința catolică deși se întâmplă totuși că unii doresc mult să ia împărtășania sub utraque specie”. Paragraful citat este deosebit de semnificativ: la începutul secolului al XVII-lea, Hușii erau, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cărora le aspirau fumul, ierburi uscate, învelite într-o frunză uscată și ea, ca o țeavă de hârtie, aprinsă la un capăt și prin celălalt aspirau, cu care își adorm simțurile și aproape se amețesc și spun că nu simt osteneală. Țevile astea, sau cum s-or chema ei, le numesc tabacos". În alte relatări, "ierburile uscate" mai sunt menționate și cu denumirile utilizate de localnici de "cojiba" sau "cohoba", iar "tobaco" era un instrument în forma de Y, folosit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
lui Vintilă Brătianu. Această insinuare m-a revoltat și i-am răspuns că d. prefect are negreșit dreptul de control și că-l rog chiar să-l exercite după împărțirea ajutoarelor, dar le vor împărți cei care și-au dat osteneala să le strângă. Dacă într-adevăr d. prefect se interesa de populația județului, ar fi trebuit, când venea zilnic cu d-na Puricescu ca să joace la Cazino, să intre la întrunirea comitetului, să se prezinte d-nelor, să le mulțumească de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
da nimic; se vor îngriji proprietarii, care știu să-și facă datoria din punga lor, nu din opere de binefacere. Eu am pornit cu d. Wangler de am dus banii strânși în comunele vecine. Aceste expediții ar fi răsplătit orice osteneală; mai întâi umbletul prin pădurile de fag, apoi spiritul țăranilor cu care aveam a face. Fără a ști cine sunt, când vorbeau de guvernul liberal îl numeau: „Ai noștri, când se vor întoarce“... și [erau] plini de dipreț pentru cei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
au publicat că Universitatea Liberă, neputând convoca numărul conferențiarilor, amână conferințele. Am voit să dezmint, stabilind adevărul. Cenzura s-a opus. Prefecții mă întrebau pe ce dată le-am amânat. Am făcut o circulară la toți prefecții, mulțumindu-le pentru osteneala ce-o avuseseră organizând conferințele, spunându-le că au fost interzise, nu amânate. Așa de repede s-au expediat, încât prefecții le-au primit înainte de a se fi trezit autoritățile ca să le oprească. Asemenea și conferențiarilor din provincie. Pe conferențiarii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de somn, încât trebuia la fiecare sfert de oară să-l scuturăm, ca să nu cadă de pe scaun. Nu știu zău dacă după câteva ședinți n-ar fi fost el mai bucuros, pentru același preț, să taie lemne decât să sufere osteneala unei asemine odihne. După șase sau șapte ședinți i-am dat drumul de pe scaunul unde îi înțepenise șelele, și înainte de a pleca a privit un moment cu ochi timizi pânzele și cartoanele noastre, dar desigur nu s-a recunoscut. Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]