2,281 matches
-
în 1916 cinci milioane de livre turcești de aur la , provenind în mare parte din conturile bancare ale armenilor jefuiți. Lista armenilor ale căror conturi au fost confiscate nu a fost dezvăluită nici până astăzi. Potrivit lui în memoriile sale, Talaat Pașa i-a cerut în 1916 lista armenilor care au o asigurare de viață în companii americane pentru ca banii din aceste conturi să fie transferați guvernului otoman, pe motiv că toți sunt morți, fără a lăsa moștenitori. O cerere similară a
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
pune în aplicare condamnările la moarte pronunțate în contumacie în procesul unioniștilor. În total, opt înalți oficiali turci sau azeri (și trei „trădători” armeni au căzut sub gloanțele a șapte „justițiari”. Execuția cea mai bine-cunoscută este cea a lui Talaat Pașa, marele organizator al exterminării armenilor, împușcat cu un glonț de revolver pe o stradă din Berlin la . Asasinul a fost arestat la locul faptei. El este un tânăr armean de 23 de ani, , un supraviețuitor al genocidului în care și-
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
Albastră" de Kurt Vonnegut. În benzile desenate, o producție suficient de semnificativă există cel puțin din anul 2000: seria "Caietul cu flori" de și și volumul 5 din seria ' de și , ", în care este este tratată geneza asasinării lui Talaat Pașa de către . În pictură, se remarcă opera abstractă a lui în care genocidul apare ca un laitmotiv al întregii opere. În cinematografie, și în contrast cu disciplinele enumerate mai sus, tratarea artistică a genocidului a fost mai timpurie, filmul ', pe baza relatării având
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
pregătirea și reînzestrarea armatei. În ciuda acestei susțineri, resursele economice ale Imperiului Otoman au fost epuizate de costurile Războaielor Balcanice din 1912 și 1913, iar Franța, Regatul Unit și Imperiul German au oferit ajutor financiar. O facțiune germanofilă influențată de Enver Pașa, fostul atașat militar otoman la Berlin, se opunea majorității anglofile din cabinetul otoman și încerca să asigure relații strânse cu Germania. În decembrie 1913, germanii au trimis o misiune militară la Constantinopol, condusă de generalul Otto Liman von Sanders. Poziția
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
Boghali ca rezervă generală, gata să meargă la Bulair, Gaba Tepe sau pe țărmul asiatic. Întârzierea debarcărilor britanicilor le-a dat timp lui Sanders și altor ofițeri germani, cum ar fi colonelul Hans Kannengiesser, susținut de comandantul Corpului III Esat Pașa, să-și pregătească apărarea. Sanders avea să consemneze: „britanicii ne-au lăsat patru săptămâni bune răgaz pentru toată această muncă înainte de marea lor debarcare... Acest răgaz a fost suficient doar pentru a fi luate cele mai indispensabile măsuri.” S-au
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
ea la Helles pentru a pregăti bătălia de la "Gully Ravine", lansată la 28 iunie. Această bătălie a înaintat linia britanică de-a lungul flancului stâng (dinspre Marea Egee), o victorie limitată pentru Aliați. Liman von Sanders a încredințat apărarea lui Faik Pașa și Albay Refet, doi ofițeri otomani. La 30 iunie, comandantul francez, Henri Gouraud, care îl înlocuise anterior pe Albert d'Amade, a fost rănit și înlocuit cu comandantul diviziei sale, Maurice Bailloud. Între 1 și 5 iulie, otomanii au contraatacat
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
A cunoscut perioade de înflorire și de decădere și a trecut prin mâinile multor cuceritori. A cunoscut apogeul când a servit drept capitala Regatului cruciat al Ierusalimului, în secolul al XIII-lea, și mai târziu ca reședință a lui Ahmed pașa Al Djazzar, la finele veacului al XVIII-lea. În secolul al XIX-lea, însemnătatea sa a scăzut în favoarea orașului Haifa, care i-a luat locul ca port principal în nordul țării. Dezvoltarea sa a fost de atunci cu mult încetinită
Asediul Acrei (1189-1191) () [Corola-website/Science/311057_a_312386]
-
evrei. De asemenea, el a iden-ti-ficat punctele slabe ale apărării Israelului în kibuțurile din deșertul Negev (aflat la sud) și în Ierusalim, ocupat de către Legiunea arabă transiordaniană echipată de către Marea Britanie și comandată de generalul-locotenent britanic John Bagot Glubb, alias Glubb Pașa. La data de 14 mai 1948, Israelul și-a proclamant independența, fiind invadat de către armatele a cinci state arabe. Marcus a reușit să oprească înaintarea armatei egiptene în deșertul Negev. Cu numirea de comandant al Frontului de la Ierusalim, Marcus a
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
București și l-au ocupat. Forțele Armatei 9 au continuat apoi urmărirea forțelor româno-ruse aflate în retragere, până la mijlocul lunii ianuarie 1917 când frontul se stabilizează în Moldova. În urma succeselor repurtate pe frontul românesc, comandantul suprem al Armatei Otomane, Enver Pașa solicită autorităților germane numirea generalului Falkenhayn pentru a prelua comanda forțelor otomane care luptau pe frontul din Irak și Palestina. Falkenhayn se deplasează la Istanbul pe 7 mai 1917 după care efectuează o inspecție pe frontul din Siria și Irak
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
la apogeu, în secolul al XV-lea). Din secolul al XVII-lea, o serie de mănăstiri au fost abandonate treptat. Unele au fost distruse sau deteriorate în timpul războaielor, mai ales la începutul secolului al XIX-lea, de către oștile lui Ali Pașa. În jurul anului 1920 au fost construite în stâncă scările actuale care permit un acces ușor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial locul a fost ocupat de trupele germane. Doar șase mănăstiri sunt încă funcționale în prezent, unele fiind reocupate
Meteora () [Corola-website/Science/311835_a_313164]
-
și căpitanul V. Greceanu: La Academia Română există numeroase litografii făcute de Constantin Lecca: Emanoil Băleanu, Grigore Băleanu, Gheorghe Catargiu, Alexandru Ghica, Teodor Balș, George Bibescu, Veniamin Costache, Constantin Filipescu, Dimitrie Ghica, Ștefan Golescu, Grigore Ghica, Cezar Librecht, Gheorghe Lătărescu, Omer Pașa, Matei Millo, Scarlat Roset, Constantin Paladi, Ion Solomon, Mihail Sturza, Barbu Știrbei și Ștefan cel Mare. Cele mai reușite dintre ele sunt: Emanoil Băleanu, Matei Millo, Barbu Știrbei, Omer Pașa și Constantin Paladi. Au rămas cu valoare documentară pentru vestimentația
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Ghica, Ștefan Golescu, Grigore Ghica, Cezar Librecht, Gheorghe Lătărescu, Omer Pașa, Matei Millo, Scarlat Roset, Constantin Paladi, Ion Solomon, Mihail Sturza, Barbu Știrbei și Ștefan cel Mare. Cele mai reușite dintre ele sunt: Emanoil Băleanu, Matei Millo, Barbu Știrbei, Omer Pașa și Constantin Paladi. Au rămas cu valoare documentară pentru vestimentația epocii portretul lui George Dimitrie Bibescu, pentru cea a ofițerilor portretul lui Gheorghe Lătescu, și pentru cea de mitropolit portretul lui Veniamin Costache. La multe din celelalte rămase, se poate
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
dimineața următoare, după o luptă cu oastea chemată de contele Șaroși, românii părăsesc castelul și îi dau foc, iar Vasile o judecă pe Maria Cristina făcând dreptate. Oștenii intră pe teritoriul ocupat de turci, fiind capturați de oștile lui Iusuf Pașa (Colea Răutu). Acesta din urmă le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, turcii fură lada, iar Iusuf Pașa, contrariat că oștenii duceau o ladă plină cu bolovani, dispune îngroparea lor în nisip
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
dreptate. Oștenii intră pe teritoriul ocupat de turci, fiind capturați de oștile lui Iusuf Pașa (Colea Răutu). Acesta din urmă le cere să lupte ca mercenari în armata sa, dar românii refuză. În acea noapte, turcii fură lada, iar Iusuf Pașa, contrariat că oștenii duceau o ladă plină cu bolovani, dispune îngroparea lor în nisip până la gât pentru a divulga locul unde se afla comoara. Turcii pun caii să joace peste capetele lor, dar românii încep să cânte. Profitând de întuneric
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
până la gât pentru a divulga locul unde se afla comoara. Turcii pun caii să joace peste capetele lor, dar românii încep să cânte. Profitând de întuneric, Vasile ucide gărzile și îi eliberează, iar oștenii îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un roșior pe nume Mohor (Alexandru Dobrescu). Ei
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
în lupta cu turcii. Căpitanul îl trimite pe Mohor să meargă în sate și să-i cheme pe săteni pentru a apăra cetatea și steagul lui Mihai Viteazul. În dimineața următoare, ostașii români conduși de Butnaru și turcii lui Iusuf Pașa iau cu asalt cetatea. Căpitanul Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să rămână și să lupte. Oștenii se luptă cu vitejie, dar mor pe rând
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
cedării cetății. Porțile cerății se deschid, iar singura persoană care iese este Ioana, femeia care purta în pântec copilul ei și al lui Costea. În curtea cetății se află căpitanul Andrei, care îi așteaptă zâmbind pe Butnaru și pe Iusuf Pașa lângă lada în care pusese anterior pulberea din butoaie. Când cei doi se apropie, lada explodează. Unii autori au făcut o legătură între cei 13 „nemuritori” din film și cei 13 membri ai grupului condus de Alexandru (Ică) Tănase, care
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
luptei de rezistență împotriva ocupației austriece, întruchipat de către generalul Gheorghe Basta - după ce a fost înfrânt lângă Teiuș în anul 1602, s-a refugiat în cetatea Șoimoșului. Considerând însă mult prea nesigură această așezare, a încheiat un pact de schimb cu pașa Bektaș din Timișoara, cedând castrul pentru cetatea din Kladovo. În 1599-1600 trece sub stăpânirea lui Mihai Viteazul. Castrul a fost eliberat definitiv de sub dominația turcească abia în anul 1688. Stricăciunile din timpul și după asediu nu au mai fost remediate
Cetatea Șoimoș () [Corola-website/Science/312428_a_313757]
-
dar în același timp realiste. Filmul "Mihai Viteazul" este compus din două părți aproximativ egale ca durată: "Călugăreni" și "Unirea". În anul 1593, sultanul otoman Murad al III-lea (1574-1595) (Colea Răutu) își îndreaptă trupele sale conduse de generalul Sinan Pașa (Nicolae Secăreanu) către Viena, ultimul obstacol spre o Europă dezbinată. În drumul acestor armate, cele trei țări române aveau să joace un rol hotărâtor. Pe atunci, Țara Românească era condusă de un domnitor laș și crud, Alexandru cel Rău (1592-1593
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
viteaz și cinstit, Mihai Pătrașcu (Amza Pellea), ban al Craiovei, era urmărit de iscoadele domnitorului pentru a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și o căruță de copii care urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
a fi pedepsit pentru faptele sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și o căruță de copii care urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda (Florin Piersic), Stroe (Ilarion Ciobanu) și Radu (Septimiu Sever) - și de Popa Stoica (Mircea
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
său și trebuia să plătească o sumă mare de bani către Înalta Poartă. În decembrie 1594 izbucnește la București o revoltă antiotomană, iar creditorii sunt strânși în casa fraților Buzescu căreia i se dă foc. Singurul care scapă este Selim Pașa, acesta fiind trimis de domnitor la Istanbul să povestească cele văzute. Uciderea creditorilor este semnalul începerii campaniei antiotomane de la Dunăre a voievodului român, fiind atacate pe rând garnizoanele turcești din Brăila, Cernavodă, Zimnicea, Stănești, Șerpătești, Giurgiu, Razgrad, Nicopole, Vidin, Rusciuc
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Iulia cu arhiducesa Maria Cristina de Graz (Clara Sebők), nepoata împăratului Rudolf. Deși cu o oaste mică (de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în mlaștină și este salvat de Selim Pașa. Crezând în slăbiciunea armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
de doar 14-16.000 de ostași), Mihai Viteazul beneficiază de avantajul terenului mlăștinos și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în mlaștină și este salvat de Selim Pașa. Crezând în slăbiciunea armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea mult-așteptatei cruciade antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș (24 - 26 octombrie
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și reușește să învingă numeroasa oaste turcească condusă de Sinan Pașa. Lupta se încheie cu victoria oștilor lui Mihai, dar cu pierderi mari de ambele părți. Sinan Pașa cade cu calul de pe pod în mlaștină și este salvat de Selim Pașa. Crezând în slăbiciunea armatei turcești, împăratul Rudolf a ordonat începerea mult-așteptatei cruciade antiotomane. Armatele turcești și cele creștine se întâlnesc în Lupta de la Keresteș (24 - 26 octombrie 1596), oștile creștine fiind conduse de Sigismund Báthory, ajutat de generalul Basta. Turcii
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]