12,062 matches
-
română, prin traducerea Sistemului... și editarea critică a versiunii ruse. În aceeași sferă de preocupări se înscriu identificarea izvoarelor Divanului..., descoperirea versiunii arabe a acestei scrieri în biblioteci din Siria, Liban și Franța, descoperirea manuscrisului latin definitiv al Istoriei Imperiului Otoman în Biblioteca Universitară Harvard din Cambridge (Massachusetts, SUA), descoperirea textului inedit al Vieții lui Dimitrie Cantemir, scrisă de fiul său, Antioh. C. dedică trei decenii de investigații în biblioteci și muzee din țară și de peste hotare reconstituirii patrimoniului național înstrăinat
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
VI, t. I: Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis, tr. și îngr. Dan Slușanschi și Ilieș Câmpeanu, pref. edit., introd. Andrei Pippidi, București, 1996, Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, tr. și introd. edit., București, 1977, Creșterile și descreșterile Imperiului Otoman, introd. edit., București, 1999, Opere, vol. I: Divanul. Istoria ieroglifică. Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, introd. edit., București, 2003 (în colaborare cu Stela Toma și Nicolae Stoicescu), București, 2003; Dante, Opere minore, introd. edit., București, 1971; Pentru singurul țiitorul gând, în
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
Cantemir își exprimă dezacordul și nemulțumirea pentru faptul că în Istoria lui Carol al XII-lea Voltaire vorbea despre tatăl său ca despre un domnitor trădător și egoist; scriitorul francez se arată interesat și obține manuscrisul latin al Istoriei Imperiului Otoman, pe care îl va utiliza ca sursă de inspirație în tragedia Mahomed și în studiul Eseu asupra moravurilor și spiritul popoarelor. C. debutează cu traducerea în rusește a Cronicii lui Manasses, în 1725, iar prima lucrare originală, de asemenea în
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
crescătoria de viermi de mătase pentru a arunca o ultimă privire asupra lumii pe care nu avea să o părăsească Încă cincizeci și opt de ani. Panorama era impresionantă. La trei sute de metri mai jos se vedea Bursa, vechea capitală otomană, ca un joc de table Întins pe verdele de postav al văii. Romburi roșii de țiglă printre romburi albe de var. Ici și colo, mormintele sultanilor erau așezate În stive, ca niște puluri strălucitoare. Pe-atunci, În 1922, străzile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de viețuire izolată sus pe munte, locuitorii din Bithynios, satul bunicii mele, ieșeau din bârlog, mânați de siguranța pe care le-o oferea Megale Idea - Marea Idee, visul Greciei Mari. Bursa era ocupată acum de trupe grecești. Pe vechiul palat otoman flutura un steag grecesc. Turcii și conducătorul lor, Mustafa Kemal, se retrăseseră spre est, În Angora. Pentru prima oară În viață, grecii din Asia Mică scăpaseră de sub dominația turcească. Nimeni nu le mai interzicea ghiaurilor („câini necredincioși“) să poarte haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Angora. Pentru prima oară În viață, grecii din Asia Mică scăpaseră de sub dominația turcească. Nimeni nu le mai interzicea ghiaurilor („câini necredincioși“) să poarte haine colorate sau să călărească sau să folosească șei. Niciodată nu aveau să mai apară oficialii otomani În sat În fiecare an, ca să-i ia pe cei mai puternici băieți În armata de ieniceri, așa cum se Întâmplase În ultimele secole. Acum, când se duceau cu mătase la piață În Bursa, bărbații din sat erau greci liberi, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de măslin, dau buzna prin porțile orașului. Divizia motorizată Înaintează bară la bară. Mașinile trec În trombă pe lângă bazarul acoperit și prin mulțimea care ovaționează În cartierul turcesc, unde la fiecare felinar, ușă sau fereastră atârnă pânze roșii. După legea otomană, turcii trebuie să ocupe cel mai Înalt punct dintr-un oraș, prin urmare convoiul este acum la Înălțime, deasupra orașului, mergând la vale. Curând, cele cinci mașini trec prin zonele părăsite, În care casele au fost abandonate sau unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
care afirma că „este imposibil de estimat numărul de morți datorat crimelor, focului și execuțiilor, dar În total probabil că acesta nu depășește două mii“. Consulul american, George Horton, estima o cifră mai mare. Din cei patru sute de mii de creștini otomani care trăiau În Smirna Înainte de incendiu, o sută nouăzeci de mii nu fuseseră găsiți până la 1 octombrie. Horton Înjumătățise acea cifră și estimase numărul morților la o sută de mii. Ancorele au fost smulse din apă. Puntea le-a tremurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu mine. Pompano Beach. Mi-a examinat ochii și urechile și apoi, politicos, m-a rugat să mă ridic și să-mi dau jos chiloții. Cu cincizeci de ani În urmă, doctorul Philobosian Își câștigase pâinea tratându-le pe doamnele otomane din Smirna. Bunele maniere Îi intraseră de mult În sânge. Mintea mea nu mai era Încețoșată, așa cum fusese În Petoskey. Eram pe deplin conștientă de ce se petrecea și care era ținta examinării medicale. După ce mi-am tras jos chiloții până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
echipă de baseball a orașului Detroit. Rioja - regiune din nordul Spaniei În care se produc cele mai bune vinuri din această țară. Klefții (din grecescul klephtes) erau un fel de haiduci din zonele muntoase ale Peninsulei Balcanice În perioada administrației otomane. Claret - vin roșu sec din regiunea Bordeaux. Madeira - vin roșu dulce, de culoarea chihlimbarului, care provine din Madeira. Leming - gen de mamifere rozătoare asemănătoare cu hîrciogul, care trăiesc În regiunile nordice, cunoscute mai ales pentru migrările În masă, care adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
DUMITRU-VALENTIN PĂTRAȘCU Dobrogea Evoluția administrativă (1878-1913) Prefață de Corneliu Mihail LUNGU Cuvânt-înainte de Sorin Liviu DAMEAN INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Prefață / 7 Cuvânt înainte / 9 Introducere / 11 Istoriografie / 15 I. Dobrogea în istoria românilor / 19 I.1. Dobrogea sub dominație otomană / 19 I.2. Dobrogea în contextul crizei orientale din 1875-1878 / 37 II. Premise ale integrării Dobrogei în sistemul administrativ românesc / 61 II.1. Trasarea frontierelor sudice și nordice ale Dobrogei / 61 II.2. Unirea Dobrogei cu România (14 noiembrie 1878
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cadrilaterul), ca urmare a tratatului de pace de la București, care a pus capăt celui de-al doilea război balcanic. Primul capitol al lucrării, intitulat Dobrogea în istoria românilor, cuprinde două subcapitole, reprezentând o imagine generală asupra istoriei Dobrogei, de la anexiunea otomană și până la revenirea acestei provincii în granițele României, în 1878, respectiv, o prezentare a Dobrogei în contextul chestiunii orientale din anii 1875-1878. Capitolul II al lucrării, intitulat Premise ale integrării Dobrogei în sistemul administrativ românesc, este compus din două subcapitole
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
treilea capitol. Intitulat Situația administrativă a Dobrogei la sfârșitul secolului al XIX-lea (1878-1900), acesta se bazează pe sursele de arhivă și pe studierea bibliografiei, analizând în profunzime modul în care s-a făcut trecerea administrației Dobrogei de la vechiul sistem otoman, bazat pe justiția și religia musulmană, în care românii erau dezavantajați, la cel românesc, modern, bazat pe o lege specială, adoptată de Parlamentul României la 9 martie 1880. În cadrul ultimului dintre cele trei subcapitole ale acestui capitol al lucrării, autorul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
autorii menționați în bibliografia lucrării. Corneliu Mihail LUNGU Cuvânt-înainte Lucrarea elaborată de către domnul Pătrașcu Dumitru-Valentin abordează un subiect complex și puțin cercetat în istoriografia românească, organizarea și evoluția administrativă a Dobrogei, provincie reintegrată României după aproape cinci secole de dominație otomană efectivă. Stabilindu-și drept repere cronologice anul 1878, al instalării administrației românești în Dobrogea, și anul 1913, când frontiera de sud a acestei provincii este extinsă și asupra regiunii cunoscute sub numele de Cadrilater, autorul reușește să ne ofere o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în primul capitol, să reconstituie cu destulă fidelitate statutul Dobrogei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Privit mult timp de otomani ca un punct de legătură cu Hanatul Crimeii sau unul de tranzit ori de staționare a trupelor otomane, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era integrat în sistemul administrativ otoman, constituind sangeacul Tulcea, o provincie sărăcăcioasă, puțin prielnică așezărilor umane, cu o structură etnică destul de compozită (turci, români, tătari, bulgari etc.) și unde se constată lipsa căilor de comunicație
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prima jumătate a secolului al XIX-lea. Privit mult timp de otomani ca un punct de legătură cu Hanatul Crimeii sau unul de tranzit ori de staționare a trupelor otomane, teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră era integrat în sistemul administrativ otoman, constituind sangeacul Tulcea, o provincie sărăcăcioasă, puțin prielnică așezărilor umane, cu o structură etnică destul de compozită (turci, români, tătari, bulgari etc.) și unde se constată lipsa căilor de comunicație și a mijloacelor de transport. În ceea ce privește acest ultim aspect, deși în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogei 7. Odată cu apariția revistelor Arhiva Dobrogei și Analele Dobrogei, dedicate studierii multidisciplinare a acestei provincii, au fost publicate numeroase articole de către importanți: istorici, geografi, etnografi, geologi, literați. În acest context sunt reliefate și aspecte privind administrația Dobrogei în perioada otomană, precum și reorganizarea administrativă realizată după integrarea acesteia în cadrul statului național român. Regele Carol I și regina Elisabeta au vizitat de mai multe ori provincia din dorința de a impulsiona procesul de modernizare a acesteia, în acest sens urmărind îndeaproape și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din punct de vedere administrativ, după integrarea în cadrul statului național român, urmare a prevederilor tratatului de pace de la Berlin, lucrare realizată de către profesori din cadrul Universității "Ovidius" din Constanța 18. Capitolul 1 Dobrogea în istoria românilor I. 1. Dobrogea sub dominație otomană Dobrogea teritoriu românesc cuprins între Dunăre și Marea Neagră a fost ocupată de către otomani la începutul secolului al XV-lea, fiind desprinsă din sistemul administrativ al Țării Românești după încheierea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), provincia aflându-se, probabil, pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
XV-lea, fiind desprinsă din sistemul administrativ al Țării Românești după încheierea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), provincia aflându-se, probabil, pentru scurt timp, sub autoritatea fiului lui Mircea, Mihail I (1418-1420). Integrarea definitivă a Dobrogei în sistemul administrativ otoman s-a produs spre sfârșitul secolului al XV-lea, urmare firească a cuceririi de către Imperiul Otoman a porturilor Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Bătrân (1386-1418), provincia aflându-se, probabil, pentru scurt timp, sub autoritatea fiului lui Mircea, Mihail I (1418-1420). Integrarea definitivă a Dobrogei în sistemul administrativ otoman s-a produs spre sfârșitul secolului al XV-lea, urmare firească a cuceririi de către Imperiul Otoman a porturilor Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având rangul de beilerbei, divizate în sangeacuri, conduse de sangeacbei. La rândul lor, sangeacurile erau împărțite în mai multe unități admnistrativ-teritoriale numite cazale, conduse de către cadii judecători ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
judecători ce aplicau legea islamică (sharia)20. Teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră a fost organizat ca udj (provincie), conducerea acesteia revenind beilor de margine (udj-bei) având reședința într-una dintre cetățile de graniță. Locuitorii provinciei au devenit supuși ai Imperiului Otoman, musulmanii aflându-se sub incidența legilor islamice (sharia) iar locuitorii de alte religii (creștini, mozaici, etc.) având condiția juridică de raya21. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul sultanului Murad al III-lea, s-a constituit un vilaiet separat de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nipru până la Nicopole, incluzând teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră, precum și raialele Giurgiu și Brăila, aflate la nord de Dunăre 22. Acest vilaiet a avut o importanță militară aparte deoarece pașei de Silistra îi era încredințată apărarea provinciilor nordice ale Imperiului Otoman, fapt pentru care pașa de Silistra deținea rangul de vizir cu trei tuiuri 23. Referindu-se la vilaietul de Silistra, Dimitrie Cantemir preciza, pe baza documentelor epocii, în monumentala sa lucrare Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman că reședința efectivă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nordice ale Imperiului Otoman, fapt pentru care pașa de Silistra deținea rangul de vizir cu trei tuiuri 23. Referindu-se la vilaietul de Silistra, Dimitrie Cantemir preciza, pe baza documentelor epocii, în monumentala sa lucrare Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman că reședința efectivă a acestuia era situată la Babadag. Acest fapt se explică, spune autorul, prin aceea că această așezare era mai aproape de Isaccea, vad de trecere pe malul nordic al Dunării, intens utilizat de către trupele otomane 24. În aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și descreșterii Imperiului Otoman că reședința efectivă a acestuia era situată la Babadag. Acest fapt se explică, spune autorul, prin aceea că această așezare era mai aproape de Isaccea, vad de trecere pe malul nordic al Dunării, intens utilizat de către trupele otomane 24. În aceste condiții, pentru o lungă perioadă de timp, principalul centru administrativ al vilaietului Silistra s-a aflat în Dobrogea, în apropierea malurilor Dunării, într-o regiune populată preponderent de către români. Vilaietul era administrat de către un valiu și era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]