1,831 matches
-
august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție din partea clerului, în cele din urmă s-a dat curs hotărârii Sfatului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din ordinul lui N. Istrati, directorul Departamentului lucrărilor publice, casele au fost evacuate și puse la dispoziția pașei. Un alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se scotea piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50 parale de lespede. Deci mijloace rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor, statistica din 1860-1862 indică un număr de 463 vărării existente în România, din care numai 13 se aflau în Moldova. Evident că în realitate Moldova avea un număr mult mai mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
octombrie 1849, se trimetea seu, carne și piele către Viena. Seul era desfăcut și pe piața internă, și se și exporta. În 1849 fuseseră scoase la licitație în Galați 10.600 oca seu, care se vânduse la prețul de 35 parale oca. În același an, Goldner a încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane. Biroul vamal din Galați a înregistrat în 1858 exportul a 710 case (sic!) carne conservată, iar în 1859-1620 case plus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Stiber i s-a fixat un salariu de 80 de galbeni anual, socotit galbenul la 36 de lei, casă și masă la mănăstire, iar familia lui a fost instalată la Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de Stiber, cităm numele calfelor Wilhelm Wagner, Iohan, Ioseph etc. Numărul lor era însă sub cerințele procesului de producție. În contractul încheiat de către Stiber cu Consiliul administrativ al mănăstirii se prevedea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condițiile de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grâu era plătită cu 200 lei, oca de carne de vacă (1.291 gr.) 1,20 lei, iar oca de unt 5 lei. În timp ce salariile erau staționare, prețul alimentelor a crescut între 1848 și 1862: oca de carne de la 69 parale la 1,20 lei, oca de unt de la 3,63 lei la 5 lei, kila de porumb de la 20-40 lei în 1850 la 120-140 lei în 1860-63. Bine erau plătiți tehnicienii străini. În 1855, directorul tehnic al fabricii lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca, de pildă, în cea a independenței Principatelor, dar sub protecția nedisimulată a Rusiei. Prin această prismă trebuie privită, socotim noi, fără să ignorăm intenția „de jefuire a populației”, baterea la Sadagura a monezilor de aramă, de 2 și 3 parale, care „aveau imprimate pe una din fețe stemele unite ale Moldovei și Țării Românești”, simbolul unității naționale. Care a fost însă reacția românilor față de politica țaristă și desfășurările generale? Majoritatea covârșitoare a populației suferea de pe urma războiului mai mult decât oricând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
330, 332, 348, 368 Paleologi (familia) 41 Paleologu, Alexandru 363 Panaitescu, Petre P. 22 Panu 127 Papa Pius 43 Papa Pius al Xll-lea 281 Papacostea, Șerban 32, 48, 49, 51 Papadat-Bengescu, Hortensia 201 Papiu-Ilarian, Alexandrii 19, 97 Papu, Edgar 343 Para, loan 64 Paraschiv, Vasile 331 Paraschivescu, Miron 288, 289, 306 Paris, Henri 294 Pascu, Ștefan 27, 63, 99 Paști, Vladimir 355 Patočka, Jan 328 Pauker, Ana 218, 220, 270-272, 276-278, 283-285, 292, 293, 295, 312, 386 Păcurariu, Mircea 194 Pătrașcu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recuperare și care, cu înțelegere și multă perseverență, le poate procura: masa basculantă; montaj de scripeți cu contragreutate; planșete pentru poziționat corpul în decubit dorsal, ventral și lateral; sistem cu contragreutăți pentru pronație și supinație; manivela pentru circumducție; bicicleta verticală; paralele reglabile pentru reeducarea mersului; montaj de trepte pentru reeducarea mersului; montaj de scripeți pentru abducția și adducția membrelor superioare și inferioare; amenajarea scaunului și a fotoliului rulant. La aceste dispozitive și amenajări se poate adăuga și o gamă largă de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
îmbracă veșmintele tatălui nu comite niciun delict. Rasa mea se udase și Geronimo, taică-meu, îmi dăduse pantalonii lui vechi și haina. Lui Spinelli îi place să omoare oamenii pentru decorații: pentru el un om nu face nici cât o para chioară. Nu pot să mă tem de un ticălos de șacal ce i-a făcut pe toți să mărturisească ceea ce niciunul dintre ei n-a săvârșit, care a folosit șantajul, mituirea, amenințări felurite pentru a obține mărturii ale unor delicte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și la vârf; se deosebesc pipete gradate, cu care se poate măsura un volum variabil de lichid și pipete cu bulă, care nu au gradații intermediare și cu care se poate măsura volumul înscris. Aspirarea substanțelor toxice se face cu para de cauciuc, după care se închide orificiul superior al pipetei cu degetul arătător, reglând volumul de lichid dorit. Biuretele sunt tuburi cilindrice gradate terminate la partea inferioară cu un vârf de golire prevăzut cu un robinet. Se utilizează la măsurarea
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Banul e ochiul dracului”; „Banii Învie și morții”.) Mita Îi răstoarnă și pe sultani. (Corupția nu cruță nici cele mai Înalte medii de existență.) Cu chei de aur orice ușă poți deschide. (Cu un dar Înnobilat obții bunăvoința oricui: „Ai parale, ai scăpare”.) Banul muncit nu se prăpădește. (Banul are nu numai o valoare intrinsecă, ci și una subiectivă: cu cât Îl obținem mai greu, cu atât Îi vom acorda o importanță mai mare și o Întrebuințare mai atentă.) Banii n-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-mi permiți mie! Irina: Alex, cred că nu e momentul. Maria: Bineînțeles că nu-i. Tocmai în ziua asta blestemată ți-ai găsit tu să dezgropi morții? Cu ăștia aici? Alex: Ăștia ne-au arătat cine sîntem și cîte parale facem. Mihai: (aproape rugîndu-se) Încetează! Or să ne audă iar. Or să creadă că iar avem nemulțumiri, neînțelegeri... Și iar vin aici! Alex: Adică acum nu sînt aici?! Vasăzică dacă sînt după cortina aia de cîrpă, ai stabilit că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vorbi despre o realitate a literaturii, literară - literală va spune Gleize - a fiecărui act literar, din momentul În care, pentru literatură, realitatea ultimă/concretă nu poate fi decît literală. Abia de acum, de la această premisă a unor realități dacă nu paralele cel puțin diferite, concurente, putem vorbi despre tendințele literaturii moderne, despre cearta postmodernismului cu modernismul, despre recursul la imagine ca Îndeplinire a promisiunii de reprezentare de la care literatura a abdicat. De acum, fiecare domeniu de reprezentare va fi legitimat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
general al clădirii - aspirația sa către înălțimi spirituale și soliditatea sa greoaie pe pământ. Chiar dacă aparența clădirii nu ar oferi nimic altceva decât acele elemente orien tate pe verticală, noi tot am vedea puțin mai mult decât o aglomerare de paralele verti cale. Centrul necesar al sistemului centric este asigurat de figura de sub baldachin a Madonei, care marchează verticala centrală la jumătatea clădirii, locul de întâlnire a segmentului inferior cu cel superior. Undeva la acest nivel plasăm și centrul interior al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu cața.” Gospodaria Lipanilor demonstrează că sunt oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri în care se practică încă schimbul de produse: “Avere aveau cât le trebuia, poclozi în casa, piei de miel în pod, oi în munte. Aveau și parale stranse într-un cofăiel cu cenușa. Fiindu-le lehamite de lapte, branza și carne de oi sfârtecate de lup, aduceau de la câmpie legume. Tot de la câmpii largi cu soare mult aduceau faina de papusoi.” Romanul lui Sadoveanu are un caracter
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
care-și amintește că avea "mustața groasă, adusă a oală", sprâncenele lăsate și statura "îndesată și spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dacă știi să faci lucrurile cuminte: mie-mi place să mă servească funcționarul cu tragere de inimă... Când e om de credință... Pristanda: De credință, coane Fănică, să trăiți! Tipătescu: Nu mă uit dacă se folosește și el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-ar putea! Cetățeanul: Da... o am lamine. (căutându-se prin buzunare). Ehei! D. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale... slava Domnului... apropitar sunt (sughite), alegător... (sughite și se caută mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez? (se oprește din căutat și cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o! Tipătescu: A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
leișorii» (petits lions) și «cocottes»-le de înaltă reputație, în toalete de primă ordine, cu trăsuri, servitori, case proprii. Acestea sînt frumuseți, - și cînd le-ai văzut, înțelegi cît de ușor este a-ți pierde capul, mai ales dacă ai parale. Parisul, afară de stabilimente publice de toleranță, are particularele, cocottes-le, păsări de pradă, grisettes-le, fete care, contrar «cocottes»-lor, se ocupă, au profesiune: sînt modiste, croitorese, la fabrici, la teatre; seara, petrec. Se zice că al treilea ordin ar fi femeile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
trăi cu șase sute franci pe lună! Cocotele sînt frumoase, tinere: toată Franța, toată Europa, ba toată lumea își aduce tributul pentru a li menținea reputația care servește ca una din cele mai puternice atracții pentru străini în a veni și cheltui parale în Paris. Parisul este refugiul îngerilor căzuți. O fată frumoasă din provincie, înșelată, unde ar mai putea trăi și străluci decît în Paris? O femeie tînără, avută, avidă de plăceri din orășele, colț al lumii, unde ar afla tot ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ne gîndim prea intens la banii zilnici și nu mai stăm să facem comparații cu cei de odinioară. în paranteză fie spus, țin seminarii de literatură, dar nici unul dintre studenți nu m-a întrebat vreodată ce „curs” aveau „galbînul și paraua” din „istoria” lui Alecsandri. Sau banii de care vorbește Maiorescu în Jurnal și Epistolar. Fără cunoștințe monetare, mă îndoiesc că cineva poate să înțeleagă fabulosul din enumerarea făcută de Caragiale în „Norocul culegătorului”: „Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hîrtii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]