3,599 matches
-
mișcă singur, se deplasează prin forțe proprii, autopropulsat"); bec "parte a unei lămpi cu gaz aerian în care se formează flacăra; vârful ascuțit al unei țevi de gaz; arzător pentru gaz" (> rom. bec "idem", apoi, prin extensie, și "sfera sau para de sticlă a unei lămpi electrice") < bec [de gaz] "idem" (bec "cioc"); canadienne "canadiană, un tip de vestă îmblănită; cort mic pentru camping; rasă de vaci de lapte" < [veste, tente, respectiv vache] canadienne "idem"; candi "zahăr candel" < [sucre] candi "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de vacă, berbeci întregi curățați, mii de curcani, de găini, rațe, fazani, purcei de lapte, cobai (cochon d’Inde). Pe urmă vin legumele, fasolea, țelina, ciupercile, cartofii, sparanghelul, patatele, andivele, tomatele, în cantități incalculabile. Vin apoi fructele parfumate, proaspete, merele, perele, anansul, lămâile, portocalele, grape-fruits. În fiecare an amatorii de suveniruri și servitorii dosesc din veselă și argintărie obiecte în valo`are de 50.000 franci. Săpunul se aduce de la Londra. Fiecare client nou găsește în camera sa două săpunuri noi
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
izul de iubire întins pe-o nară Sădește-n noi amintiri de-odinioară. Nu vreau să las în urma acesta frumusețe rară Ce-mi spunea adeseori să ies afară, Să stau lângă inima-i amară, Asemănată-n mintea ei c-o pară. Pătrunderea ochilor tăi liniară, Văzută de toți cum se desfășoară, Dezvăluie pupila-ți rotunjoară. Pe inimă-mi apasă ca un plug ce ară. Deși sufletu-mi rănit ca pe o cioară, Trudește-n câmpul singurătății iară. Las în urma acesta frumusețe
A doua oară unu by Silviu Gherman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92942]
-
termenul de "acciză"98 înglobează impozitele care corespund "contribuțiilor indirecte". Toate băuturile alcoolice sunt supuse accizării, însă în mod diferit, existând, astfel, două regimuri de aplicare a accizelor: cel francez și cel comunitar. În Franța, vinurile, cidrul și cidrul de pere sunt supuse unei taxe de transport care se calculează în funcție de volumul real (berea este supusă unei taxe specifice instituită prin articolul 520 A din Codul general al impozitelor (CGI)). Toate celelalte băuturi alcoolice, în special cele spirtoase, sunt supuse unei
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Garçon un brancard!, Paris, Grasset, 1980, p. 112. 3 Cuvântul pinard și-ar avea originea, potrivit unor autori, la începutul secolului al XVII-lea și ar fi o deformare de la cuvântul "pinot" (strugure mic alb cu bobița în formă de pară). Alți cercetători consideră că termenul vine de la Jean Pinard care, în secolul al XVII-lea reprezenta arhetipul viticultorului din Burgundia. 74 Pe muzica lui Georges Picquet și versurile lui Louis Bousquet: "Pinard este vinul ce mult bine face, Nu sta
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cântau, l-am cântat eu, informativ. Nu mi-am dorit niciodată să ajung pe locul întâi în topuri și nici nu-mi doresc. După părerea mea, competiția în domeniul artei este o tâmpenie. N-ai cum să compari mere cu pere. Totuși, trebuie să existe niște repere, stabilite pe baza unor criterii de apreciere... Reperele sunt numai de circulație. De cât interesezi în momentul de față. Este un criteriu obiectiv. Punct. În rest, ți-a plăcut, nu ți-a plăcut, e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
și mi-a șoptit: - Nu vezi că nici măcar nu e râios? Așa că am căutat mai departe. În fine, până la urmă a găsit unul convenabil, destul de slut. Amândouă am sărit în sus de bucurie. Era mare și lăbărțat, cam ca o pară zemoasă strivită de camion. Era chior, cu pielea rece, bălos și, bomboana de pe tort, pe burtă era plin de punctișoare portocalii, ca niște bobițe grețoase de icre. Avea o râie pe cinste. Era doișpe și douăzeci și cinci. Prima care l-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
vorbească". Aceste povești au exordii tradiționale: "A fost odată un împărat, și dacă n-ar fi fost nu s-ar povesti..." Sau: "A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi nu s-ar mai povesti; pe când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; pe când se băteau urșii în coadă; pe când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau înfrățindu-se; pe când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
nu mai plânge, Mijlocelul nu-ți mai frânge Că acasă te-i întoarce Când pe strat inul s-a toarce. Și la maică-ta te-i duce, Chiar atunci și nici atunce. Când bondariu-a face miere, Când a face plopul pere Și răchita vișinele, Să-ți alini pofta cu ele!". Familia este constituită solid, întemeiată pe respectul și iubirea copiilor pentru părinții lor și invers. Fiul își venerează mama, iar Radu se plânge într-un mod emoționant gândindu-se că mama
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trebuie, câteodată, nici măcar un ecran de televizor. DAMELE GAZETIERE Aluzii periculoase Emilia CHISCOP Un artist francez, Charles Philipon, a lansat, la Paris, la 1830, o revistă satirică intitulată „La Caricature“. Aici, el a reprezentat capul regelui Lous-Philippe în formă de pară, gest care avea nu doar să atragă cenzura revistei, ci și întemnițarea lui ulterioară. Para desenată de Philipon reprezenta o dublă ironie la adresa regelui - făcând haz de obrajii umflați și fruntea bombată și punându-i indirect eticheta de „cap sec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
francez, Charles Philipon, a lansat, la Paris, la 1830, o revistă satirică intitulată „La Caricature“. Aici, el a reprezentat capul regelui Lous-Philippe în formă de pară, gest care avea nu doar să atragă cenzura revistei, ci și întemnițarea lui ulterioară. Para desenată de Philipon reprezenta o dublă ironie la adresa regelui - făcând haz de obrajii umflați și fruntea bombată și punându-i indirect eticheta de „cap sec“, „ageamiu“ - la care face trimitere cuvântul „poire“. Alain de Botton menționează acest episod în cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
mult prea periculoasă -, ci „Foaie pentru știință și literatură“. Dar cum cine trebuie să audă are totdeauna urechi, ironia face că revista tot așa a intrat în conștiința publică. Cum probabil că, de la caricatura lui Philipon, când spun „cap de pară“ francezii au în minte obrajii umflați ai regelui Louis-Philippe. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Animăluțele prințeselor Emil BRUMARU Și pentru că prințesele au și animăluțele lor preferate, cu care se joacă în fel și chip, Șerban Foarță ni le prezintă în stilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
capitala Franței. Deși am promis că voi reveni cu spectacolul parizian real, mițam dat seama între timp că, în mai puțin de două săptămâni, „vederile“ pe care vi lețaș trimite nțar putea fi decât alte clișee: de la Tour Eiffel la Pere Lachaise, trecând prin Luvru sau cotindțo spre Versailles, am rămas cu aceeași experiență epidermică din prima zi, îmbogățită eventual cu câteva poze. Pentru Parisul real, pe care am avut inconștiența arogantă să sper cățl voi descoperi, ai nevoie de ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Dar Dolarii, precum știți Sunt din greu, din greu munciți. Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - II - Ce-i rămași departe-n țară Vă plâng cu foc, vă plâng cu pară Că nu știu pe undi-umblați Și pe ce pământ călcați Bani-s buni, toate-s frumoase Dar dorul de-acas te arde Mama-i bolnavă pe pat Și tata plânge-n cerdac Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
Pădurea lui Manole(fostul proprietar al moșiei și pădurii de la Mlenăuți). Merită a fi scoase în evidență și unele particularități ale vorbirii oamenilor din satul Alba față de celelalte sate ale comunei. De exemplu, cei mai în vârstă spun peră în loc de pere, meră în loc de mere. La numele de persoane se folosesc unele diminutive ca: Marița în loc de Maria, Maranda în loc de Smaranda, Tița(Sevastița, Saveta) în loc de Elisabeta, Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și chiar pe la București. Exemplul lor ar trebui urmat și de alți tineri din comuna noastră. N-ar fi lipsit de importanță dacă s-ar lua inițiativa construirii unei mici fabrici de dulcețuri și compoturi din fructe (cireșe,vișine,mere, pere și chiar struguri) sau legume. devenit renumiți meseriași prin priceperea și măiestria cu care lucrează. Dintre aceștia amintim pe constructorii de locuințe Gheorghe Pintilei (zis Ghiță ‘ a Adelei), Calistru Macovei, Gh. Ursu, Gh. Giosu, C-tin Răus, Victor Luca, C-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
botezând-te, Tu Doamne, închinarea Treimii s-au arătat. Stropește apoi cu aghiazmă în încăpere și pe fiecare membru al familiei pe cap și fiecare sărută Crucea din mâna preotului. Capul familiei dă la copii care l-au vestit mere, pere, nuci etc. în casă pe masă, în trecut se găsea un fuior de cânepă, un colac mare și bani pentru preot, pentru dascăl și pentru cel care era cu aghiazma (palamarul ). Aghiazma este făcută de preot înainte de se porni cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru (negru) dacă se poate spune așa și este recomandat să fie ținut de către cei sănătoși, fără mâncare, fără apă. Preotul este servit la masă cu fiertură de poame uscate (mere, pere, prune etc.), iar cei ai casei dacă nau mâncat nimic până atunci, iau câte puțină aghiazmă. în ziua de Bobotează după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la slujba de sfințire a Apei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Cu două zile înainte de Crăciun, preotul din fiecare sat însoțit de copii vestește Nașterea Domnului pe la casele locuitorilor umblând cu icoana Nașterii Domnului. Copii vestesc acest eveniment prin strigăte de bucurie O, Nihohooo! Și sunt răsplătiți de gazde cu mere, pere, nuci, covrigi etc. în ziua de Crăciun se umblă cu Steaua în grupuri de câte 5 copii. Mai exista și formația de Irozi care umblau pe la casele locuitorilor care voiau să-i primească. Un alt obicei care s-a păstrat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fin se pun bastonașe din praz umplut cu feliuță de roșie. Printre bastonașe, se adaugă grămăjoare de salată din sfeclă roșie fiartă și rasă, amestecată cu maioneză. La final, se decorează cu maioneză. SALATĂ DE CRUDITĂȚI (3) O roșie, o pară, 3-4 ridichi roșii, o conservă mică de linte, un măr și o jumătate de țelină rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
fiartă și rasă, amestecată cu maioneză. La final, se decorează cu maioneză. SALATĂ DE CRUDITĂȚI (3) O roșie, o pară, 3-4 ridichi roșii, o conservă mică de linte, un măr și o jumătate de țelină rasă. Se taie toate fideluțe - para și mărul cu țelina, apoi se țin în puțină apă cu sare de lămâie. Peste toate legumele, se pune un sos din ulei de măsline, oțet alb, două linguri de muștar, două lingurițe de busuioc, sare și piper. SALATĂ DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tavă cu ulei. Pe margine, se pun cartofi curățați și tăiați în două, apoi se dă la cuptor timp de 40 de minute. După ce s-a copt, se taie felii și se servesc cu cartofi copți și murături fine - mere, pere, conopidă, struguri, ceapă sau varză roșie. RULADĂ DIN FILÉ DE PORC 1 kg mușchi filé de porc, 500 g cabanos, 2 gogoșari roșii sau 2 morcovi fierți, 5 ouă, 500 g făină albă, 500 ml ulei și 500 g cașcaval
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste ele apa fiartă clocotită. Se leagă borcanul cu două rânduri de celofan și se ține la căldură până se limpezește zeama, după care îl ducem
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zeama de la o jumătate de lămâie. După aceeași rețetă, se face și șerbetul de fragi, zmeură, mure sau coacăze. TERINA DE FRUCTE CU SOS DE VANILIE 1 l vin roșu, 50 g gelatină, 1 kg pepene galben, 1 kg pere, scorțișoară, vanilie, zahăr, portocale sau fructe din gem, sos de vanilie pentru ornat Se pun la fiert vinul cu mirodeniile, apoi se adaugă pepenele sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
VANILIE 1 l vin roșu, 50 g gelatină, 1 kg pepene galben, 1 kg pere, scorțișoară, vanilie, zahăr, portocale sau fructe din gem, sos de vanilie pentru ornat Se pun la fiert vinul cu mirodeniile, apoi se adaugă pepenele sau perele tăiate în patru sau șase felii lunguiețe, se dă un clocot bun, apoi se scot și se adaugă gelatina. Într-un vas dreptunghiular sau într-o tavă de chec, se pune folie de nylon, se așează pepenele sau perele în
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]