1,803 matches
-
o jumătate de gură, un „tămâia mătii”, greu de definit din punct de vedere sentimental. Și totuși, În fiecare zi, soarele străbătea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar băiatul Înainta prin Începutul său de viață, trăind la cele mai Înalte dimensiuni noutățile și, Între realitate și Închipuire, realiza diferențele survenite. Nu mai era Lunca Siretului, Cățăleștii, Balta Peletuci, peștii, racii, florile și iarba
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
adăuga ceva ... Să fi fost a doua mare iubire a sa? CAP. III - A treia mare iubire Și totuși, În timp ce soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața lui Va acumula experiențe mai bune sau mai triste, aduna luni și ani și se depăna Împreună cu Aneta, bunica Ileana, bunicu’ Ghiorghi, Marțolea, Vizanti, Don Alba, Cristofor, Ghiță-Baiazid (chiar dacă originalele „zburau”, numele se păstrau!) și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ducă?! Au trecut alte zile și nopți, care mai de care mai cenușii pentru Va și, În timp ce În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, copilul Înzestrat cu puterea de a depăși gri cenușiul din viața sa găsea resurse pentru a se bucura de tot ce-l Înconjura. Invita motanul la joacă, dar nu cu „pis-pis”, așa cum se obișnuia, ci cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
toate aceste Întâmplări cât și pentru cele care urmează sau ținând cont de toți și de toate, În fiecare zi, soarele străbatea de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum, mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, iar la timpul cuvenit, soarele a dăruit acelui colț de țară o splendoare de primăvară foarte bogată, dacă nu material, cu siguranță bogată În evenimente care reverberau În micul univers al copilăriei lui Va. Era martie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nene Ioani, spuse copilul În semn că a Înțeles aprecierea poeziei, dincolo de aluzia glumeață. Și totuși, soarele care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, În acea dimineață răsărise și se Înălțase de „o suliță pe cer” și Soarele ca un excelent șofer ceresc era atent și preocupat numai de a-și menține direcția sa multimilenară, când simți nevoia de a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cedase căruța cu cei doi cai și a fost „ales” În funcția de magazioner al GAC. Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, s-a ridicat În vârful picioarelor și a privit ca peste gardul vecinului, o frumoasă parte a Văii Racovei. Poate cea mai frumoasă! Cu șesul ei Înverzit și acoperit de aburii albi ai dimineții, prin iarba
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-și rochițica roz cu flori vișinii, iar el copleșit de Încă o neîmplinire greu de suportat! Soarele, care În fiecare zi străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, `n pofida adevărului cosmic, Își vedea tot mai rar și doar În răstimpuri mici-mici prietenul său cu ochi mari și căprui, doar În recreații și când acesta era la muncă. Astrul de foc era trist și pentru că Va uitase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Își zări prietenul și protejatul său „Va, mamicaa!” stând În grădina lor de la Bogdana și privind către dealul Sucevenilor, drumul pe unde plecase Victor, observă tristețea din sufletul băiatului ce privea În gol Încercând să vadă departe-departe și, ca un pământean Înțelept și bun la suflet, Încercă să-l scoată din marasmul acela . Din acea stare, prevestitoare de nimic bun, Îl trezi glasul Maricuței, care-l chema la ordin: Valerică-mămică, este aproape amiază și trebuie să duci briciu’ bunicului din Poiană
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
bătăile tale ai nenorocit femeia și copchilu’ ista, pe care l-ai ologit pe viață! Și totuși, În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, viața merge Înainte, cu bune și rele, cu Împliniri și necazuri și În fiecare zi memoria, universul afectiv și gândurile sunt acaparate, populate și adesea copleșite de legiuni de informații, cât bine și cât rău aduc
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vis? Cineva care-i atât de greu de prins este fie foarte complex, fie foarte simplu. Nu mă puteam abține să nu mă întreb ce era valabil. — Alo? Alo? (Ce figură fata asta, e în transă). Coboară de pe planeta Sam, pământeanul de mine vrea să-ți vorbească. Am clipit. Hugo se sprijinea de peretele de lângă mine, încercând să-și dea seama la ce mă uitam așa fix. Fascinată de omul negru din mijlocul nostru? Trebuie să recunosc că și eu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
orice, cu excepția ideii de glumă. - Dacă nu sunt indiscret, de cine a fost...? - De niște oameni mult mai inteligenți, mai puternici și mai inventivi decât noi. De oamenii adevărați și naturali, dacă mă pot exprima astfel. Adevăratul Pământ și adevărații pământeni există undeva, În Universul nesfârșit ce ne Înconjoară și din care facem și nu facem parte. Seamănă ca două picături de apă cu planeta noastră și cu noi. De fapt, Terra și noi semănăm cu ei până la identificare. Cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Cu o singură diferență. Mai exact, două: Ceilalți sunt mult mai evoluați tehnic decât noi și trăiesc Într-o altă dimensiune temporală. Foarte simplist spus, timpul lor existențial are o durată incomparabil mai mare decât timpul nostru. De exemplu, un pământean veritabil are un ciclu de viață care se măsoară cu secolele terestre. Adaug că durata naturală a timpului În Univers este a lor, nu a noastră. Acesta este motivul eșecului sistematic al oamenilor de știință de pe Terra II, ca să zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
creaturi au fost destinate să populeze Terra II, ceea ce s-a și Întâmplat, cu succesul care se vede cu ochiul liber. Am mimat, cât puteam de bine În Împrejurările date, calmul, arătându-mă chiar curios și interesat. - Și ce urmăreau pământenii din ediția princeps? Pentru ce Întreg acest efort? - Impulsul lor ține de dorința irepresibilă a tuturor ființelor raționale de a-și cunoaște viitorul. Și, poate, nu doar a celor raționale. E o chestiune fascinantă, dar și cam riscantă aceasta privitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
reușit să mă fac Înțeles foarte bine. Va cer scuze... Mister Adam, nimeni nu atentează nici la libertatea, nici la iluziile, nici la visurile sau idealurile dumneavoastră. Le puteți păstra intacte acum și pururea și-n vecii vecilor; experimentul adevăraților pământeni n-are nimic de-a face cu ele. În toată povestea asta nebună, nu faptul că dublăm destinul altor ființe umane este important. Îl repetăm până la un punct, dincolo de care Îl prefigurăm, nu uitați asta. La un moment dat Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aceea postgeneză a Dumnezeului creștin. Ba chiar are o finalitate mai neutră decât a Lui. Cel de Sus l-a azvârlit pe om În lume la supărare, la nervi, blestemându-i și pedepsindu-i astfel pe Adam și pe Eva. Pământenii originari n-au fost animați de resentimente și de impulsuri punitive la adresa noastră. Și nici nu ne cer recunoștință, iubire și devoțiune! Nu ne cer nimic altceva decât să ne vedem de treabă și să-i ajutăm indirect să edifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nonsens, o aberație. - Mă consolez că nu-i, totuși, cea mai mare din câte există... - Înțeleg aluzia, Însă refuz să răspund la provocări. Prefer să vă mai semnalez ceva privitor la decalajul uriaș dintre durata vieții Celorlalți și cea a pământenilor care suntem. Se pare că el a variat pe parcursul experimentului: inițial, timpul alocat vieții cobailor umani (văd că sintagma vă deranjează, dar asta este situația), timpul respectiv, așadar, era de circa zece ori mai mare decât În prezent, fiind redus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
for Engineered Negligible Senescence demonstrează că omul dispune de resurse genetice suficiente pentru a trăi câteva sute de ani - aproape de o mie - și că este chiar natural să se Întâmple astfel. Personal, consider că probabilitatea scurtării duratei de viață a pământenilor din motive de operativitate În derularea experimentului stă În picioare mai convingător decât explicația biblică a puseelor umorale care Îl cutreieră pe Dumnezeul extrem de nervos și de impulsiv al perioadei postgeneză. Parcă ne-am aștepta la un plus de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aprinseseră și fremătau luminile de avertizare. Dacă marii templieri și șefii politici și religioși musulmani depășeau faza consensului de principiu și treceau la fapte, o eră nouă se deschidea În fața omenirii: vârsta de aur rediviva. Sau, poate, aspirația nebuloasă a pământenilor către o vârstă de aur proiectată nostalgic În trecut abia Începea să-și deseneze conturul de realitate posibilă Într-un viitor născut sub ochii lor: putea fi așezată acum Întâia bornă a celor o mie de ani de pace, belșug
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ca de obicei, greșești. Nu, n-așteptăm gratitudinea nimănui, deși am avea tot dreptul la ea. Iar pericolul nu-l reprezintă binele În sine, ci generalizarea lui la nivel planetar. - Aveți marota vorbelor mari: nivel planetar, specia umană, binele general, pământenii... Să fim serioși. Cine vă dă dreptul să judecați și să luați hotărâri În numele tuturor oamenilor? Pe ei i-ați Întrebat ce cred, le-ați cerut vreodată părerea? Poate n-au nici un chef să renunțe la binele lor simplu, comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
practic, omenirea din ceea ce dumneavoastră sunteți Înclinat să numiți umilința condiției sale de cobai cosmic. Nu-i adevărat. Nu mai e adevărat, ca să mă exprim exact. Rolurile s-au inversat, cei care conduc jocul nu mai sunt Ceilalți, ci noi, pământenii de gradul II, cobaii... Ceilalți au pierdut deja controlul asupra jucăriei pe care au născocit-o. Ei nu mai monitorizează rezultatele unui experiment autentic, ci ale unuia dirijat de voința Centrului. Văd ceea ce vrem noi să vadă. Puterea a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
părerea mea, unul dintre punctele slabe ale planului său. Mi se pare destul de improbabil ca o civilizație atât de avansată - fie și exclusiv În domeniul tehnologiei - să-și decidă viitorul creditând la modul absolut o singură sursă. Preocupările futurologice ale pământenilor, ediția princeps, sunt, probabil, mai complexe, nu se pot reduce la... Roger m-a Întrerupt ciocănind În masă și ridicând două degete, ca la școală: - Pot să te Întrerup puțin? Întâmpinarea ta pare judicioasă; există Însă un contraargument ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai elementară. - Zoran vrea să fie stăpânul lumii, asta-i tot, a spus ea cu dispreț câtuși de puțin mascat. Controlul istoriei, manevrarea evenimentelor - vorbe, vorbe, vorbe. Insul se visează marele guzgan, șeful suprem, alfa și omega. Nu raporturile dintre pământeni și Ceilalți Îl preocupă - acesta este pretextul, acoperirea. Miza reală o reprezintă schimbarea funcției și a menirii Centrului. De la Începuturi, rolul lui a fost să vegheze la supraviețuirea speciei umane, lăsându-i Însă acesteia libertatea să se miște și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vol. II, 2010; Cotnariul în literatură și artă, 2011; Album de familie, fotografii comentate, 2011, toate la Editura PIM Iași sunt martore în această privință. Despre calitatea scrierilor sale, prietenul Constantin Hușanu îmi vorbea folosind cuvintele unui confrate, plecat dintre pământeni, Stelian Baboi, care imparțial mai ales acum, dar și atunci, observa: „Extrem de puțini scriitori români contemporani au avut naivitatea de a transforma modestia dintr-o virtute într-un principiu vital, care să le coordoneze felul de a fi într-o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Orice temă artistică majoră este o interogație. Trestiei gânditoare continuă să-i sporească, mai ales, fragilitatea. Omul - o argilă fulgerată de curenți cosmici. Omul contemporan a transformat absurdul existențial într-o sublimă disperare cosmică. Cum să nu trăim prost, noi, pământenii, când chiar la prima negociere am dat Raiul pe o mușcătură de măr. Marile cărți ascut dinții întrebărilor, nu se hazardează să dea răspunsuri. Irumpe tot mai des din noi magma iraționalului. De unde atâtea pretenții. În definitiv suntem moștenitorii unei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
trăim o sfâșiere de mileniu. Între buletinele de știri externe și creșterea colesterolului, continuă să existe o emoționantă tandrețe. Stresul reprezintă un perfid impozit pe dezvoltare. Pe oameni îi interesează pâinea de astăzi, nu soarta culturii de mâine. Nu murmurați, pământeni! Avertismentul transmis cândva atenienilor a devenit planetar. Trăim într-o lume a opțiunilor largi. Nici oamenii de geniu nu mai sunt acceptați de toată lumea. Mileniul al treilea ne-a găsit mângâindu-ne frustrările. Modernitatea poate fi adoptată în chip bigot
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]