3,023 matches
-
surprind sunetul ei intim în raport cu circumstanțele. Sunetul își poate regăsi, dacă are în el forța necesară, natura adevărată, inconfundabilă. Criticul trebuie să aibă răbdare și să înțeleagă, acolo unde e cazul, drama talentului copleșit de vremi. Zeflemeaua nu lămurește nimic, pamfletul atacă doar suprafețele. Gravitatea unui fenomen impune un stil al meditației (recepției) și o gravitate a tonului. Nu cred nici în ruptul capului că ne despărțim de o epocă dramatică râzând și, în genere, că râsul explică și spală totul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
considerată ca o retragere a dorinței de a abjura și i-a înrăutățit situația. Cel de-al doilea eveniment a fost cel al denunțului depus în data de 16 septembrie prin care se spunea că Alungarea bestiei triumfătoare este un pamflet la adresa Papei. În noul context i se acordă un timp de patruzeci de zile să reflecte la erorile sale și să retracteze, dar acesta refuză. Chiar dacă procesul a fost amânat Bruno nu mai abjură, ci își susține ideile, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de teze din scrierile lui Luther toate referindu-se la modul în care este organizată Biserica și la preoția harismatică, oferindu-i-se șaizeci de zile până la retractare. Dar la primirea Bulei, Luther o aruncă în foc și scrie un pamflet "Împotriva bulei lui Antihrist". Acum este momentul în care se declanșează Reforma în adevăratul ei sens. Scrierile care urmează criticând modalitate în care este Biserica Catolică înțelege creștinismul. El scrie "Către nobilimea de națiune germană despre reforma stării creștine" în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care frământă filosofii și, mai nou, politologii Încă de când a fost lansată de Étienne de La Boătie - om politic, scriitor, poet - În 1574.. Discursul despre servitutea voluntară, citit azi, poate fi considerat un manifest chemând la luptă pentru libertate sau un pamflet, amendând atitudinea celor „lași și leneși care nu știu să Îndure răul, nici să câștige binele” (acest citat și următoarele sunt redate după traducerea Discursului, efectuată de către Lavinia Stan, 1996, Editura Universal Dalsi). De fapt, oamenii nu doresc deloc libertatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu Buzinschi sunt, de fapt, diagnostice tăioase, disecții lucide ale minciunilor și tergiversărilor care au marcat tranziția noastră nesfârșită. Pamfletele sale sunt strigate de disperare, exasperate, ale unei conștiințe ultragiate de impostura celor care și-au asumat „sarcina” de a conduce poporul român. Nimic nu scapă bisturiului său: instituții devalorizate și compromise, atitudini comandate, stratagemele tergiversării, fricile și lașitățile, consensul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vrea într-adevăr să mi le dea, mi-ai putea împrumuta exemplarele tale pentru o lună? (par avion!) Aflu că Mlle șMarie-Louiseț Chaumont continuă să îi „fure” pe ai mei Feuerpriester și cu materialele pe care le extrage fabrică mici pamflete dezgustătoare, publicate, nu se știe de ce, în JA și RHR. Din fericire, nimeni nu mai citește JA, dar atacurile din RHR îmi fac puțin rău. Dar voi răspunde curând prin ricoșeu, criticând cartea recentă a lui Jacob Neusner, șacestț Mlle
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
1989), precum și editor al lucrării Historical Dictionary of the Republic of Moldova (Lanham-Londra, 2000). Debutează în 1967, în „Tribuna”, cu două poeme traduse din scriitorul american Wallace Stevens, iar în volum, în 1971, cu Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete de Jonathan Swift, la care semnează traducerea, introducerea și aparatul critic. A colaborat cu studii de istorie literară, eseuri, proză, traduceri la revistele „Secolul 20”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Synthesis”, „Revue des études sud-est européennes”, „Agora”, „Meridian” ș.a. Volumul de eseuri Odiseu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. SCRIERI: Odiseu în Atlantic, Cluj-Napoca, 1977; Ieșirea la țărmuri, București, 1978; Castelul Romanului. Etymologicum parvum, București, 1981; Translații, Cluj-Napoca, 1982. Ediții: Războiul Independenței. 1877-1878, București, 1977. Traduceri: Jonathan Swift, Povestea unui poloboc, satire și alte pamflete, introd. trad., București, 1971, Jurnal pentru Stella, introd. trad., București, 1973, Călătoriile lui Gulliver. Povestea unui poloboc și alte satire, București, 1985 (în colaborare cu Leon Levițchi); Erich Segal, Poveste de iubire, introd. trad., București, 1972; Sidney Geist, Brâncuși, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
n Tănase ” de la Vaslui, în același an tipărindu-și primul volum de epigrame și rondeluri, intitulat Bine că ai r âs cu noi. în 2003 publică o nouă carte, de data aceasta un volu m de proză scurtă umoristică și pamflete. Își lansează apoi la Vaslui în cadrul Festivalului vasluian de umor „Constan tin Tăna se - 2004”, romanul umoristic „Halimaua” onorat cu premiul I. Din lucrarea sa Bine c-ai râs cu noi, Iași, 2002, p.119 publicăm rondelul de mai jos
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă revoluție culturală, Independență, libertate, cultură, Cum se anunță desființarea literaturii). Spiritul incisiv polemic al autorului se convertește deseori într-unul reflexiv, pentru a evalua consecințele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului practicat de T.: jovialitatea molipsitoare, erudiția țintind finalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
patriotic" Emanciparea deplină a femeii a fost, după răsturnarea autocrației, cauza cea mai sacră a revoluționarilor ruși. În acest sens, ei au respins ideile lui Proudhon, care fusese pentru o vreme la modă printre radicalii ruși, dar care, într-un pamflet, încerca să demonstreze inferioritatea congenitală a femeii față de bărbat. Acest pamflet și ideile sale principale, conform cărora femeile aparțin bucătăriei sau trotuarului, au determinat ca Proudhon să fie considerat de revoluționarii ruși un petit bourgeois francez, al cărui socialism era
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cea mai sacră a revoluționarilor ruși. În acest sens, ei au respins ideile lui Proudhon, care fusese pentru o vreme la modă printre radicalii ruși, dar care, într-un pamflet, încerca să demonstreze inferioritatea congenitală a femeii față de bărbat. Acest pamflet și ideile sale principale, conform cărora femeile aparțin bucătăriei sau trotuarului, au determinat ca Proudhon să fie considerat de revoluționarii ruși un petit bourgeois francez, al cărui socialism era un pamflet împotriva oricărei autorități, cu excepția celei a capului familiei 5
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
să demonstreze inferioritatea congenitală a femeii față de bărbat. Acest pamflet și ideile sale principale, conform cărora femeile aparțin bucătăriei sau trotuarului, au determinat ca Proudhon să fie considerat de revoluționarii ruși un petit bourgeois francez, al cărui socialism era un pamflet împotriva oricărei autorități, cu excepția celei a capului familiei 5. Astfel, ei s-au orientat către socialistul rus Nicolai Cernîșevschi, al cărui roman, Ce-i de făcut? Din povestirile despre oameni noi, a avut un impact asupra intelighenției ruse comparabil cu
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
-vă pumnul din gura mea!”, dar e nevoit și să constate: „Patrie - până și numele tău/ a încăput într-o gură spurcată!” (Lamentația I) sau „Vai nouă! am văzut cum îmbătrânește/ inexpugnabila capitală a Golaniei”. Poezia politică, cu accente de pamflet, încercată de D. ca modalitate de expresie directă, atinge nivelul artistic cel mai scăzut al întregii sale opere, redevenită aulic generalizatoare prin ridicarea din nou, la alegorie (Lamentația VIII). La antipod se situează cei o sută de Psalmi publicați în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter de proză memorialistică - Întâmplări din vacanță, Generalul Stan Poetaș - sau sunt mici „fantezii”-, crochiuri, portrete lirice, pamflete. Povestea unei vieți nefericite era și subiectul „dramei în 4 acte” Străinul, jucată la Calafat, în 1923. A. a publicat și câteva broșuri - Puncte de întuneric și lumină în trecutul neamului românesc (1919), Amillcar Săndulescu, fiul eroului necunoscut (1924), Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
în teatre de limbă rusă, polonă sau engleză. A doua piesă importantă a lui C. este Capul de rățoi, scrisă în 1938, reprezentată la Teatrul Național din București și publicată în 1940. Neîncadrabilă într-un gen dramatic exact, scrierea amestecă pamfletul cu farsa, parabola cu expozeul simplu, direct, sarcasmul cu pledoaria umanitară și cu meditația, rezultatul fiind o lucrare în egală măsură lirică și burlescă și, în același timp, punctul cel mai înalt al histrionismului cultivat de personajele lui C. Tema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
1907 a fost sursă de inspirație și pentru Liviu Rebreanu care a realizat romanul „Răscoala", cea mai importantă operă literară dedicată evenimentului, Cezar Petrescu în romanul „1907", Spiridon Popescu în „Rătăcirea de la Stoborăni", Dinu Nicodim din „Lupii", I.L. Caragiale cu pamfletul - 1907, din primăvară până în toamnă, Vasile Demetrius în „Domnul deputat", iarăși Tudor Arghezi care într-un poem Cultură, din ciclul 1907 - Peizaje, notează: „În anii nouă sute șapte, Ca din senin, în martie, într-o noapte S-a ridicat spre cer
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de schițe caracterologice, sumare portrete caricaturale, în care surprinde defecte de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost socotit primul pamflet românesc în versuri. Malițioasă, verva satiricului dă la iveală șarje izbutite, cu o oarecare inventivitate verbală. Expresia, cu iz popular, e încă nefiltrată de greco-turcisme, dar are pe alocuri culoare. Cu ocazia încheierii păcii între Rusia și Turcia, M. compune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
influența pe care o aveau cărțile și regimul lor clandestin în Franța Vechiului Regim, Roger Chartier remarcă activitatea febrilă a editorilor și creșterea numărului de cititori care consumau carte filosofică Rousseau și Voltaire fiind cei mai căutați-, alături de alte genuri: pamflet, poezie, literatură licențioasă, etc. Filosofii ajung educatorii politici ai francezilor, prestigiu cu care “oamenii de litere”, nu se mai întâlniseră până atunci. (Tocqueville, 2002, p.239). Practica lecturii (Chartier, op.cit., p.78). Difuzarea pe scară largă a acestei literaturi critice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
CLI, 1925, 4; G. Spina, În apărarea lui Șeicaru, „Opinia”, 1926, 5 853; Romulus Dianu, Un model de articol politic, RP, 1929, 3 335; Ștefan Florescu, Domnul Pamfil Șeicaru, București, 1929; Nichifor Crainic, O paranteză, „Calendarul”, 1932, 143; C. Săteanu, Pamflete și pamfletari, „Opinia”, 1933, 7 783; Grigore Tăușan, Ziaristul literat Pamfil Șeicaru, RP, 1935, 5 108; Al. Gregorian, ...Șeicarica, „Sfarmă-Piatră”, 1937, 91-94; Paul Tomescu, Un stejar al spiritualității românești, „Conștiința națională”, 1942, 50-52; G. Ursu, Debutul lui Pamfil Șeicaru, „Curierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
jur, el se inflamează cu ușurință, luând la refec orice, pe oricine, combătând „gangrenele societății”, ironizând sângeros „tombaterele”, lovind în „albi” (conservatorii), dar necruțând nici pe „roșii” (liberalii). Calambururi, porecle (unele de gust îndoielnic), sarcasme coborând câteodată până la invectivă aglomerează pamfletele lui O., care nu vede decât trădări, duplicități, lichele, poltroni și moftangii, indivizi gata oricând să-și vândă conștiința. Aceștia ar fi „iluștrii contimporani”, pe care îi și fixează în 1861 într-un volumaș cu acest titlu. În Dicționar politic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
și mijlocii din Moldova, a fost Constituția cărvunarilor, din anul 1822, calificată de savantul A. D. Xenopol drept "cea dintâi manifestare politică a cugetării liberale" și, totodată, "cea dintâi întrupare a unei gândiri constituționale în țările române"4. Documentul, sincron cu pamfletul unuia dintre autori, Strigarea norodului Moldovei cătră boierii pribegiți și cătră Mitropolitul 5, propunea introducerea în Moldova a unui regim constituțional bazat pe principiul separării puterilor, pe reformarea și modernizarea administrației, în măsură să asigure guvernarea națiunii prin ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]