1,946 matches
-
față de celelalte culte 148. Pentru a înțelege mai bine contextul religios al apariției și impunerii capitalismului trebuie să subliniem că oamenii din epocă erau profund preocupați de problema modului lor de viață de pe pământ, fiind convinși că puritatea vieții lor pământene îi va ajuta să se prezinte cu fruntea sus în fața lui Dumnezeu și chiar să capete bunăvoința divină. Practic viața de aici pregătea viața de dincolo. Din această cauză asceza, sau reținerea de la cele lumești, sau măsura consumului și a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a-și urma destinul de ființă cu liber arbitru, oferit tot de Dumnezeu. Există aici o damnare pe care Isus o recunoaște, prin dubla subordonare a omului față de Dumnezeu și față de Cezar. Este o recunoaștere a dublei naturi, divină și pământeană a ființei omenești. Isus înțelege că omul este sfâșiat de dragostea față de Dumnezeu și împărăția cerurilor și dragostea față de sine și cele care sunt lumești. Este și motivul pentru care, cu dragoste, îi permite omului să-și construiască o lume
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ni se recunoaște practic calitatea de oameni supuși greșelii și doritori de viață proprie, în dimensiunea noastră egoistă. Din acest motiv creștinismul nu atrofiază și nu distruge dimensiunea pământească a ființei umane 187. Este aici, în recunoașterea dimensiunii fizice, trecătoare, pământene, a omului, și un nivel de încredere pe care Fiul Lui Dumnezeu o acordă omului, prin faptul că-i permite să aibă și o altă viață decât aceea în afara lui Dumnezeu. Este tocmai încrederea care ne face pe noi creștinii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asupra stagnării sau dezvoltării în plan istoric. Creștinismul îl face pe om să vadă că odată cu grijile pe care trebuie să le aibă pentru salvarea sufletului, are și obligația de a se îngriji de necesitățile pe care le implică viața pământeană 219. ,,Muncește! Este o deviză creștină, iar activitatea face parte din concepția creștină despre viață"220. Spre deosebire de orientali, creștinii își asumă ca definitoriu contactul cu natura, cu obiectele, cu mărfurile. Omul se vede și se manifestă în exteriorul ființei sale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unei lumi comune 260. Este de subliniat acuratețea cu care savantul român pune în evidență contribuția creștinismului la dezvoltarea civilizației europene capitaliste. Rețeta succesului înseamnă cultură, religie, dar și vocația împlinirii destinului occidentalului de ființă căutătoare a împlinirii propriului destin pământean. Occidentul nu mai este azi un spațiu al conflictului interetnic și pentru că mustește de prosperitate, dar și pentru că religia este despărțită de stat, prin acceptul său261. Creștinismul, se spune adesea, a contribuit la prăbușirea Imperiului Roman și că această cădere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lungul istoriei. Religia evreilor nu condamnă niciodată, dimpotrivă, pe cel care caută de bună credință apropierea și însușirea bunurilor materiale. Sedlacek nu se sfiește să numească Iudaismul ca fiind ,,o religie laicizată"333, tocmai din dorința de surprinde caracterul său pământean, legat de problematica omului pe pământ. Iudaismul oferă soluții de viață ,,acum" și ,,aici", adică pentru această viață a noastră, desfășurată acum, pe pământ. Iudaismul are în același timp ,,o formidabilă capacitate novatoare. Oamenii Talmudului au elaborat de-a lungul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ușa fericirii desăvârșite. Pentru că ce înseamnă posibilitatea de a o duce bine pe acest pământ, cu speranța că rămâi ,,prietenul" divinității, decât o fericire deplină, completă. Pasul este uriaș pentru că recunoaște legitimitatea acțiunii noastre pe pământ și sensul vieții noastre pământene. Prin Reformă occidentalii se vor despărți definitiv și radical de oamenii altor religii care nu văd un sens în zbaterea omului în această lume. Din acest motiv viața pe pământ a acestor oameni nici nu are un sens. După Reformă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
săi sunt cunoscuți doar de către Dumnezeu; trebuie să existe și o Biserică vizibilă, în înțelesul de instituție a oamenilor, dar puterilor acesteia nu trebuie să li se acorde prea multă importanță; înainte de orice, Biserica nu trebuie să exercite o autoritate pământeană, aceasta aparținând statului; în cultul Bisericii nu existau decât două sacramente adevărate și anume botezul și împărtășania. Acesta ar fi rezultatul, în plan doctrinar și social al unui lung proces de descompunere și degradare a Bisericii 80. Pentru că în context
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ARLECHIN Arlechinul de ieri istovit de puteri ilar,vrea să-ți mai spună alba mea soră,Lună n-ai să fii tu nebună n-ai iubi pământeni, inutile dureri, rictus de arlechin inundă un suspin... Nu fi soră,nebună, nu iubi,dalbă Lună. 14 octombrie,2014 Referință Bibliografică: ARLECHIN / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1385, Anul IV, 16 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
ARLECHIN de MIA POPA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349735_a_351064]
-
1,4 Silișteni 1,4 Pădureți 2,6 Cătane 7,4 Ciești 10,0 Mărghia de Jos 9,4 Mărghia de Sus 5,7 Băiculești Alunișu 20,5 Argeșani 17,3 Tutana 16,1 Valea Brazilor 5,3 Cepari Cepării Pământeni 0,6 Valea Măguriei 12,6 Urluiești 9,3 Cepării Ungureni 0,5 Zamfirești 13,5 Mihăești Mihăești 11,3 Drăghici 18,1 �� Furnicoși 8,9 Rudeni 10,3 Văcărea 8,9 Valea Bradului 14,8 Mărăcineni Mărăcineni 7,5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Mic 17,5 Mică 16,1 Schiau 13,5 Tigveni Bârseștii de Jos 46,9 Blaju 26,4 Bădislava 31,0 Bârsești de Sus 31,4 Bălilești 24,7 Tigveni 32,1 Corbeni Berindești 15,3 Turburea 13,6 Oeștii Pământeni 28,3 Oeștii Ungureni 2,5 Rotundă 10,3 Poienari 4,0 Albești de Argeș Dobrotu 1,3 Doblea 0,1 Dumirești 4,5 Brătești 4,0 Dragoslavele Dragoslavele 3,8 Valea Hotarului 4,7 Cocu Bărbătești 5,4 Răchițete
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
5,1 Nucet 9,2 Gură Vitioarei Gură Vitioarei 5,0 Făgetu 9,1 Poiana Copăceni 30,1 Bughea de Jos 25,6 �� Fundeni 10,2 Măgureni Măgureni 7,8 Cocorăștii Caplii 1,3 Măneciu Măneciu Ungureni 2,4 Măneciu Pământeni 10,6 Costeni 12,1 Făcăieni 4,3 Chiciureni 10,0 Gheaba 3,4 Cheia 8,0 Păulești Cocoșești 5,0 Păulești 10,1 Pâuleștii Noi 5,0 Plopu Plopu 22,7 �� Nisipoasa 21,6 Gâlmeia 22,6 Harșa 23
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Sfânta Scriptură - cartea de căpătâi a unui creștin ● Sfânta Scriptură. Biblia - cartea de căpătâi a creștinului ● Cărțile Vechiului Testament: cărți de prorocire (profeție), de povățuire, de legislație, istorice ● Evanghelia - primele patru cărți ale Noului Testament, în care este zugrăvită viața pământeană a Domnului nostru Isus Hristos 2. Istoria Bisericii ortodoxe ruse de rit vechi ● Triumful creștinismului. Constantin cel Mare ● Cei dintâi creștini. Faptele apostolilor. Sfinții mucenici și sfinții mari mucenici ai creștinismului ● Sinoadele ecumenice Sfinții Părinți și Profeți ai Bisericii creștine ● Marea
ORDIN nr. 5.880 din 9 noiembrie 2009 privind aprobarea Programei pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Religia ortodoxă de rit vechi (ruşi lipoveni) şi metodica predării religiei ortodoxe de rit vechi - profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217193_a_218522]
-
prezintă un spațiu de expoziție din interiorul Muzeului Național al Țăranului Român și două imagini parțiale ale unor costume tradiționale românești; la exterior, în arc de cerc, un citat aparținând primului director al muzeului, Alexandru Tzigara-Samurcaș - "UN PALAT AL ARTEI PĂMÂNTENE". Articolul 2 Atât medalia, cât și monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiții de calitate proof. Articolul 3 Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale
CIRCULARĂ nr. 29 din 8 octombrie 2012 privind lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu anul de emisiune 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246091_a_247420]
-
și mi le-a arătat cu reproș, convins că-i vreau moartea, fără să fiu în stare de nici o înviere, de nici o amâ- nare. Fără să fiu Dumnezeul care l-a născut pe Fiu înainte de toți vecii. Ca un fiu pământean a plâns sub lovituri până și-a pus la pământ adversarii, gustându-și gloria de-o clipă, ca împo- triva propriei morți. M-a izgonit, m-a ignorat de- atunci, golit, uscat de laptele Maicii, îmbujorân- du-se. Și n-
Despre derută by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
de grăsime protectoare)... ...însa el nu garanta să rămână până la capăt curiosul cuviosul fidel imprevizibilelor exotisme ale fanteziei învălmășite de fluxul magnetismului polar când printre degetele-i osoase treceau boabele de gheață ale mătăniilor celui care renunțase la odoarele iubirii pământene. Conclamatum est chiar dacă nu ești înger privește către casă lira masivă te urmează ca fermecată levitând la firul ierbii când vei întoarce capul printre coardele ei vei vedea-o pe Euridice ca după gratii. Ea și coperta a IV-a
Leo Butnaru by Leo Butnaru () [Corola-website/Imaginative/10368_a_11693]
-
are un rol important în măsura în care menține, conservă învățăturile autentice budiste și oferă exemple concrete că adevărul răspândit de Buddha este tangibil. În Mahayana există tendința de a-l percepe pe Buddha nu ca un simplu om ci ca o proiecție pământeană a unei entități ce transcende însăși gândirea. În unele sutre din budismul Mahayana Buddha, Dharma și Sangha sunt văzuți ca o singură Ființă: toate trei giuvaierurile îl constituie pe Eternul Buddha. Dincolo de importanța lor în mântuirea de suferință, cele trei
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
(în greacă: Στέφανος Καντακουζινός, transliterat: Stephanos Cantacuzinos) a fost domnul Țării Românești din aprilie 1714 până la 21 ianuarie 1716, fiind ultimul conducător pământean al țării înainte de instituirea domniilor fanariote. făcea parte din familia Cantacuzino, care își disputase în a doua jumătate a secolului al XVII-lea cu familia Băleanu predominanța în politica Țării Românești, ieșind în cele din urmă câștigătoare. Bunicul său era
Ștefan Cantacuzino () [Corola-website/Science/300061_a_301390]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,56%). Pentru 1,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Pământeni, Gogorani, Vârtopol, Câmpșorul, Balabani, Linia și Luncani, având în total 1563 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună funcționau o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
superior al Argeșului, acolo unde acesta formează lacul de acumulare Vidraru. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Satul Arefu se află în bazinul pârâului Arefu, care se varsă în Argeș la Căpățânenii Pământeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Arefu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,71%). Pentru 2,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
Cepari (în trecut, Cepari-Bârsești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Cărpeniș, Cepării Pământeni (reședința), Cepării Ungureni, Morăști, Șendrulești, Urluiești, Valea Măgurei și Zamfirești. Comună se află în nord-vestul județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malurile Topologului. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ678A, care o leagă spre nord de și spre sud de
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
ortodocși (97,29%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Cepari purta numele de "Cepari-Bârsești", făcea parte din plasa Topologul a județului Argeș și era formată din satele Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Șendrulești, Valea Calului și Vlădești, cu 1374 de locuitori. În comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
făcea parte din plasa Topologul a județului Argeș și era formată din satele Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Șendrulești, Valea Calului și Vlădești, cu 1374 de locuitori. În comuna existau o școală primară rurală și patru biserici (la Bârsești, Cepării Pământeni, Cepării Ungureni și Vlădești). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Urluești-Băbeni, cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
cu 914 locuitori, formată din satele Cepari-Urluești, Surpați și Valea Babei, având o școală mixtă și trei biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comună Cepari avea 1284 de locuitori în satele Cepării Pământeni, Cepării Ungureni, Valea Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor, biserica „Înălțarea Domnului” și zidul de incinta. În rest, alte două obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș că monumente de interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]