3,306 matches
-
ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care se întrunesc judecățile esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale Parizianului/ Parizienei este relativ constant, iar organizarea lor într-un sistem confuză și fluctuanta. 95 Opinia curentă în care se întrunesc judecățile esteților și moraliștilor este următoarea: "Rien n'est sérieux dans cette ville, disent-ils. Leș femmes y șont légères. Leș hommes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
scoate în evidență în mentalitatea franceză spiritul și aerul viu, ușor, excitant, schimbător. În monumentala să lucrare Histoire de France, Jules Michelet consideră francezii drept o rasă ale cărei trăsături sunt mobilitatea, suplețea, altfel spus libertatea. Caracterul esențial al umanității pariziene este liberă și totală dezvoltare a personalității, a tuturor manierelor în toate domeniile, singulară aptitudine de a se realiza. Francezul este un om liber, extrem de independent și voit indisciplinat, scoțând în evidență și făcând parada acestor calități. 97 Având în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capables de cette activité de pensée? Oui, dit-elle. Seulement elles s'endorment, et puis ont une existence déterminée qui leș entraîne d'un côté ou d'un autre" [Maupassant, Notre coeur, p.73]. 119 F. Hoffet consideră [p.86] că parizianul se caracterizează prin predominarea mobilelor personale asupra mobilelor obiective. 120 "Cette fille m'a ruiné en trois ans. Je possédais quatre millions qu'elle a ménagés de son air calme, tranquillement, qu'elle a croqués avec un sourire doux qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fiind o impresie de ansamblu, nu dispare nici prin constatarea unor imperfecțiuni: "Îl regardait cependant Mme Dambreuse, et îl la trouvait charmante, malgré să bouche un peu longue et șes narines trop ouvertes" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.189]. 127 Parizianul este influențat mult mai mult de impulsurile afectivității sale decât de raționamente și motive, de sensibilitate mai mult decât de imperative morale. Dar nici această stare de emotivitate nu durează: "Leș Parisiens veulent bien être émus, attendris, touchés... mais ils
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că "purtarea unei măști pe care o implică mă protejează pe mine de alte euri, în centrul unei culturi urbane marcate de frecvențe întâlniri cu tot felul de necunoscuți" [Muchembled, p.252]. Se creează impresia, constată F.Hoffet, că omul parizian poartă o mască, de aici dedublarea tipic pariziana [Hoffet, p.70]. 159 În accepția curentă, cultura francezilor este una superficială: "une culture, plus apparente au demeurant que réelle, parce que réduite trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
t.II, 1986, p.335-336]. Fiind variată, aceasta frumusețe artificială are un mare avantaj asupra frumuseții naturale. 162 Subscriem perspectivei pe care Adriana Babeți o are asupra fenomenului dandysmului că opera de artă și o considerăm apropiată înțelegerii fenomenului femeii pariziene, cum ambele personaje vin din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Luminilor. Imperativele controlului de sine, disimularea pasiunilor, a respectării ierarhiilor venite din societatea de la Curte se dezvoltă cu atat mai mult cu cât constituie un limbaj social de mediere" [Muchembled, p.220, 221, subl.n.]. 176 Hippolyte Taine recunoaște societății pariziene facultatea de spectacol în perpetua desfășurare: "fête permanente que cette brillante société se donne à elle-même" [1986, p.209]; "le théâtre des plus grands événements, la ville qui a étonnée le monde entier" [Mercier, 1990, p.447]. 177 În perioada
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei legături
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-lea: wagon, omnibuz, quinquiet, bilan; révèrbère, voirie ș.a. "Nodier, (...) ce poète prévoyait déjà que nous parlerions bientôt un français de fantaisie" [Kock, p.VIII IX]. 360 Mercier face o observație de o justețe și finețe mare, care pune specificul limbajului parizian în legătură cu caracterul prescriptiv și imitativ al modei: l'usage, le sceptre inébranlable en main, règle tout, ordonne tout; îl n'y a point de réponse à ces mots, on dit, on fait, on pense, on s'habille ainsi" [1990, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
subiect nou de roman despre o tînără scoțiană de cinci-sprezece ani (rămasă orfană de niște părinți cu reputație îndoielnică, alcoolici și iresponsabili), Trilby O'Ferrall pe numele ei, care-și crește singură fratele sugar, pozînd, pentru bani puțini, unui pictor parizian. Fie opac la dinamismul narațiunii, fie mult prea indiferent la gusturile epice ușoare ale vremii, Henry trece cu vederea oferta generoasă a lui George. Ironic, Du Maurier, încîntat de propriul subiect, deși fără experiență scriitoricească, se apucă el însuși de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
alcătuiesc partea funda mentală a fenomenului millerian: oferă o viziune asupra anilor "devenirii" artistice a autorului și definesc nucelul operei lui. Viața lui Henry Miller, de la începutul secolului și pînă în 1940 (cînd revine în SUA, după un semnificativ exil parizian), adică, practic, din copilărie și pînă la vîrsta de cincizeci de ani, constituie o intensă și dramatică perioadă inițiatică, legată nu atît de formarea unui individ, cît, așa cum spuneam, de formarea unui scriitor. Trilogia amintită și Tropicele ... romane gigantice, care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
expatriat Recent reeditatul (la Polirom) roman Primăvara neagră/Black Spring, în seria de autor Henry Miller, nu poate fi înțeles decît în contextul istoric și cultural în care a fost scris. Miller redactează textul, se pare, între cele două capodopere pariziene ale sale Tropicul Cancerului/Tropic of Cancer și Tropicul Capricornului/Tropic of Capricorn, proiectîndu-l ca "liantul" lor metaforic. Substratul biografic al momentului este, în general, cunoscut. După studiile universitare ratate (a fost student numai pentru un semestru la City College din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
amintite, gîndite probabil (la fel ca, mai tîrziu, Răstignirea trandafirie/The Rosy Crucifiction formată din Sexus, Plexus și Nexus!) în formula unei trilogii inițiatice. Presupunerea ar fi întărită de unele argumente istorice și estetice. În primul rînd, Anaïs Nin (iubita pariziană a lui Miller, într-o perioadă cînd el mai este, măcar tehnic vorbind, căsătorit cu June, americanca bisexuală, evocată cu numele de Mona -, tandru, în Plexus, și, mai curînd întunecat, în Nexus) obține bani (de la Otto Rank!) pentru editarea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
din Tropicul Cancerului și blazarea (anterioară venirii în Franța) viețuirii într-un orizont închis. Rămîne, în egală măsură, adevărat faptul că "ideea" unei trilogii ar putea fi contrazisă de două elemente structurale. Tropicul Capricornului (deși publicat ultimul) plasează acțiunea înainte de interludiul parizian al lui Miller, cînd scriitorul trăiește, alături de Mona/June, într-o sărăcie dezolantă, în New York, "pregătind", psihologic cel puțin, o "evadare" ulterioară către ceea ce el consideră a fi libertatea Europei (vestice). Totuși, să admitem, inconsec vența planurilor cronologice funcționează la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de inițiere. Franța nu are constrîngeri pentru Miller, toate îi sînt accesibile, supunîndu-i-se ca sub magia unui act sacerdotal. Bineînțeles că o astfel de lume ideală nu există decît în mintea celui "evadat" din spațiul nativ al limitărilor nenumărate. Tabloul parizian e "pictat" din unghiul subiectivității invazive a lui Miller, iar nu din cel al obiectivității realiste. Lucrul face din Primăvara ... un roman, pînă la un punct, demonstrativ-onirist. Atmosfera "fantastică", "de eliberare", se simțea încă din primul segment al deceniului parizian
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
parizian e "pictat" din unghiul subiectivității invazive a lui Miller, iar nu din cel al obiectivității realiste. Lucrul face din Primăvara ... un roman, pînă la un punct, demonstrativ-onirist. Atmosfera "fantastică", "de eliberare", se simțea încă din primul segment al deceniului parizian, prezentat în Tropicul Cancerului. Textul inițial explora senzația de "scăpare" trăită de Miller în lumea decadentă a artiștilor europeni interbelici. Relația cu Anaïs Nin văzută în amă nunte naturaliste, ușor exagerate pentru gusturile culturale ale vremii (de aici și un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
reprezentant de marcă al amintitului grup). Fitzgerald considerat unul dintre cei mai mari romancieri ai tuturor timpurilor s-a identificat, prin opera lui (între ruptă brutal, de moartea timpurie, la numai 44 de ani!), cu elementele mentaliste intime ale cercului parizian de intelectuali (format, predominant, din americani expatriați) din jurul mesmericei Gertrude Stein, cerc ce mai includea, pe lîngă Hemingway, și alte nume sonore, precum T. S. Eliot, John Dos Passos sau Alan Seager. Conceptul de "generație pierdută" a devenit celebru prin
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva clipe nesfîrșite, am scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-a răspuns unul dintre ei, destul de caraghios, cred. În salonul unui apartament tipic parizian, în fața a doi indieni, cel care s-a simțit prost, fîstîcit, în plus, a fost omul așa-zis cultivat. Descumpănit, fără vlagă, m-am așezat pe scaunul cel mai apropiat, așteptînd într-o tăcere comună, fără nume...Încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de injecțiile cu "ce s-a nimerit". Așa descoperă, în 1984, dl. și d-na M., din întîmplare, că cei doi băieți ai lor, ambii bolnavi de hemofilie, sunt tratați în mod diferit. Fără să-i prevină pe părinți, medicul parizian hotărîse să-l includă pe Johan într-un grup experimental pentru care se folosea sînge "încălzit", propus de Centrul de Transfuzie a Sîngelui din Lille. În ce-l privește pe Boris, el e tratat cu "ce se nimerește", adică produse
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
1840 este la fel de sugestivă: "Iașii însuși spune Alecu Russo este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipagii repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 suflete e tot așa de felurită ca și costumele și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât morții a o mie de indieni într-un accident feroviar la Calcutta? Fenomenul distanței față de victimă Telejurnalul este victima iluziei optice: putem vedea, spre exemplu, că printre primele subiecte se poate afla un lung reportaj consacrat incendiului unui hotel parizian în care familii, copii și părinți, și-au găsit moartea, pe când, în același buletin de știri, deraierea unui tren în India, care s-a soldat cu mai mult de o mie de victime, nu ocupă decât câteva secunde spre finalul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mass-media acordă o atât de mică importanță indienilor decedați în urma deraierii unui tren la 5.000 de kilometri distanță de noi: emoțional vorbind, ei se află foarte departe, iar noi resimțim față de aceștia o mai mică empatie decât față de familia pariziană. Cel puțin asta arată experimentul despre infra-humanisation. Fenomenul distanței față de victimă, bine cunoscut profesioniștilor din presă, își întinde rădăcinile într-o profundă realitate umană. Uneori, însă, la televizor, distanța față de victimă poate fi una rasială: culoarea pielii poate determina o
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]