1,734 matches
-
decât "amorul" în sine) și-i vorbește despre "ritmica armonioasă" a mișcărilor unui cuplu de îndrăgostiți, zărit de departe: Am avut o senzație de voluptate mărturisește el femeii iubite pe care nu mi-ar fi produs-o împerecherea cea mai pătimașă". Voluptatea aceasta voyeuristă nu mai este însă posibilă în condițiile în care omul contemplativ/ "spectatorul" devine "actor", adică un personaj implicat, gata să subscrie oricând la mișmașurile cărnii. Când totuși intră în joc, individul cu predispoziții creatoare (poetul liric, mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ținută artistică. (Ă). Iată, de pildă, poemul lui Eugen Jebeleanu Lidice sau versurile Mariei Banuș În munții Georgiei sau poemele pline de foc ale lui Dan Deșliu (Ă) În numele vieții (Ă). Câte mame n-au fost cutremurate de strigătul „adânc pătimaș” pe care Îl ridică Maria Banuș În poemul În munții Georgiei (Ă). «De-aici de pe Înalta punte Mi-arunc blestemul spre apus Spre monștrii care vor copilul Să fie-așa, strivit și dus». Poezia a reușit În ultima vreme să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literari sovietici. Lenin și Stalin i-au fundamentat principiile de bază, ridicând-o cu adevărat la nivelul unei științe. (Ă). Unora dintre criticii noștri, atât de la Almanahul literar cât și de la alte publicații, le lipsește această pasiune, le lipsește dragostea pătimașă pentru tot ce constituie un mugure valoros În lucrările scriitorilor noștri. Ion Vitner Îi Îndemna pe critici cu o insistență demnă de admirat, În Pasiunea lui Pavel Corceaghin (1949), să-și exercite meseria cu o „pasiune vie”, făcând din critică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se desfăta! În Amintirile sale, dl Panu ne istorisește ce efecte comice scotea V. Pogor din această "procedură"... În această a doua fază însă, când Eminescu e sub influența "Junimii", atitudinea sa în privința sistemelor lingvistice, dacă nu e disprețuitoare ori pătimaș dușmană, e totuși deosebită de atitudinea din faza întîi. În faza întîi, cum am văzut, Eminescu ia condeiul nu-mai ca să apere ori să explice "sistemele"; acum îl ia - foarte rar, nu-i vorbă - numai pentru ca să le atace. Vorbind de etimologiștii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
schimbă și starea sufletească. Luați Satira a IV-a a lui Eminescu și veți vedea că la început, unde ni se descrie o seară admirabilă, liniștită, ritmul e și el lin; mai apoi, când ni se descriu convorbirile amoroase și pătimașe, ritmul e și el repede, neînfrînat. Este sigur că Eminescu nu s-a gândit să întrebuințeze anume aceste variații de ritm, ci ele au ieșit inconștient, pentru că așa cereau stările sufletești corespunzătoare. Și dacă în aceeași poezie forma variază paralel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Octavian Paler, eseist și prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Umbra cuvintelor. Definiții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a avut și acest lucru admirabil, anume că, deși se dăruise lui Dumnezeu în întregime, nu refuza să ia parte la întâlniri cu oameni de lume. Era de castitate rară, deși vedea zilnic soțiile altora; deși era mânat de firea pătimașă a celor mânioși. Vărsa lacrimi, mișcat de durere, când auzea cuvinte necuviincioase în timpul veseliei; postea fără să reproșeze celor care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești. Că dacă mânca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
apă și familie, care nu fac altceva decât să-ți spună că viața ta e țara ta, e locul unde (mai bine sau mai rău) te simți cel mai bine. Vreau să împlinesc ceva din neliniștile mele truditoare și nebune, pătimașe și încrezătoare într-o operă care să fie românească. Cum tot atât de puternic vreau ca această operă românească să fie cunoscută în lume. Pentru a-ți trăi viața trebuie înainte de toate să te cunoști sau să încerci să te cunoști. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă a Municipiului București). Enigme. Cum ar fi putut Ministerul Culturii să facă drumul invers celui făcut de întreaga nomenclatură postdecembristă! Cum ar fi putut rezista voinței pătimașe de revenire la normal! O normalitate, evident, pe înțelesul hapsînei mafii criptocomuniste care manevrează totul în țară. A fost momentul romantic, singurul scăpat o secundă de sub control, în care treburile ministerului au fost dirijate de un intelectual de talia lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ultimul război mondial, ci și ca nație care l-a dat pe Tolstoi. Așa e, amîndoi am citit, cam odată, Război și pace, dar, iubite Eugen, n-am încotro: cei doi frați ai mei, omorîți în Răsărit, mă fac pătimaș, maniheist... nesocratic. 7 mai Lumea (bună) britanică pe dos. Cîștigînd, stupefiant, laburiștii, toate partidele social-democrate din Europa au explodat (de fericire) ca niște păstăi pîrguite. Iliescu și partidu' s-au simțit principial responsabili și omenește excitați datori să trimită misivă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lovesc năbădăicele, adică la ceia ce-i lovesc lovituri și cad jos de se tăvălesc și le merge spumele". Termenul a circulat și în secolul al XIX-lea. În corespondența privitoare la internările în mănăstiri, bolnavii erau deseori denumiți ca pătimaș de boala copiilor sau doar de patimă. Melancolia, denumită mai târziu inima rea (bolnavi de inimă rea), a fost înțeleasă mai ales ca o stare de reacție, înțeles transmis integral până astăzi. În secolul al XVIII-lea găsim termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ținutul Botoșanilor, cum "singur s-a cerut să stea". În același an, la 12 iunie, același Departament cere, în urma adresei Inspectoratului General al Miliției, "aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei pentru internarea lui Gheorghe Gavrilescu care a fost scos din Miliție fiind pătimaș de epilepsie la o sfântă monastire din Principat și mai ales la Mănăstirea Neamțului unde să i se citească anumite rugăciuni pentru vindecare". Rezultă că, în 1847, bolnavii se puteau interna nu numai la Neamț, dar și la alte mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 paturi, număr constant cel puțin până în 1868. Ospiciul, care nu a fost un ospiciu pentru bolnavii mintali, interna tot felul de bolnavi cronici: cancer, slabi de bătrânețe, orbi, dar și "damblagiți", pătimași de picioare, "paraplegici incurabili, surpați, epileptici" etc. Vedem deci că nu erau excluși bolnavii neuropsihici. Dimpotrivă, desigur, cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuiau să fi constituit, numeric, o categorie importantă. Sub acest aspect, așadar, ospiciul, ca și alte ospicii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
găsit în cea mai deplorabilă stare". Raportul este interesant prin imaginile care se pot desprinde, imagini foarte plastice. Astfel, Catargi menționează: "S-au găsit așternuturile și cămășile, în sfârșit toate lenjeriile că nu se schimbă decât în două-trei săptămâni, din pătimași s-au găsit așezați fără prostire precum chiar și fără cămăși, goi cu pielea în straiele lor și în asemenea poziție trântiți pe jos fără mindir și fără perne și alți așezați numai pe o rohojină. Au arătat că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
neajungându-le cele mai multe ori rămân pe întuneric noaptea, se bat sau având trebuință a se scula se lovesc". Catargi cerea Comitetului Sănătății să ia măsuri severe pe care "să le puie grabnic introducerea întru împlinirea acestor nevoi și suferințe ale pătimașilor", îndepărtând totodată pe îngrijitorul asupra căruia "din partea bolnavilor s-au arătat mai multe nemulțumiri" și pentru pedepsirea lui "pentru asemenea urmări cu privire la bolnavi căci aceștia au arătat "că au mai multe de spus însă se tem de dânsul". Se cere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
împreună la această ședință. Abia intrat în cabinet, Hubert începe să vorbească: Hubert - Nu-i chiar așa... Terapeutul - Poftim? Puteți să precizați? Hubert - Penetrarea. Incepusem bine... am simțit ușor graba lui Carolyn de a vedea dacă reușeam. Ea este mai „pătimașă” decât mine în dorința de a obține un rezultat pozitiv. Acest lucru mă uimește! Terapeutul - Este adevărat, grăbită, pătimașă: ce vrea să spună Hubert? Carolyn - Are dreptate, asta este ceea ce vreau. El simte acest lucru, dar i-am spus-o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Puteți să precizați? Hubert - Penetrarea. Incepusem bine... am simțit ușor graba lui Carolyn de a vedea dacă reușeam. Ea este mai „pătimașă” decât mine în dorința de a obține un rezultat pozitiv. Acest lucru mă uimește! Terapeutul - Este adevărat, grăbită, pătimașă: ce vrea să spună Hubert? Carolyn - Are dreptate, asta este ceea ce vreau. El simte acest lucru, dar i-am spus-o din nou azi. Erecția sa este bună. Nu-mi este teamă. Vreau doar să regăsesc sexualitatea noastră de dinainte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în biruința revoluției. În planul ideologic al operei, aportul lui Bălcescu pare covârșitor: concepția privitoare la cele două feluri de „slobozenie”, cea „dinlăuntru” și cea „dinafară”, strânsa legătură dintre libertatea socială și cea națională, simpatia pentru țărănime, dar și ostilitatea pătimașă împotriva domnilor și boierilor, care au dus țara într-o situație jalnică. Istoria se înfățișează ca un șir nesfârșit de lupte între clasa dominantă și aceea subjugată. Numai revoluția poate restitui omenirii arhaica ei libertate și egalitate. Dar unele idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
după gustul interlocutorilor mei. Aceeași istorisire își schimba tonul dacă o povesteam „proletarilor”, „tehnocraților” sau „intelectualilor”. Mândru de talentul meu de povestitor, variam genurile, adaptam nivelurile de stil, alegeam cuvintele. Astfel, pentru a plăcea celor dintâi, zăboveam îndelung asupra îmbrățișărilor pătimașe ale Președintelui cu Marguerite. Un bărbat, pe deasupra și Președinte al Republicii, care murea pentru că făcuse prea mult dragoste - tabloul acesta le era de-ajuns ca să fie extaziați. „Tehnocrații” erau mai sensibili la peripețiile intrigii psihologice. Ei voiau să știe ce
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care petrecuseră o noapte lungă într-un tren aproape gol, fugind prin imperiul muribund al țarilor. A doua zi, se despărțeau pentru totdeauna... Auditorii mei aparțineau de data aceasta celor trei caste - fii de proletari, viitori ingineri, intelighenția. Evocam îmbrățișările pătimașe în adâncul unui compartiment, noaptea, în trenul care zbura pe lângă sate moarte și poduri incendiate. Mă ascultau cu nesaț. Cu siguranță, le era mai ușor să-și imagineze perechea aceea de îndrăgostiți într-un tren decât un Președinte de Republică
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poltron; generos și avar, lesne de înduioșat (cu "naturelul simțitor"), dar și violent; sociabil și mizantrop; melancolic și perfid; arghirofil, dar și ultracheltuitor, epicureu și anxios; ateu și superstițios; seducător și misogin; cu fobie la vegetal și infantil, dar meloman pătimaș, impresionabil până la lacrimi; sumbru, nevricos, nestatornic, histrionic, dar și ursuz, ultrajovial, placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unii critici, în unele opere, înfrângerea ușoară și definitivă a eroilor întunecați dintr-o poveste, piesă sau baladă. Uneori asemenea eroi nici nu existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu în ceea ce are ea intens, pătimaș, înalt, ci ca un fel de trai fericit, dulceag, presărat cu lupte ușoare, scurte și infailibil victorioase. Timoraților, celor cărora le este frică de intensitatea vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
răspunsuri îndrăznețe unor probleme artistice de mare actualitate. Această poezie fixează atitudinea critică a autorului față de unele laturi negative ale criticii noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mine m-a apucat din senin mania de a-i călca cămășile lui Tarkie. Iar pe Lulu mereu o apucă să dea cu aspiratorul prin toată casa. — Cu aspiratorul? o privesc sceptic. Nu mă Închipui deloc copleșită de o dorință pătimașă de a da cu aspiratorul. — Cum Îți zic! Tone de femei se-apucă să frece podeaua... Tace În clipa În care se aude sunînd interfonul, și ridică receptorul de la intrare. — Alo, locuința familiei Brandon! Ascultă un moment, apoi apasă butonul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iese din minte scena de la miting! Cât de troglodiți puteam fi o mare parte dintre noi! Sigur, și acum există destul trogloditism în politică, dar mai mult la politicieni decât la simplii alegători care, pe vremea aceea, erau incredibil de pătimași, de incapabili de dialog, de nereceptivi la pluralitatea de discursuri politice ce începuse să se nască. Știu și familii care au ajuns la divorț din pricina diferențelor de opinii politice! Exista ceva fascinant și, în același timp, foarte repugnant în politica
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]