3,994 matches
-
beneficii de pe urma tratatului. Imigrația evreiască ar fi fost Încurajată, În vreme ce economia comunității arabe s-ar fi bucurat de sprijinul acesteia. În schimb, Martin Buber (1878-1965) și asociația „Alianța pentru pace” (Brit shalom) au militat În zadar pentru crearea pe teritoriul palestinian a unui stat iudeo-arab. De la conferința de la San Remo (aprilie 1920), unde s-a ratificat Declarația Balfour, și până la proclamarea statului Israel (1948), interesele divergente ale puterilor occidentale au Încurajat din păcate extremiștii din ambele tabere. Situația generală a contribuit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate fi Înțeles fără antisemitismul endemic, prezent mai ales În Occident. Amintirea Shoah-ului rămâne prezentă În orice tentativă de Înțelegere a fenomenului. Cum să disociezi Însă nepărtinitor monstruoasele suferințe ale poporului evreu de cele la care este supus acum poporul palestinian? Și cum să nu recunoști responsabilitatea recurentă a națiunilor occidentale pentru dramele care Îndoliază Încă Pământul Făgăduinței? G. J. & BARNAVI Elie (1982), Israël au XXe siècle, Paris, PUF. BENSIMON Doris (1994), Les Juifs dans le monde au tournant du XXIe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
preoția este uneori viciată de simonie sau, mai grav, este pângărită de abuzurile sexuale, multi sunt vocati, pauci elenchi (mulți chemați, puțini aleși). Multe i se pot reproșa poporului lui Israel, de la vițelul de aur la venalitatea cămătăriei și deportarea palestinienilor, dar putem spune că a plătit cu vârf și îndesat pentru păcatele sale, ca un țap ispășitor. Lumea urăște în ei vocația, misiunea, mesianismul lor suprafiresc. A-l acuza pe Israel pentru puținătatea credinței ar fi ca și cum l-ai culpabiliza
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
azi! - este cel al pildei „bunului samaritean”, nu-i așa! Și azi, În situațiile de conflict aprins și sângeros În care se află prinsă Întreaga zonă a Orientului apropiat, cei care „predică” „Înțelegerea” și ajutorarea „dușmanului de veacuri” - fie el Palestinian sau Evreu -, se va vedea imediat atacat de cei care reclamă Tradiția și textele sacre: și asta, după două mii de ani de la „pilda bunului samaritean”!Ă Și azi, bineînțeles, pildele Noului Testament au puterea, tocmai prin „naivitatea” și plasticitatea lor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
studenți străini. S-a constituit așa, ca un cenaclu, cum zicem noi azi, fără statut juridic. Era un concept. Îi aduna încât să poată discuta cu ei, dincolo de problemele lor politice, etice. S. B.: Da, da, că aici se întâlneau palestinieni, iranieni, kurzii, am văzut că se băteau. D. T.: Sigur. Gruparea lui Yasser Arafat cu a Frontului Popular, cu Frații Musulmani. S. B.: Ei veneau cu conflictele de acasă. D. T.: Exact. Și erau tensiuni enorme în cămine. Acolo se
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de 46%11. Nici conflictele nu dispăruseră, motiv pentru care se atrăgea atenția asupra incidentelor dintre studenții arabi, precum și asupra celor dintre greci și ciprioți. Se menționează acțiunile întreprinse: alegeri, discuții interne, aniversarea Uniunii Socialiste a Studenților Congolezi, Ziua Pământului Palestinian, Ziua Partidului BAAS irakian, Ziua Siriei ș.a. Se arată că trebuie evitate întâlniri la nivelul facultăților cu liderii studenților străini fără participarea reprezentanților ASC și trebuie discutate cu studenții români faptele antisociale ale studenților străini. Unele decanate nu cunosc starea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu munții Anti-Liban, la o altitudine de cca. 1150 metri. Limitat de 9 km de metereze, în lungime, aria veche de întindere era aproape egală cu cea actuală; populația actuală depășește cifra de 12.000 de locuitori (mai puțin populația palestiniană). Renumit pentru templele sale, așezări legendare și atrăgătoare, surprize arheologice, vecinătatea dotată cu ruine, datând din epoci înaintate, Baalbek a devenit, cu timpul, un punct de atracție pentru vacanțe și turism. Cananeenii, ca urmași ai cultului prezentat mai sus, erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
RELAȚIILE CU ROMÂNIA Nume oficial: Regatul Hașemit al Iordaniei. Suprafața: 92.300 Km2. Așezare: situat în sud-vestul Asiei, în Orientul Apropiat, având ca limite: Siria, Irak, Arabia Saudită, Marea Roșie, Golful Aqaba, Israel. Populația: 5.760.000 locuitori de etnie arabă, refugiați palestinieni. Religie: islamismul este religie de stat. Limbi vorbite: araba, engleza uzuală. Forma de guvernământ: monarhie constituțională, regat ereditar. Capitala: Amman, situată în estul țării, la poalele munților Jabal Ajlun, la o altitudine de 730-850 m. Cunoscut sub numele de Rabbath
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în acest răstimp și nici toate rezultatele efectiv obținute, care, laolaltă, au permis definirea transformării atitudinii organizației față de țara noastră drept o schimbare radicală de la situația de criză generalizată la normalitate. Aș aminti doar primul Simpozion al intelectualilor israelieni și palestinieni, în anturajul unor oameni de litere invitați din Egipt, Maroc, Franța, Turcia, Statele Unite, Spania etc., reuniți (în decembrie 1993) la Granada, orașul unde regii catolici Ferdinand și Isabela au semnat Edictul de expulzare a evreilor din regatul spaniol. Ședința inaugurală
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cele mai cumplite campanii de prigonire a poporului evreu martirizat. Simpozionul care și-a propus să dezbată tema despre configurația dorită a păcii israeliano-palestiniene a fost, ca eveniment, o realizare tulburătoare, dar, pe plan conceptual, un eșec regretabil din pricina participanților palestinieni care nu au sesizat profunda semnificație istorică a momentului. Aceștia au preferat să rumege fără sfârșit păcatele ocupației israeliene, făcând apel la intelectualii israelieni, chemându-i să se mobilizeze împotriva acesteia și conturând astfel obiectul întrunirii. Nu mică a fost
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu arabii, a avut poziții de dreapta, extremist intransigente, care nu lăsau spațiu manevrelor tactice flexibile, fără de care orice negociere diplomatică rămâne un exercițiu imposibil. * * * Împreună cu Directorul General UNESCO am organizat, în decembrie 1993, prima întâlnire între intelectuali israelieni și palestinieni, ținută în Granada, în Andalusia (Spania). Alături de nucleul de intelectuali israelieni și palestinieni, au participat la întâlnire și alți invitați din țări arabe, din Europa și din Statele Unite. Întâlnirea a avut ca scop elaborarea unei fizionomii practice a păcii, așa cum
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
manevrelor tactice flexibile, fără de care orice negociere diplomatică rămâne un exercițiu imposibil. * * * Împreună cu Directorul General UNESCO am organizat, în decembrie 1993, prima întâlnire între intelectuali israelieni și palestinieni, ținută în Granada, în Andalusia (Spania). Alături de nucleul de intelectuali israelieni și palestinieni, au participat la întâlnire și alți invitați din țări arabe, din Europa și din Statele Unite. Întâlnirea a avut ca scop elaborarea unei fizionomii practice a păcii, așa cum participanții propun ca aceasta să fie statornicită a doua zi după încheierea negocierilor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Isabela au semnat Edictul de expulzare a evreilor din Spania în 1492 au creat prin însăși încrucișarea de simboluri contradictorii o atmosferă aparte și dătătoare de speranțe, contribuind la un consens posibil între grupări până ieri divergente. Despre intervențiile participanților palestinieni în dezbateri voi spune aici doar atât: că speranțele noastre s-au spulberat, copleșite de o dezamăgire totală. Intelectualii din Ramallah și Gaza au dovedit că erau incapabili să se desprindă, fie și numai temporar, de preocupările cotidiene aservite exclusiv
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ani în urmă, atenția mi-a fost distrasă de imagini din acel trecut îndepărtat de parcă nobilii îmbrăcați în costume de epocă s-ar fi aflat lângă mine, ascultând discursurile care făceau apel la reconciliere și cooperare pașnică între israelieni și palestinieni. Dar satisfacția maximă în "Proiectul Granada" am găsit-o când, împreună cu Shimon Peres, pe atunci ministru de externe al Statului Israel, am vizitat catedrala principală din oraș, unde sunt îngropați regii catolici. Ne-am oprit câteva minute în fața mormântului acoperit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
hotărâtori, când pe ordinea de zi a comunității internaționale era înscrisă problema recunoașterii drepturilor poporului evreu la suveranitatea națională, ambasador al Republicii Uruguay la ONU. Când, în anul 1947, Națiunile Unite au hotărât formarea Comisiei UNSCOP, însărcinată să studieze problema palestiniană și să recomande, pe baza investigațiilor întreprinse, o soluție pentru această spinoasă problemă, Rodriguez Fabregat era, împreună cu ambasadorul Jorge Garcia Granados din Guatemala, un apărător implacabil al aspirațiilor evreiești. Activitatea celor două personalități în cadrul comisiei și apoi în Adunarea Generală
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
este alcătuită dintr-un număr de delegați permanenți ai țărilor membre, aleși pentru patru ani. Într-o bună zi am primit o scrisoare semnată de președintele Comisiei, ambasadorul Australiei, prin care solicita explicații de ce nu se respectă dreptul unui student palestinian, rezident în Gaza, să se deplaseze nestingherit ca să ajungă la Universitatea din Bir Zeit unde studia, dacă mai țin bine minte, științe economice. La scrisoarea președintelui era atașată plângerea studentului, al cărui nume nu mi-l amintesc. Am înaintat dosarul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din domeniul educației în școlile din teritoriile administrate de armata israeliană și în legătură cu Ierusalimul orașul vechi. UNESCO începe acum să finanțeze proiecte dirijate de specialiști israelieni în domeniul culturii și științei; convoacă și organizează prima întâlnire între intelectuali israelieni și palestinieni, reuniți la Granada (Spania), propunând ca temă a dezbaterilor "Pacea, începând cu ziua de după obținerea ei". UNESCO începe acum să numească specialiști israelieni în conducerea comitetelor științifice și, ca fapt semnificativ, participă la finanțarea creării Centrului de Dezvoltare a Agriculturii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
suna bombastic, se va îndeplini întocmai în decursul anilor următori. "Luna de miere" în relațiile dintre Israel și Uniunea Sovietică a lăsat loc unor întrebări și interpretări nu întotdeauna întemeiate în ceea ce privește cauzele politicii sovietice în acest context. Deși broșura Problema Palestiniană, semnată de un anumit A. Genin și apărută la Moscova în octombrie 1948, nu lăsa niciun dubiu în ceea ce privește scopurile politicii sovietice de sprijinire a aspirațiilor naționale ale populației evreiești din Țara Sfântă în acea perioadă. Subliniind importanța acestei țări, din
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
elemente de bază valoroase care pot servi la evaluarea multilaterală a politicii lui François Mitterrand în legătură cu Orientul Mijlociu. În sine, ele însă nu reflectă configurația propriu-zisă a acestei politici. Anticipez că o analiză scrupuloasă a politicii lui Mitterrand cu privire la soluționarea problemei palestiniene va scoate în evidență nu numai faptul că el a adoptat poziții politice care s-au deplasat treptat, apropiindu-se de aspirațiile OEP41, dar și că s-a impus ca un vajnic protector al interesului palestinian în spațiul internațional. Mai
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Mitterrand cu privire la soluționarea problemei palestiniene va scoate în evidență nu numai faptul că el a adoptat poziții politice care s-au deplasat treptat, apropiindu-se de aspirațiile OEP41, dar și că s-a impus ca un vajnic protector al interesului palestinian în spațiul internațional. Mai mult chiar, el nu a ezitat să utilizeze ponderea renumelui personal și prestigiul funcției prezidențiale spre salvarea lui Arafat, a activiștilor și a conducerii organizației teroriste OEP Se poate spune că niciun alt om de stat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
personal și prestigiul funcției prezidențiale spre salvarea lui Arafat, a activiștilor și a conducerii organizației teroriste OEP Se poate spune că niciun alt om de stat din acea epocă, a încercuirii trupelor OEP în Beirut, nu a militat în favoarea interesului palestinian precum a făcut-o François Mitterrand. Politica palestiniană a lui Mitterrand în calitate de președinte al Republicii Franceze a evoluat făcând însă abstracție de pozițiile guvernelor și partidelor politice din Israel care în afară de comuniști și de militanți din ceea ce se numește "stânga
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Arafat, a activiștilor și a conducerii organizației teroriste OEP Se poate spune că niciun alt om de stat din acea epocă, a încercuirii trupelor OEP în Beirut, nu a militat în favoarea interesului palestinian precum a făcut-o François Mitterrand. Politica palestiniană a lui Mitterrand în calitate de președinte al Republicii Franceze a evoluat făcând însă abstracție de pozițiile guvernelor și partidelor politice din Israel care în afară de comuniști și de militanți din ceea ce se numește "stânga sionistă" au repudiat categoric OEP, planurile și aspirațiile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
luptă teroristă. Relațiile dintre Israel și Franța în anii Mitterrand pun în evidență situația tristă a stabilirii între cele două părți a unui "dialog între surzi", mai ales în ceea ce privește formula soluționării conflictului israeliano-palestinian. Mitterrand insista neostenit în favoarea stabilirii unui stat palestinian independent, fără ca acest apel repetat să stârnească un ecou favorabil sau să reușească să deplaseze câtuși de puțin Israelul de pe pozițiile sale. La urma urmelor, portița întredeschisă prin semnarea acordurilor de la Oslo în septembrie 1993 nu a fost un produs
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o patrie", dar în același timp a ținut să adauge că acest drept complică soluționarea problemei israeliene întrucât "palestinienii și israelienii pretind că patria lor este același teritoriu". La acea dată Mitterrand încă nu se pronunța cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar în discursul rostit de la tribuna Adunării Naționale (la 17 aprilie 1980), el se exprima într-un mod mai clar și mai explicit, spunând că "deoarece se cuvine a recunoaște o entitate palestiniană și o patrie destinată acestui popor, se
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu se pronunța cu privire la teritoriul destinat patriei palestiniene, dar în discursul rostit de la tribuna Adunării Naționale (la 17 aprilie 1980), el se exprima într-un mod mai clar și mai explicit, spunând că "deoarece se cuvine a recunoaște o entitate palestiniană și o patrie destinată acestui popor, se cuvine, de asemenea, a se găsi o soluție dar nu în cadrul aceluiași teritoriu servind ca patrie (pentru două popoare); din acest motiv (în acest context) eu mă refer la Cisiordania 43". În ciuda "concesiilor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]