7,718 matches
-
solului și 60 cm sub nivelul acestuia [ ] Da /[ ] Nu 5. Este fântâna protejată cu capac? [ ] Da /[ ] Nu 6. Este fântâna dotată cu acoperiș? [ ] Da /[ ] Nu 7. Este dotată cu găleată proprie/pompă/hidrofor? [ ] Da /[ ] Nu 8. Există perimetru de protecție amenajat în pantă, cimentat sau pavat [ ] Da /[ ] Nu Scorul riscului de contaminare: 6 - 8 = foarte mare 4 – 5 = mare 2 – 3 = mediu 0 – 1 = mic ... IV. Rezultate și recomandări: Au fost identificate următoarele puncte cu risc: ............ (nr. 1 - 8) Măsuri de remediere ................ ... Semnătura
NORME din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275465]
-
bune practici agricole; ... – interdicția aplicării îngrășămintelor organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole; ... – obligativitatea asigurării încorporării în sol a îngrășămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora. ... Directiva UE 2016/2284, din 14 decembrie 2016, care stipulează reducerea emisiilor naționale a câtorva poluanți atmosferici, modifică Directiva 2003/35/EC și abrogă Directiva 2001/81/EC (Anexa III, partea
PROGRAM NAȚIONAL din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273977]
-
sanitare, de canalizare și ventilare, cu respectarea distanțelor de siguranță. Țevile trebuie așezate pentru a minimiza expunerea la frig și trebuie izolate atunci când sunt utilizate în spații neîncălzite. Conductele orizontale subterane și supraterane trebuie să fie așezate cu o pantă de cel puțin 1% pentru a permite descărcarea apei provenite din condens în sol, în conformitate cu prevederile din Tabel 2. Tabel 2. Panta recomandată în funcție de debit Diametru nominal (mm) Debit (L/s) Panta recomandată 100 10 1:100 100
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
sunt utilizate în spații neîncălzite. Conductele orizontale subterane și supraterane trebuie să fie așezate cu o pantă de cel puțin 1% pentru a permite descărcarea apei provenite din condens în sol, în conformitate cu prevederile din Tabel 2. Tabel 2. Panta recomandată în funcție de debit Diametru nominal (mm) Debit (L/s) Panta recomandată 100 10 1:100 100 25 1:50 100 50 1:30 Adezivii, lianții, amorsele și materialele pentru conductele selectate trebuie să îndeplinească cerințele legislației în vigoare și recomandările producătorului privind
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
este în conformitate cu cerințele ghidului 3.1.1. Memebrana împotriva gazelor din sol [ ] [ ] Aplicarea corespunzătoare a membrane împotriva gazelor din sol 3.1.1. Memebrana împotriva gazelor din sol [ ] [ ] Utilizarea și montarea corespunzătoare a tuburilor și racordurilor 3.1.1. Tuburi și racorduri [ ] [ ] Asigurarea unei pante de cel puțin 1% pentru conductele orizontale 3.1.1. Tuburi și racorduri [ ] [ ] Etanșarea punctelor de trecere din placă și pereții fundației 3.1.1. Etanșarea punctelor de trecere în placă și pereții fundației [ ] [ ] Etanșarea deschiderilor, scurgerilor și altor pătrunderi 3.1.11 etanșarea punctelor de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
drenaj - Schema de principiu Materialul din care sunt realizate conductele poate fi diferit în funcție de opțiunea proprietarului/administratorului clădirii. Tubulatura din PVC este frecvent utilizată. Conductele trebuie să fie durabile și rezistente la impact. Proiectarea conductelor trebuie să asigure o pantă continuă descendentă de aproximativ 1 cm cădere pe 1 m lungime pentru a preveni crearea unor capcane de apă neintenționate în sistemul de conducte. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie utilizate metode adecvate pentru menținerea fluxului de aer fără
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
a aerului și de evacuare a radonului de sub clădire se proiectează într-un singur strat de drenaj din pietriș cu o grosime minimă de 150 mm, de obicei cu o fracție de 16-32; stratul suport se execută cu o pantă spre coloana verticală de aspirare; stratul de drenaj trebuie să fie prevăzut împotriva inundării pentru funcționarea eficientă a sistemului de ventilare; pentru eliminarea condensului, se prevăd tuburi în stratul de drenaj, care se execută cu o pantă de 1 % spre
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
execută cu o pantă spre coloana verticală de aspirare; stratul de drenaj trebuie să fie prevăzut împotriva inundării pentru funcționarea eficientă a sistemului de ventilare; pentru eliminarea condensului, se prevăd tuburi în stratul de drenaj, care se execută cu o pantă de 1 % spre descărcarea într-o canalizare existentă; ... – atunci când peste stratul permeabil din susul canalelor riflate se toarnă o placă din beton, suprafața stratului de drenaj trebuie protejată împotriva pătrunderii betonului cu ajutorul geotextilelor, hârtiei izolatoare sau al altor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
utilizează tuburi din policlorură de vinil (PVC), polietilenă (PE) sau polipropilenă (PP) de secțiune circulară sau dreptunghiulară. Elementele conductelor de aer care trec prin interiorul clădirii se execută cu îmbinări etanșe. Conductele de aspirație se amplasează sub placă cu o pantă astfel încât condensul să fie descărcat în teren sau dacă este posibil se prevede un canal de descărcare cu sifon în punctul cel mai de jos spre canalizarea existentă a clădirii. Diametrul canalului de aer trebuie dimensionat în funcție de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
o lungime de peste 4 km, cu înălțimile cele mai mari, alcătuită din stive de lave andezitice - orizontale sau slab înclinate care se dezagregă ușor, ducând la apariția unor acumulări imense de blocuri dispuse haotic și grohotișuri ce curg pe pante. Vf. Pietricelu - 1.993 m, este ultimul aparat vulcanic din zona înaltă a Călimanului. Spre est, se desfășoară Vf. Rețitiș de 2.021 m, care în partea nordică are un perete zimțat, știrbit de căldări glaciare, în timp ce flancul sudic coboară
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ultimul aparat vulcanic din zona înaltă a Călimanului. Spre est, se desfășoară Vf. Rețitiș de 2.021 m, care în partea nordică are un perete zimțat, știrbit de căldări glaciare, în timp ce flancul sudic coboară sub forma unui platou cu pantă domoală, acoperit cu blocuri dezagregate imediat sub vârf. Spinările domoale ale Bradului Ciont cu o altitudine de 1.899 m, și plaiurile întinse ale Voivodesei - 1.825 m, acoperite de blocuri dezagregate, dispuse haotic, fac legătura cu Călimani-Izvor de 2.031 m și
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Vârful Măieriș - 1885 m, Vârful Tamăului - 1.861 m, Pietrele Roșii - 1705 m, Vârful Munceilor sau Doisprezece Apostoli - 1760 m, Vârful Lucaciu - 1770 m, și Buza Șerbii de 1530 m, ca o creastă din care coboară o serie de prelungiri cu pante domoale, orientate spre pârâul Haitii. Vârfurile desfășurate între Călimanul Cerbului din partea nord- estică și Lucaciu - Șerba, în sectorul nord-vestic, culminează cu Vârful Pietrosu - 2100 m, jalonând marea calderă a Călimanului. Creasta înaltă se continuă la vest de Pietrosu cu
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
faptul că din 3.780 ha de jnepenișurile în Călimani, 600 de ha au fost distruse în mare parte din cauza incendierilor în scopul întinderii pășunilor. Prin distrugerea acestora, stațiunile suferă evidente procese de degradare, de la eroziune pe terenuri în pantă, la stagnarea apei pe suprafețele orizontale, reactivarea depozitelor grosiere de pantă. De asemenea, este dereglat regimul hidrologic, este favorizată dispariția unor nișe ecologice, este modificat peisajul. Ca o concluzie, se propune declararea acestor fitocenoze monumente ale naturii și includerea lor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
ha au fost distruse în mare parte din cauza incendierilor în scopul întinderii pășunilor. Prin distrugerea acestora, stațiunile suferă evidente procese de degradare, de la eroziune pe terenuri în pantă, la stagnarea apei pe suprafețele orizontale, reactivarea depozitelor grosiere de pantă. De asemenea, este dereglat regimul hidrologic, este favorizată dispariția unor nișe ecologice, este modificat peisajul. Ca o concluzie, se propune declararea acestor fitocenoze monumente ale naturii și includerea lor în fondul forestier. Problematica pădurilor subalpine este deosebit de actuală datorită
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
acoperită de licheni, mai rar mușchi și unele plante, cum ar fi Rhodiola rosea L., Cerastium alpinum L., Senecio glaberrimus D. C. Stâncăriile ocupă arii foarte mici -<1%-, sub forma unor insule, suprafețe cuprinse între 0,25 și 3,48 ha, pe pantele vârfurilor Călimanul Cerbului, Izvorul Călimani, Rețitiș, Negoiul Unguresc și Pietrosul, Tihu, Ruscii și Ciungetu; în porțiunea nordică a calderei, vârfurile Tamău, Pietrele Roșii, 12 Apostoli și Lucaciu. Corespund habitatului comunitar 8220-Stânci silicioase cu vegetație chasmofitică. Pâraiele și vegetația adiacentă ocupă
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
nitrați proveniți din surse agricole GAEC 4 - Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apă Solul (protecție și calitate) GAEC 5 - Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei GAEC 6 - Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă Biodiversitate și peisaj (protecție și calitate) SMR 3 - Directiva 2009/147/CE
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
acțiune, în ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
maximă de azot provenită din îngrășăminte organice nu poate depăși 170 kg N/ha/an; - cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși: (i) în cazul terenurilor arabile: Panta terenului (panta medie a blocului fizic) Porumb și sfeclă de zahăr Grâu și rapiță Alte culturi Kg N substanță activă/ha/an Până la 12% 150 120 100 Mai mare de 12% 120 90 80 [.. .] Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
în ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile- tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
fel pe benzile- tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului, astfel: — 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; — 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]