2,964 matches
-
s'ar constată că n'au plătit, vor plăti acest dreptu, calculandu-se, după tacsele esistente pînă la finele anului 1864, pentru numerulu și felulu viteloru constatate, plus prașila unui an, de la cele fatatore. Articolul 14 Din anul 1865 înainte, pastorii austrieni stabiliți în câmpuri vor plăti o dată pe fie care anu, tacsele ce se statornicescu prin legea de față, către agenții fiscali competinti (vameși) cei mai apropiați. Pastorii ce n'ar avea a presenta biletele spre a se recunosce de
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
prașila unui an, de la cele fatatore. Articolul 14 Din anul 1865 înainte, pastorii austrieni stabiliți în câmpuri vor plăti o dată pe fie care anu, tacsele ce se statornicescu prin legea de față, către agenții fiscali competinti (vameși) cei mai apropiați. Pastorii ce n'ar avea a presenta biletele spre a se recunosce de austrieni, sînt ținuți a presenta acte constatatore în regulă pentru numerul și felulu viteloru ce are a se aduce din Austria, candu n'aru putea produce nici bilete
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
intrare, nici osebite acte constatatore, se declară de pamenteni, si se supun la plata drepturiloru de importu, pentru numerulu și felulu viteloru ce aru avea la promulgarea legii de față, după o constatare prealabilă ce s'aru face. Articolul 15 Pastorii austrieni ce ar fi statorniciți cu vitele lor în tera plătindu tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați de la 1860 și neînapoiați cu vitele în
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați de la 1860 și neînapoiați cu vitele în termenile prescrise prin biletele de coborîre Articolul 16 Pastorii Austrieni care n'au înapoiatu în totalu sau în parte vitele ce au fostu coprinse în biletele cu termene ficse, pînă la
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu. Despre pastorii austrieni intrați de la 1860 și neînapoiați cu vitele în termenile prescrise prin biletele de coborîre Articolul 16 Pastorii Austrieni care n'au înapoiatu în totalu sau în parte vitele ce au fostu coprinse în biletele cu termene ficse, pînă la espirarea termeniloru aretate în ele, voru urma, a fi îndatorați la plata dreptului de importațiune, după numerulu și
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
ce au fostu coprinse în biletele cu termene ficse, pînă la espirarea termeniloru aretate în ele, voru urma, a fi îndatorați la plata dreptului de importațiune, după numerulu și felulu viteloru ce se voru constată după registrele de intrare. Despre pastorii celor-l-alte State limitrofe (afară de Austria). Articolul 17 Pastorii din Rusia, Turcia și Șerbia, câri după trebuința aru veni să pășuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
ficse, pînă la espirarea termeniloru aretate în ele, voru urma, a fi îndatorați la plata dreptului de importațiune, după numerulu și felulu viteloru ce se voru constată după registrele de intrare. Despre pastorii celor-l-alte State limitrofe (afară de Austria). Articolul 17 Pastorii din Rusia, Turcia și Șerbia, câri după trebuința aru veni să pășuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
Austria). Articolul 17 Pastorii din Rusia, Turcia și Șerbia, câri după trebuința aru veni să pășuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale ale guverneloru respective Candu însă n'aru fi ast-felu recunoscuți (că pastori) voru fi îngăduiți numai prin plata dreptului de importațiune, sau asigurându unu asemenea dreptu, ori în deposite, sau garanții solvabile, daca aru avea să stea
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
pășuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale ale guverneloru respective Candu însă n'aru fi ast-felu recunoscuți (că pastori) voru fi îngăduiți numai prin plata dreptului de importațiune, sau asigurându unu asemenea dreptu, ori în deposite, sau garanții solvabile, daca aru avea să stea în tera într'unu termenu mărginitu. Dispositiuni generale Articolul 18 Dreptulu de intrare se platesce
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
în Austria, vitele ce aru avea aru intra de două sau de trei ori în cursulu unui anu, el este datoru a plăti dreptulu de câte ori aru intra, privindu-se în totu d'auna vitele că din nou aduse. Articolul 19 Pastorii streini stabiliți în tera de mai multu timpul, câri aru declară dorința să impamentenesca vitele loru voru plăti odată pentru totu d'auna dreptulu de importațiune, pentru vitele ce ar avea afară de prașila unui anu din acele fatatore, care se
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
unui anu din acele fatatore, care se scutesce, și în urmă prin plata dreptului de patenta, vor fi liberi a întreprinde ori ce comerciu și a se bucură de tote drepturile comerciantiloru pamenteni, pentru ce priveace vitele loru. Articolul 20 Pastorii streini ce sue și cobora vitele loru, pe fie care anu la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
biletele ce aru avea, sînt datori să facă declarația la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intențiune de a mai remanea încă la pășune în tera sau ca să se statornicesca tot sub titlulu de strein. În ambele cașuri pastorii sînt datori că îndată după declarare să platesca dreptul de intrare după numerulu și felulu viteloru ce s'aru constată după biletulu de plată dm anul ce a precedatu, pe acelu în care s'ar urma declararea plus prașila de la
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
ce agenții fiscali competenți (vămeșii) aru primi după dispositiunile art. 20 de mai sus, sînt datori că după inregistarea și încasarea baniloru, asemenat reguliloru, să le comunice administrației vamiloru înaintând și biletele originali refuite spre a nu se mai urmări pastorii. Articolul 22 Pastoriloru strieni ce sue și coboru, câri pînă la espirarea termeniloru din biletele de intrare, n'aru scote vitele nici n'aru face nici una din declarațiunile coprinse la art. 20, li se vor recunosce prin faptu vitele că
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
aru fi agenți fiscali. Articolul 24 Turmele de vite mari câri dupu felulu perului aru putea face imposibilu sau chiaru anevoiosu controlului la esire, se pota și infera după trebuința cu o marcă ce se va stabili inadinsu. Articolul 25 Pastorii streini ce s'aru statornici în tera de și platescu dreptulu de intrare pe fie-care anu, după dispositiunile de la art. ..., sînt însă datori esebitu a se supune și la o constatare priri numeratore a numerului și felulu viteloru din cinci
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
I. Dobrescu, regizor de operă; - Lucia I. Dragan Cicoara, solist vocal opera; - Mircia A. Dumitrescu, grafician, profesor universitar; - Pompeiu E. Harasteanu, artist liric; - Daniel Friederich Klaus Herbert, preot protopop; - Halil H. Ismet, imam; - Carol St. Litvin, dirijor; - Cristian-Marius C. Munteanu, pastor Iași; - Rodica Gabriela Nazarie, pictor scenograf; - Vasile (Victorin) Ț. Oanele, preot-calugar, starețul Mănăstirii Sihăstria, comuna Vânători Neamț, județul Neamț; - Anghel (Arsenie) V. Papacioc, preot-monah, starețul Mănăstirii Sfântă Maria, orașul Techirghiol, județul Constantă; - Teofil Ioan I. Paraian, preot-paroh, arhimandrit, Mănăstirea Brâncoveanu
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Articolul UNIC Pastorul Vasile Alexandru Taloș se recunoaște în funcția de președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -----------------
DECRET Nr. 330 din 5 octombrie 1995 privind recunoaşterea în funcţia de preşedinte al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din România a pastorului Vasile Alexandru Talos. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112796_a_114125]
-
Articolul UNIC Pastorul Rivis Tipei Pavel se recunoaște în funcția de președinte al Cultului Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ○ --------------------
DECRET Nr. 12 din 18 ianuarie 1995 privind recunoaşterea în funcţia de preşedinte al Cultului Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica a pastorului Rivis Tipei Pavel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111805_a_113134]
-
concluzionează că suntem chemați la dreapta credință și la învățătura lui Hristos. Studii îndelungate asupra rugăciunii au adus un număr de observații ale celor mai diferiți oameni: occidentali sau orientali, bolnavi sau sănătoși, preoți, catolici, călugări, călugărițe de toate ordinele, pastori (de toate denumirile), rabini, doctori și infirmiere, bărbați și femei de toate vârstele și clasele sociale. Experiențe efectuate de chirurgi, de fiziologi, studii de laborator au remarcat multe regenerări ale țesuturilor, cicatrizări de răni, care le-au permis să aprecieze
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să se culce, Când mama spune de Iisus Cu glas duios și dulce? De Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
adevarat bine și să îi dai putere pe calea mântuirii ca să se roage împreună cu noi așa: Iisuse, lumina care izgonești întunericul, miluieste-ne; Iisuse, nădejdea celor dezamăgiți, miluieste-ne; Iisuse, bucuria veșnică a celor ce Te caută, miluieste-ne; Iisuse, pastorule al turmei Tale cuvântătoare, miluieste-ne; Iisuse, Mire al sufletelor care ai iubit nevoința, miluieste-ne; Iisuse, Răsăritule al Răsăriturilor, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctor al sufletelor și al trupurilor noastre, miliueste-ne! Condacul al 13-lea Doamne Iisuse Hristoase, Cel
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
locală sau de cea rasială. Părinții sunt cei care transmit în mod direct aceste valori religioase, standarde, comportamente, permisivități și interdicții. Biserica în care participă la slujbă surzii este comună cu auzitorii, singura diferență este că alături de preoții cantorii sau pastorii care în mod obișnuit oficiază serviciul religios există interpreți special pregătiți în limbaj mimico gestual și mai nou, în biserica ortodoxă au fost hirotoniți preoți cunoscători ai limbajului mimico gestual. Istoria surzilor ne învață că persoane cu deficiență de auz
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
jocului de fotbal, deoarece apare mingea umflată cu aer, inventată de englezul William Gilbert. În a doua jumătate a anului 1823, un elev al școlii din Rugby, pe nume William Webb Ellis, în vârstă de 16 ani, devenit mai târziu pastor la Londra, încălcând regulile jocului și atribuțiile postului său (fundaș), prinde balonul cu mâinile și pornește vijelios spre poarta adversă. Gluma sa a dat naștere la două sporturi diferite: Football (în care nu se folosesc mâinile) și Rugby (în care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și timpurii. În anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti, regulamentul școlii domnești de la Sf. Sava cuprindea instrucțiuni asupra exercițiilor corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică. Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care solicită înființarea unei școli. În 1832 sunt prevăzute în bugetul școlilor din Țara Românească sume necesare școlarizării a doi profesori de gimnastică de la Școala Centrală din Craiova și Sf. Sava din
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
împlinea 10 ani. În urma unei certe, tatăl său a preferat să se exileze pentru restul vieții, decît să suporte o atingere a onoarei și a libertății lui. Rămas sub tutela unchiului său, Bernard, Jean-Jacques e trimis în Bossey și încredințat pastorului Lambercier, spre a învăța latina și "întreaga grămadă de nimicuri care o însoțește sub numele de educație"15. Cei doi ani (1722-1723) petrecuți la Bossey constituie singura perioadă de studiu mai organizat din viața lui. Lipsit de sprijinul părintesc, a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]