43,651 matches
-
filozof. Este însă mereu și supărător sesizabilă lipsa unei pregătiri filozofice serioase. Multe reflecții suferă de amatorism și improvizație. Ca un tânăr protestatar din Franța anului 1968, Ștefan Doru Dăncuș face afirmații hazardate, comunistoide: „Ce le mai place oamenilor proprietatea particulară, avutul personal, rezonanțele pronumelor posesive! [corect ar fi fost «ce le mai plac», n.n.] Mă întreb ce i-a apucat de s-au împărțit în țări, orașe, județe, districte, regiuni, sate, cătune, de ce fiecare dintre noi simte nevoia unei bucăți
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Radu Dorin Mihăescu, Geneze, Galați, 2000) sunt amuzante. Nu întâmplător, fotografia de pe ultima copertă îl reprezintă râzând. Din nefericire însă, este singurul care reacționează astfel. Ceilalți cititori ai catrenelor sale, dimpotrivă, se întristează. Cele mai multe dintre epigrame se referă la situații particulare, din Galați, și n-au deloc umor: „Domnului Valeriu Valegvi: Tot v-ați dat cu presupusul / Cam pe unde e apusul / Și sincer m-am întristat / Că umblând, v-ați dezumflat.“ Ce e de râs în asta? „Colegei Cezarina Adamescu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă“ - nu transmit nici o trăire. Poemul funcționează în gol. Așa cum funcționează în gol și ceremonialul consacrării poetului, prin menționarea, în Tabel cronologic, a unor momente din viața sa particulară: „1999. În septembrie, Adina [fiica sa] pleacă în Israel, prin căsătorie. 2001. În localitatea Arabba, din Israel, se naște Dania Dodó, prima nepoțică. Este primit în Uniunea Scriitorilor“ etc. Juxtapunerea enunțurilor generează, cum se vede, și umor involuntar: îți vine
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
demn de a vorbi cu Dumnezeu. Să ne gîndim însă la Cirus și la ceilalți care au cucerit sau care au întemeiat regate și vom vedea că toți sînt demni de admirație, iar dacă vom considera acțiunile și modurile lor particulare de a proceda, ele nu ne vor apărea cu totul diferite de acelea ale lui Moise, care totuși a avut un maestru mai mare decît toți20. Cercetînd faptele și viața lor, vom constata că soarta norocoasă nu le-a oferit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poporul însuși i-ar fi fost ostil. Și să nu-mi răspundă nimeni invocînd, împotriva părerii mele, proverbul mult prea cunoscut care spune că cine pune temei pe popor construiește pe noroi; proverbul este adevărat doar atunci cînd un cetățean particular are încredere în popor și se amăgește cu gîndul că acesta i-ar lua apărarea, dacă el ar fi urmărit de dușmani sau de magistrați. În cazul acesta, el poate să se înșele de multe ori, așa cum li s-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor, prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate pe care le posedă. CAPITOLUL XII De cîte feluri sînt armatele și despre soldații mercenari După ce am vorbit în mod particular despre toate caracterele acelor principate pe care mi-am propus să le analizez la începutul acestor pagini și după ce am considerat în parte cauzele pentru care ele pot să prospere sau să decadă, arătînd de asemenea diferitele moduri în care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să facă rău unuia care și-a cîștigat iubirea celorlalți, decît altuia care se face temut, pentru că iubirea se păstrează prin legătura obligației, și cum oamenii sînt răi, aceasta poate fi oricînd ruptă atunci cînd intră în joc folosul tău particular; în schimb, teama se păstrează prin frica de pedeapsă, care nu-l părăsește niciodată pe om. Cu toate acestea, principele trebuie să se facă în așa fel temut, încît, dacă nu-și cîștigă iubirea supușilor, să evite însă ura lor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dacă se va arăta schimbăcios, ușuratic, fără energie, meschin, nehotărît. Principele trebuie să se ferească de aceasta ca de o stîncă în mijlocul mării și să-și dea silința ca faptele lui să dovedească măreție, curaj, gravitate și forță. În ce privește chestiunile particulare ale supușilor săi, hotărîrea lui să fie irevocabilă, iar el să-și creeze o faimă atît de mare, încît nimeni să nu se gîndească să-l înșele sau să-l inducă abil în eroare. Principele care face să se nască
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de partea lor pe aceia de care nu erau siguri la începutul domniei; unii au înălțat fortărețe; alții le-au dărîmat și le-au distrus. Și cu toate că nu putem formula o judecată cu privire la toate aceste lucruri, fără a examina împrejurările particulare ale fiecărui stat în care s-a procedat într-un fel sau altul, voi vorbi totuși despre ele tratîndu-le în mod general, în măsura în care problemele înseși ne îngăduie s-o facem. Nu s-a întîmplat niciodată ca un principe nou să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dintre ei este că, de obicei, împăratul turc este strangulat de către ieniceri, iar regii Franței au fost asasinați de călugări sau de către monștri formați de călugări. Machiavelli vorbește însă, în acest capitol, mai degrabă despre revoluții generale, decît despre cazuri particulare; a ghicit adevăratele resorturi ale unei mașini foarte complicate, dar ni se pare că nu le-a analizat pe cele mai importante. Diferențele de climă, alimentație, educație, dintre oameni impun o deosebire totală între modul lor de viață și de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
departe de casă. Despre Victor al său îi spuse, cu vădită mândrie, că se pregătea pentru admiterea la politehnică și că-l ajuta foarte mult la treburi, fiindcă învățase foarte bine meseria de frizer și câștiga bani frumoși cu clienții particulari, sporind bugetul familiei. Din Lipscani o luară împreună spre Piața Unirii, unde se despărțiră. De aici Virgil se urcă într-un tramvai și o porni mai departe spre casa Noricăi, în strada Grădina cu Tei. Sora lui mai mare era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
membru de partid și pe urmă mă obligați să fiu șef", zise el, rostindu-și cuvintele de parcă activistul cu care purtase discuția ar fi fost de față, "eu îmi iau jucăriile și mă duc să mă angajez la o frizerie particulară. Că meseria e brățară de aur și o să mă descurc eu, n-o să mor de foame, cum ați vrea voi!" Uite așa le-am spus, verde-n față!... Și n-ai avut necazuri din cauza asta cu ei? stărui Stelian. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
-și brusc de faptul că fiul său încă nu se desăvârșise în meșteșugul și arta de frizer. Așa că, punându-i mașina de tuns și briciul în mâini, începu să-l poarte cu el prin tot orașul, pe la casele clienților săi particulari, reamintindu-i că nu strica deloc să știe bine o meserie atât de căutată și de bănoasă. Când ți-o fi mai greu în viață, băiete, meseria asta poate să te scoată din încurcătură! îl asigură el solemn pe fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ciomagul în porțile țăranilor, somați să se lase "lămuriți" că proprietatea era o piedică, un anacronism și un moft. Văzând toate astea, Stelian, cu felul său de-a fi rațional și realist dintotdeauna, conchise că, în mod indiscutabil, soarta proprietății particulare în agricultură era definitiv și iremediabil pecetluită și că nici satul său nu avea să facă vreo excepție, chiar dacă până atunci reușise să se strecoare... Astfel că, deși sufletește nu îi venea deloc ușor să o facă, el îi comunică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Mare lucru experiența de viață, impresionantă memoria fabuloasă, indubitabilă măiestria relatării profesorului, în care frazele curg domol, bine-așezate în pagină, cu figurile de stil ascultătoare la locurile potrivite, cu relatarea amplă, "spartă" de intervențiile dialogate ce dau vioiciune și savoare particulară, prin limba folosită. Se simte în el participarea la viața socială, dar asta nu-l îndepărtează nici o clipă de postura de observator, consemnator, moralist. Autorul se retrage din prim-planul acțiunii sau al relatării, el nu devine altceva decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și purces la aplicarea ordinului adus la cunoștință de către președinte. Alții în schimb, puțini la număr, în lipsa furajelor de la unitate, mai completau rația animalelor condamnate la moarte cu te miri ce adaosuri primite de la oameni pentru unele servicii în gospodăriile particulare. Că în rest, acestor vietăți li se ofereau doar apă, paie, rogoz și bătaie, garnisește cu sudălmi de mamă, cruci, biserici și Dumnezei și apostrofări ca Di haram puturos!, Hai, gloabă, că nu mai ai mult de trândăvit! Câteva voci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sensul lucrurilor ca deosebită; ea vine cu o suferință demnă, elaborată. Astfel, ceea ce trăiesc și înțeleg eu nu trebuie să mă obosească, indiferent prin ce trec, iar sentimentele mele vor fi cu atât mai valoroase cu cât vor fi mai particulare, mai înțelese, mai bine observate. Cât despre yoga, poate am obiecții, dar trebuie să practici un sistem înțelegându-l la toate nivelele, pentru ca apoi să-l modifici. Metoda e strictă. Eu pot face ce îmi propun, rapid. Eu sunt rapidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Vă întrebați cum am supraviețuit până în prezent, spre a vă încerca răbdarea cu aceste rânduri. Vă atrag atenția că, acum, vă țin de vorbă pentru a vă arăta că mult mai interesant decât această mirare cu caracter general este cazul particular, în speță, cum am supraviețuit călătoriei la Kyoto. După planul lui Reiko, trebuia să ne sculăm în fiecare zi la șase, uneori la cinci, într-o jumătate de oră să părăsim hotelul pentru a ne arunca într-un vârtej nebunesc
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Capitolul 2. Factori de succes în adopția copiilor /49 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor /50 2.2 Particularități ale părinților adoptatori /54 2.3 Particularități ale copiilor adoptați /67 2.4 Succesul în formele particulare de adopție /83 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă /83 2.4.2 Adopția trasetnică/transrasială /96 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes /108 Capitolul 3. Procesul de adopție din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori și copilul adoptat aparțin unor categorii rasiale diferite apar în mod necesar dificultățile în familiile adoptive 32. În 1972, Asociația Națională a Asistenților Sociali de Culoare a adoptat o atitudine vehementă împotriva adopțiilor transrasiale numindu-le "o formă particulară de genocid"33. Reprezentanții asociației au susținut ideea potrivit căreia, copiii de culoare aparțin fizic, psihologic și cultural familiilor de culoare [și trebuie să crească în familii de culoare] pentru a-și putea dezvolta identitatea de sine și totodată pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
într-o altă familie. Capitolul 2 Factori de succes în adopția copiilor 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor 2.2 Particularități ale părinților adoptatori 2.3 Particularități ale copiilor adoptați 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă 2.4.2 Adopția transetnică/transrasială 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
colaborare cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. Aceste date trebuie însă considerate cu mare precauție. O parte dintre ele sunt rezultatul unor studii transversale, adeseori realizate în anii imediat următori încheierii adopției. Altele se centrează pe categorii particulare de familii adoptive: familii adoptatoare care au adoptat copii cu boli cronice și/sau dizabilități, copii de vârstă mai mare, copii de altă etnie/rasă decât a părinților adoptatori etc. Prin urmare în paginile care urmează vom grupa studiile și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori etc. Prin urmare în paginile care urmează vom grupa studiile și vom încerca să obținem nu numai o viziune globală asupra factorilor care contribuie la reușita adopției, ci vom încerca să analizăm acești factori și din perspectiva formelor particulare: adopție deschisă/ adopție închisă, adopția copiilor cu nevoi speciale, adopția transetnică/transrasială. 2.2 Particularități ale părinților adoptatori Un număr însemnat de factori caracteristici părinților adoptatori au fost asociați în diferite studii cu reușita în procesul de adopție. Dintre aceștia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În secțiunea de față ne-am propus să prezentăm o analiză a impactului adopției deschise asupra tuturor celor trei părți implicate în acest proces: părinți biologici, copii adoptați, părinți adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi lipsit de importanță sau original, excentric, constata Jones și colaboratorii săi351 iar, Crocker et al352 considerau că, persoanele stigmatizate posedă (sau se consideră că posedă) anumite atribute sau caracteristici care conferă o identitate socială devalorizată în anumite contexte sociale particulare. Din prezentarea anterioară, reținem câteva aspecte esențiale în definirea stigmatizării: identificarea diferențelor în condițiile raportării sociale și consecința identificării acestor diferențe exprimată în atitudinea de compromitere, de devalorizare, cu efecte asupra tuturor dimensiunilor vieții individului. Davidio, Major și Crocker 353
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]