8,430 matches
-
și la mediul înconjurător general, corelată cu tipul de influență menționat în definiția de lucru propusă, conduce la relația sugerată în figura 4.2. Trebuie însă precizat faptul că, în realitate, demarcarea celor trei medii este relativă, în concordanță cu paradigma conform căreia organizațiile sunt sisteme deschise. Figura 4.2 Sursă: Băcanu, 1997. Deosebirea dintre mediul înconjurător general și cel concurențial este sesizabilă și la nivelul tipologiei modelelor de tip economic. În primul caz, modelele se asociază în principal macroeconomiei, în timp ce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
paradoxal, pregnanța valorilor asociate a fost dată de inamici și a fost întărită în timp, procesul continuând și azi. La început, a fost, poate, o ciudățenie americană. Ulterior, a devenit un simbol al unui mod de viață, apoi al unei paradigme asociate existenței individului uman. Este un simbol al normalității și libertății cotidiene, pe care o visează încă milioane de oameni oprimați de regimuri politice totalitare. Această asociere de valori pare bombastică la o primă vedere, dar oamenii din estul Europei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
semnele de prăbușire a sistemului comunist în Estul european a fost eficientă, iar intrarea în România este o exemplificare clară. Sistemul de valori este orientat extern și permite o adaptare strategică nu numai la oportunitățile pieței, ci și la noile paradigme valorice ale omenirii, în special la grija pentru moștenirea ce va fi lăsată generațiilor următoare. Coca-Cola a fost și se dorește a fi în continuare un simbol. IV.11. Responsabilitatea socială corporativătc "IV.11. Responsabilitatea socială corporativă" Conceptul de responsabilitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
expunere, asigură celor interesați și posibilitatea de a desprinde strict acele elemente care ajută În elaborarea unor studii conexe, fără a fi necesară lecturarea Întregii lucrări. Astfel, cele cinci capitole sunt: Cap. I: Economia bazată pe cunoaștere; Cap. II: Schimbarea paradigmei dezvoltării economice prin abordarea teoriei cunoașterii; Cap. III: Principiile Managementului Cunoașterii În contextul realizării proiectelor finanțate din fonduri europene; Cap. IV: Analiza impactului introducerii Managementului Cunoașterii În rețeaua instituționalizată de absorbție și gestionare a fondurilor europene; Cap. V: Elemente definitorii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
durabilă și incluziunea socială. Este foarte important acest nou mod de a privi lucrurile, mai ales În contextul actual al crizei, din moment ce cunoașterea este recunoscută ca element definitoriu al creșterii economice și, totodată, resursă inepuizabilă de progres, foarte importantă În paradigma exploatării resurselor și a dezvoltării durabile. După cum am arătat, punerea accentului pe factorii endogeni de dezvoltare presupune canalizarea eforturilor spre domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, pentru a face față provocărilor pe care omenirea le Întâlnește: schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
că Economia Bazată pe Cunoaștere a devenit un catalizator al esenței gândirii strategice pentru etapa următoare de dezvoltare este o realizare extrem de importantă atâta timp cât este transpusă În documente programatice fundamentale de dezvoltare, așa cum este Strategia Europa 2020. Capitolul 2 Schimbarea paradigmei dezvoltării economice prin abordarea teoriei cunoașterii Necesitatea schimbării: „Schimbă Înainte de a fi nevoit să o faci” Jack Welch (fost CEO la General Electric) 2.1. Analiza comparativă a curentelor de gândire și a direcțiilor de acțiune privind situația economică și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de gândire Criza ar trebui să declanșeze un nou mod de a gândi, dar felul În care se derulează implementarea măsurilor de ieșire din criză arată mai degrabă ca o revenire la un statu quo ante, decât o schimbare de paradigmă. Măsuri precum protecția socială activă, o piață a muncii flexibilă și securitate socială se lasă Încă așteptate, mai ales În ceea ce privește impactul real, și nu doar niște indicatori de rezultat. Acesta este punctul critic al declanșării crizei: s-au creat niște
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
instrument de protecție la Îndemâna societății Însăși, indivizii reușind să Înțeleagă fenomenele economice din momentul creării lor și Își pot consolida o poziție echitabilă În redistribuirea produsului creat. 2.2.2. Germenii relansării modelului de economie socială În mediul rural, cheia paradigmei de dezvoltare poate fi asigurată prin protejarea mediului, iar comunitățile cele mai vulnerabile pot fi parte integrantă a noului model. În acest sens, la nivelul Uniunii Europene, o mare parte din fondurile de coeziune pot merge În mediul rural pentru
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
al Politicii de Coeziune a UE. Ca o consecință a introducerii acestui nou concept, avem de-a face cu principiul ecoknowledgezation, acesta fiind strategia de decuplare a progresului socioeconomic de la rezervorul de resurse naturale, având scopul precis de a schimba paradigma modelului de dezvoltare neoclasic cu una nouă, capabilă să genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența) este noua paradigmă de dezvoltare aptă să Îmbunătățească trăsăturile modelului neoclasic de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de decuplare a progresului socioeconomic de la rezervorul de resurse naturale, având scopul precis de a schimba paradigma modelului de dezvoltare neoclasic cu una nouă, capabilă să genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența) este noua paradigmă de dezvoltare aptă să Îmbunătățească trăsăturile modelului neoclasic de creștere și să Înlăture barierele din calea unei dezvoltări echilibrate, a unui mediu curat și a abordării cunoașterii intensive. La Început de mileniu trei
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de resurse naturale, având scopul precis de a schimba paradigma modelului de dezvoltare neoclasic cu una nouă, capabilă să genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența) este noua paradigmă de dezvoltare aptă să Îmbunătățească trăsăturile modelului neoclasic de creștere și să Înlăture barierele din calea unei dezvoltări echilibrate, a unui mediu curat și a abordării cunoașterii intensive. La Început de mileniu trei, a gândi la lumea economică doar În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să vedem adevărul: actualul model economic moare. Avem nevoie de schimbare, una fundamentală, nu doar o simplă cosmetizare legată de alegerea furnizorilor de materii prime sau modelarea mai atractivă a pachetelor de recompensare a forței de muncă. Este timpul schimbării paradigmei de dezvoltare prin conceptul ecoknowledgezation. Altfel spus, este momentul decuplării metodei extensive de folosire a naturii pentru dezvoltare economico-socială și de a pune cunoașterea la muncă. La nivelul ecosistemelor de pe Pământ, cel mai mare factor de diferențiere este cunoașterea, mai
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
putere). Conceptul ecoknowledgezation se referă la punerea accentului pe cunoaștere, ca alternativă la folosirea fără măsură a resurselor naturale, În special a celor neregenerabile. Valorificarea cunoașterii reprezintă un factor endogen de producție alături de capital și forță de muncă. Această nouă paradigmă este aptă să furnizeze o dezvoltare durabilă reală, un mediu Înconjurător mai curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile nu atât de dezvoltate, o competiție onestă, care are În vedere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
regiuni și nivelul de Înapoiere din cele mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv din zonele rurale”. La nivel european, strategia de dezvoltare pentru următorii zece ani, Europa 2020, are ca piloni centrali: creșterea inteligentă, dezvoltarea durabilă și incluziunea socială. În paradigma dezvoltării durabile și a exploatării resurselor, foarte important este ca acest mod nou de a privi lucrurile, cu precădere prin prisma actualei crize, să evidențieze rolul cunoașterii ca element definitoriu al creșterii economice și, de asemenea, o resursă inepuizabilă de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Avantajele adoptării modelului ecoknowledgence Noul model de dezvoltare propus aici, și anume, ecoknowledgence (ecognosgența), după cum este reprezentat grafic În figura 2.3.5, cuprinde Într-un singur cuvânt robustețea durabilității, puterea cunoașterii și beneficiile convergenței. Valoarea adăugată a acestei noi paradigme a dezvoltării pune pe primul loc omul, În contextul unui mediu Înconjurător curat și cu perspectiva dezvoltării armonioase. Efortul de a lupta Împotriva crizei cu instrumente convenționale reprezintă o abordare Îngustă a rezolvării problemei. Trebuie să lărgim această abordare și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fiecare om de a Ținti ca ideal nonviolența În tot ceea ce face.”<footnote Schumacher, F. (September, 1989), Small Is Beautiful: Economics as if People Mattered, Harper Perennial. footnote> 2.3.6. Concluzie Criza actuală este o oportunitate de a regândi paradigma dezvoltării. Putem spune că este evident că modalitatea extensivă de folosire a resurselor naturale, mai ales cele neregenerabile, reprezintă o abordare Îngustă de reinventare a roții. Cel mai important atu al ființei umane este cunoașterea, așa că se simte nevoia Întoarcerii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
în principiu nedeterminată. Însă faptul că interpretările moderne au înțeles că e vorba de o devenire istorică reprezintă nemijlocit o proiecție a spiritului modern prin care se înțelegea că morfologia politică platoniciană descria un timp ciclic, pe deplin explicabil în paradigma antică. În cazul morfologiei lui Aristotel, raportul de sincronie a politicului cu eticul nu are, după cum remarcam, nimic de-a face cu un scenariu istoric, în sensul în care s-ar dezvolta după o filosofie a sensului istoriei. Aristotel nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1989. Fattal Michel, „De la division dans le Politique de Platon”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 1, pp. 3-14. Broze Michèle, „Le Politique et ses falsifications”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 1, pp. 31-54. Couloubaritsis Lambros, „Le paradigme platonicien du tissage comme modèle politique d’une société complexe”, în Revue de Philosophie Ancienne, XIII, 1995, 2, pp. 107-162. Decharneux Baudouin, „Le bon politique et la bonne constitution ou les chemins de l’invisible”, în Revue de Philosophie Ancienne
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar această schimbare face ca viziunea asupra totalității lumii pe care o proiectează omul modern să fie alta - adică, fatal, să o rateze pe cea proprie autorului tragic. Dacă interpretarea lui Patočka s-ar mărgini la sublinierea acestei „incompatibilități a paradigmelor” (care mărturisește o „fractură a istoriei” cu neputință de numit, devenită un loc comun al gândirii contemporane) ea nu ar aduce realmente nimic nou și, într-o anumită măsură, ar justifica „obiectiv” deriva mizanscenei regizorului contemporan. Ceea ce face cu adevărat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
exemplu). Problema matematicii și a numerelor nu e aceea a caracterului lor abstract și atemporal, ci aceea a confruntării dintre determinat și nedeterminat, dintre limitat și nelimitat. În acest sens, „numerele primordiale nu sunt altceva decât modelele prime, cele dintâi paradigme ale reunirii celor două principii. Ideile nu sunt altceva decât raporturile prime, raporturile originare dintre nedeterminare și unitate” (p. 112). Matematicile sunt, pentru filosoful grec, deopotrivă intermediarul dintre „lumea sensibilă” și cea „inteligibilă” și domeniul de aplicație al sufletului. Sufletul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este obligat să recunoască faptul că viața sa, în cele mai mărunte detalii, ia permanent în considerație o seamă de chestiuni neinocente politic. Adevărul este, în orice epocă, un concept saturat ideologic. Legitimarea cunoașterii se petrece în continuare în interiorul unei paradigme „oficiale” agreată și modelată convergent cu interesele clasei dominante dintr-o anumită epocă. Imaginile constituie, în plan politic, un pericol nu doar prin potențialul revolut pe care îl păstrează, ci și pe temeiul relativei neutralități față de o „exactitate” acreditată oficial
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de recompensă este învățat cel mai bine. Ca alternativă, o pedeapsă imediată mică poate duce la abandonarea unui anumit gen de comportament, chiar dacă aceasta ar conduce pe termen mai lung la o recompensă considerabilă. Aceste principii, împreună cu cele rezultate din paradigma condiționării clasice, de tip pavlovian, fundamentează în egală măsură tehnici psihoterapeutice și demersuri educative. Dintr-o perspectivă psihopedagogică, principiile anterior expuse (discutate de multe ori prin prisma motivației învățării) conduc la o serie de considerații: 1. Cunoașterea rezultatelor. Dacă rezultatele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la evaluarea potențialului de învățaretc "3. De la evaluarea psihometric\ la evaluarea potențialului de înv\țare" Aceste două sisteme de evaluare, metoda psihometrică (statistică) și metoda evaluării potențialului de învățare (dinamică), au fost percepute antagonist. Explicația rezidă în apariția unei noi paradigme care se opune unei practici tradiționale îndelung aplicate. Bosco Dias (1991) consideră că cele două metode răspund unor probleme diferite și de aceea ele trebuie să existe și să se completeze reciproc. Această luare de poziție deschide noi orizonturi în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
minime. Categorizarea socială corespunde operației de clasificare a celorlalți ca membri ai unor grupuri sociale. Ea este o operație cognitivă simplă, care-i ajută pe indivizi să pună ordine în percepțiile lor asupra mediului social. Tajfel a imaginat așa-numita paradigmă a grupului minimal, o situație experimentală în care comportamentul subiecților este ghidat doar de activitatea lor de categorizare. Psihologul social englez a repartizat elevii adolescenți în două grupuri absolut la întâmplare, făcându-i însă pe subiecți să creadă că au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Defectele copilului, EDP, București. • Berroux, Philippe, 1985, La sociologie des organisations, Paris, Editions du Seuil. • Bideaud, J., Houdé, O., Pedinielli, J.L., 1993, L’homme en développement, PUF, Paris. • Binet, A., 1975, Ideile moderne despre copii, EDP, București. • Bîrliba, M.C., 1987, Paradigmele comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bogdan, T., 1973, Probleme de psihologie judiciară, Editura Științifică, București. • Bogdan, T.,(coord.), 1981, Copiii capabili de performanțe superioare, EDP, București. • Bril, B., Lehalle, H., 1988, Le développement psychologique est-il universel?, PUF, Paris. • Bromberg
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]