5,719 matches
-
cele de mai sus că procesul de instituționalizare nu poate oferi un „sistem de valori pozitive”, întrucât, prin caracterul său represiv-castrator, el îndepărtează, pe de o parte, de valori persoanele instituționalizate, iar pe de altă parte, dezvoltă atitudini și conduite ostile valorilor pozitive, creând condiții pentru aderarea la antimodelele devianței. Atât ambianța negativă, cât și absența modelului pozitiv vor avea o influență negativă importantă asupra personalității, în special în ceea ce privește rezolvarea situației oedipiene, cu carențe ulterioare severe pentru individ, care-i vor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să iasă. Între persoanele instituționalizate și personalul de îngrijire se instalează o permanentă stare de tensiune, conflicte, imposibilitatea de a realiza orice formă de comunicare. Instituția este percepută ca un „loc al reprimării”, iar personalul de îngrijire ca niște „persoane ostile”. Aceste persoane instituționalizate vor încerca permanent să „iasă” din instituție. Ele nu se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
explicit de la liberalism: „sunt unul din cei mai vechi liberali”. Însă contextul În care era plasată afirmația relativiza, dacă nu valoarea acesteia, cel puțin sensul pe care oratorul Înțelegea să i-l confere. Erijat În corifeu ad-hoc al unei majorități ostile guvernului Kogălniceanu, Boerescu polemiza printr-un discurs specific conservatorilor: dihotomia dintre „partea inteligentă a națiunii”, reprezentată de proprietari și „masa brută” având ca apanaj „forța numărului”, „pasiunile maselor” ipostaziate În „instrument al tiraniei” și, nu În ultimul rând, susținerea acuzațiilor
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
partinică și, implicit, evitarea asumării unei identități par să transpară clar din textul boerescian. Contextualizarea politică a discursului oferă Însă importante nuanțe: ministru Într-un guvern minoritar abia desemnat de principe, Boerescu avea ca prioritate dezamorsarea opoziției unei majorități parlamentare ostile: denunțarea partidelor și apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris unui deziderat practic, imediat. Nu mai puțin semnificativ era apelul la tradiție ca sursă
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
o conexiune Între educația germană a lui Maiorescu și Carp și opiniile lor politice, dar și faptul că la conducerea partidului liberal puterea s-a transmis din tată În fiu. În rândul populației s-a așteptat să găsească o atitudine ostilă, Însă, dimpotrivă, a putut observa sentimente de simpatie pentru Rusia <ref id="114">114 Ibidem, p. 134. </ref>. Nicolae N. Shebeko a Îndeplinit funcția de ministru plenipotențiar al Rusiei la București În perioada războaielor balcanice , fiind unul dintre cei mai
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
mi se pare insuficient, iar Elegia a doua, Getica, numai o tânjire de a înțelege măreția avertismentului său istoric”. Elegiile au mai multe simboluri decât recunoaște autorul lor. Critica literară s-a arătat puțin reticentă, o parte a ei chiar ostilă față de această poezie care renunță la formele tradiționale de seducție. Va trece timp până va fi înțeleasă cum trebuie. În 1967 S. călătorește în Franța, în 1968 în Cehoslovacia. În 1969 scoate Necuvintele, urmate în 1970 de volumul În dulcele
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei, nu cu alte mijloace și posibilități decât acolo: un crater pe nouă nivele, ascuns în mijlocul unei câmpii, maschează de restul umanității o societate ultratehnologizată. Printre ingrediente se numără o serie
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
II face să apară în 1848 o colecție din poeziile lui, omagiu al noilor generații pentru poetul înaintaș. În timpul revoluției V., membru al Înaltei Curți și rudă cu domnitorul Gheorghe Bibescu, se va păstra într-o rezervă prudentă, nu și ostilă; va fi însă partizanul entuziast al ideii de Unire. După revoluție, într-o lume care evolua rapid, omul nu și-a mai găsit locul, supraviețuind propriei legende de fondator cultural. Poezia lui V. poartă, adânc încrustată, pecetea unui gust de
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
ș.a., uneori cu pseudonimele L.V. Delapogor, Luca Vasile, Lucian Bârlădeanu, Junimist. Chiar de la debutul cu versurile adunate în Mona-Monada, V. își manifestă preocuparea textualistă pentru actul scriiturii, dar și interesul pentru sens. Autorul îmbină teribilismul adolescentin al poeziei de avangardă, ostilă față de convenții, și gravitatea meditației asupra existenței într-un univers potrivnic, bântuit de fantasme, pentru a trasa jurnalul parțial ludic, dens metaforic al unei fragilități interioare. Mai puțin metaforică, însă mai accentuat narativă, lirica din volumul Despre felul cum înaintez
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
considerate a fi esențiale pentru educația copilului, de exemplu politețea, punctualitatea, îngrijirea personală, respectul vis-a-vis de adulți, etc., dar explică copilului necesitatea adoptării lor, exprimând în același timp sentimente de iubire și afecțiune, copiii nu vor deveni indivizi „crispați” sau ostili din cauza unei educații severe, deoarece ei nu vor fi perceput comportamentul parental astfel. (Spock, 2000). Pe de altă parte, dacă părintele resimte o teamă permanentă că nu va putea controla actele copilului, punând în aplicare tot soiul de pedepse printre
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
criza de identitate etc. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, sintetic, abordarea afecțiunii (dragoste părintească), petrecerea unui volum de timp considerabil împreună cu minorul, tratarea acestuia cu delicatețe, aplicarea flexibilă a balanței recompenselor mai degrabă decât a fi critic și ostil determină o bună imagine a părinților în accepția copiilor, ce le va facilita adulților accesul la sentimentele și gândurile copiilor, pe scurt la universul lor interior. Comportamentul părinților caracterizat prin căldură afectivă, răsplata acordată pentru merite este, așadar, cel recomandat
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
diferite; descurajarea agresivității și violenței; formarea spiritului critic și autocritic; protejarea florei și faunei. Profesorul Ștefan Bârsănescu propune constituirea unei „pedagogii a păcii” care trebuie să urmărească: educarea copiilor astfel încât aceștia să se debaraseze de impulsuri agresive și de comportamente ostile și să devină sensibili la ordine, liniște, echilibru, dreptate; formarea tinerilor în spiritul ideilor de înțelegere mutuală, cooperare, toleranță; educarea tinerilor în spiritul unei concepții despre lume care să le permită să se entuziasmeze de valorile spirituale ale omenirii. În
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea socială, dezorganizarea familiei; ca o reacție de compensare, ea se caracterizează prin reacții ostile față de normele și valorile societății globale, agresivitate și violență, comportamente deviante. Grupurile marginale sunt de regulă compuse din săraci, șomeri, minorități etnice puternic discriminate, „handicapați”, bolnavi psihic, delincvenți, persoane inadaptate; anomia starea de dereglare a funcționării unui sistem sau subsistem
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
adevărat” și viței la cele două secretariate. În publicistica postbelică, direcționată de ideologia comunistă, patosul polemic, vehemența fără nuanțe îi vizează, de astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
primul ciclu și se deschide simultan spre seria de piese istorice - Răceala („Teatrul”, 1976) și A treia țeapă (Premiul Uniunii Scritorilor, 1978), unde parabolicul nu se pierde cu totul, rămânând subteran. Focalizarea se fixează asupra condiției ființei, pradă conjuncturilor istorice ostile, în timp ce „complexul Iona” pare să fi dobândit statut de vocație etnică. Mica Valahie a lui Țepeș Vodă - confundat uneori cu legendarul Dracula - este prinsă între imperii uriașe. Unul, cel turcesc, l-a „înghițit”, la rândul său, pe cel bizantin. Fapt
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
face că numărul de copii cu risc de abandon sau cvasi-abandon a continuat să fie intolerabil de mare. E drept, perfecționarea sistemului de adopție a dus la creșterea securității copilului, dar, din cauza unui proces extrem de birocratic și a unei mentalități ostile adopției din sistemul de protecție a copilului, numărul adopțiilor naționale rămâne foarte scăzut. Dezvoltarea rapidă a formulei plasamentului familial nu a fost completată de dezvoltarea unui sistem de supervizare a condițiilor oferite copilului în plasament. Din pricina acestui fapt, este posibilă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tu ai întotdeauna dreptate; rezolvi problemele prin violență; consideri că cei din jurul tău (părinți, colegi, profesori) sunt adesea nedrepți cu tine; ești sarcastic și utilizezi adesea critica în comunicare; consideri că drepturile tale sunt mai importante decât ale altora; ești ostil și furios. Este necesar să se menționeze faptul că stilul de viață cultivă deseori norme de comportament contradictorii. Exemple de nepotrivire între comportamentul "recomandat" și "încurajat" pot fi întâlnite destul de frecvent. Deși se consideră unanim acceptat că drepturile altei persoane
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
și B <footnote Ticu Constantin Curs Psihologie inginereasca, ăn III, Psihologie footnote> propuse de Rosenman, descriu deferente în modul de a percepe condițiile de muncă de către angajat. Persoanele de tip A sunt ambițioase, cu spirit de competiție, uneori agresive sau ostile, nerăbdătoare și nu resimt stresul ca fiind nociv. În schimb, spre deosebire de persoanele de tip B ( care sunt mai puțin dinamice și competitive) pe termen lung persoanele de tip A sunt afectate în mai mare măsură de stress ( deși par a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cronică duce, deseori, la sentimente de confuzie, ostilitate, suspiciune precum și la reducerea interacțiunilor sociale prin Întreruperea comunicării - toate acestea mărind riscul comportamentului agresiv. De asemenea, s-a constatat că manifestarea comportamentelor violente pot fi amplificate În cazul existenței unor sentimente ostile preexistențe și, totodată, că ele se mențin mult timp după Întreruperea consumului. Efectele consumului pe termen scurt a LSD-ului sînt nepredictibile. Ele depind de cantitatea de drog consumată, personalitatea consumatorului, dispoziție și expectații, precum și mediul În care este consumat
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
numeroase controverse. Polemicile dintre diverși adepți ai unor teorii despre acesta pot fi prezentate oferind câteva linii directoare pentru ieșirea din dilema cercetării fenomenului. În „Dicționarul Enciclopedic de Psihiatrie” C. Gorgos precizează faptul că agresivitatea este „un ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate (p<0.01). Din aceste rezultate reiese faptul că, cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. Astfel, se poate concluziona că nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, deci, un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
stimei de sine și nivelul de furie, precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate; cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai agresivă. 8. Nivelul stimei de sine influențează modul În care sunt percepute și prelucrate evenimentele, astfel un nivel scăzut al stimei de sine alimentează un mod defectuos de percepere și prelucrare a informațiilor
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]