8,290 matches
-
apostolii, moleșiți de somn, au tresărit la o priveliște nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, fața Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. În această lumină, doi bărbați stăteau de vorbă cu Iisus despre patima și moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise și Ilie. Semnificația tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu și transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din această viață. Sfârșitul verii
Tradiții și obiceiuri pentru Schimbarea la Față: Ce nu ai voie azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63647_a_64972]
-
vor muri până la sfârșitul anului. În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de către cineva, că așa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă, sigur vor fi vindecați. Femeile însărcinate, dacă vor ține post azi, vor avea o naștere ușoară și copii sănătoși. Biserica a rânduit ca, de sărbătoarea Schimbării la Față, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului, ce are loc
Tradiții și obiceiuri pentru Schimbarea la Față: Ce nu ai voie azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63647_a_64972]
-
străin să nu observe nimic suspect." (p. 51). Că optimismul de final, profețind că Bucureștii de după criza europeană își vor găsi suflul, nu s-a confirmat, nu-i o scădere a pedagogiei pe care Suchianu o pune în demonstrații. Fără patimă, deși motive s-ar găsi, descoase mecanismele imitației, văzută, de o parte a opiniei din epocă, drept salvatoare, și-i arată, cu speranțe de mai bine, lipsurile, pripelile, defectele de tinerețe. Că anii n-au adus schimbările pe care le
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
mi-am lipit pe oglinda din baie lozinca Moarte impotenței! și acum am și un blog, pe care am intrat împinsă de un cristian și de Oana Ninu." Iată, se pare, secretul tinereții veșnice: să-ți interzici să fii bătrân. Patimile după Aldulescu În numărul de Paști al LUCEAFĂRULUI, pe care Cronicarul l-a citit cu întârziere, un interesant interviu cu Radu Aldulescu. Despre literatura română și crizele ei, despre destinul totuși nefast al unuia din cei mai apreciați prozatori de după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
jurămintele se pierd pe drum Intențiile ni le uităm ades, Totul sfârșește în dezinteres, Ca fructul verde la-nceput, din pom, De-i copt, cade nescuturat de om. În chip inevitabil, noi uităm De ceea ce nouă ne datorăm: Dacă din patimă se naște-un țel, Când patima s-a stins, s-a dus și el. Aleanul, bucuria-și vin de hac Prin ceea ce chiar singure își fac. Ne bucurăm ori suferim cu zile, Dar sentimentele ni-s instabile. Nu-i lumea
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
ni le uităm ades, Totul sfârșește în dezinteres, Ca fructul verde la-nceput, din pom, De-i copt, cade nescuturat de om. În chip inevitabil, noi uităm De ceea ce nouă ne datorăm: Dacă din patimă se naște-un țel, Când patima s-a stins, s-a dus și el. Aleanul, bucuria-și vin de hac Prin ceea ce chiar singure își fac. Ne bucurăm ori suferim cu zile, Dar sentimentele ni-s instabile. Nu-i lumea veșnică, nu-i de mirare Că
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
florin, Florin Pupăză "Patimă și Viciu, Artă și Fum", expoziție unică în România, care prezintă arta declanșată de un viciu, imagini fascinante în care eleganța, aerul boem și caracterul istoric tipic național îl introduc pe vizitator într-o lume aparte. Castelul Bran găzduiește această
Viciul, ca artă: cum "păcătuiau" faimoșii României de altădată by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/64029_a_65354]
-
cuvinte. E sarcasmul mizantropic al celui ce-și privește cu cinism congenerii, așa cum stă de altminteri bine oricărei inteligențe care a încetat să mai nutrească iluzii în privința speciei umane. De la arbore spre labirint este o antologie de studii inspirate de patima filologică a autorului italian. Eco precizează în prefața volumului că textele au fost concepute în împrejurări diferite, unele fiind întocmite cu prilejul unor întruniri academice, iar altele cu ocazia unor conferințe în fața publicului larg. Că așadar heterogenitatea lor, deși evidentă
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
de actualizarea unor teme fixe prin experiențe umane variabile. E, într-o poezie a lui Goga, scrisă, pesemne, după ce va fi admirat, la Prado, Răstiggnirea lui El Greco, o mărturisire deschisă a devierii în concret: „O văd și simt în suflet patimi/ Din traiul nostru măsurat,/ Toți răstigniții mici ai sorții/ Pe rând, în minte mi se-abat." Această deviere, supusă umorilor, nu mai puțin decât vremurilor, face să avem și Paștele pastelate, din Alecsandri, Coșbuc, Topârceanu, Crainic, cel de dinainte de Aiud
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
urgiei neputincioase, târzii, e o reașezare a perspectivei. Paștelui oamenilor, duminică de țară, cu bucurii copilărești, îi ia locul Paștele omului, al aceluia care îndură singurătatea și supliciul. E nișa pe care o ocupă Arghezi și Voiculescu, preferându-i chinul patimilor celui, mult mai greu, al seninătății mărinimoase. Abia un sonet al lui Voiculescu va întrezări, ambiguu, printre rânduri, finalitatea chinului dintâi: „Frumoasă, tăinuită în straie de solie/ Durerea mea aleargă să-ți ducă bucurie." La această experiență completă, a tristeții
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
Peste mohorâtele culori din Duhovnicească, muncită de secretul aceluiași cine, se deschid armoniile unui calvar muzical. O vioară, lemn încântat cu prețul unei suferințe difuze, din care se desprinde, clar, repetata ei mărturisire, fericire în lacrimi, e figura, stilizată, a patimilor retrăite pe cât de disciplinat și de senin, pe-atât de frenetic. O anume visceralitate, exact aceea a trupului care suferă pentru mărinimia spiritului, se ascunde în pliurile unei muzici rafinate, intelectuale: „Bună dimineața în struna ta - cine poate înțelege/ Călătoria
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
cîteva ore înainte și, sub ochii îngroziți ai vecinilor, încep să-i comenteze plăcile ateromatoase, în vreme ce actorii jucau piesa (p. 34). În al doilea rînd, concepția patogenă a lui Paulescu se sprijină pe o etiologie creștină: toate bolile vin din patimi, iar patimile sînt urmarea căutării exclusive a plăcerii prin devierea celor patru instincte fundamentale: de nutriție, reproducere, dominație și proprietate. Cînd ceva se clatină în metabolismul celor patru porniri, se naște patima și ulterior boala. În fine, nici o boală nu
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
înainte și, sub ochii îngroziți ai vecinilor, încep să-i comenteze plăcile ateromatoase, în vreme ce actorii jucau piesa (p. 34). În al doilea rînd, concepția patogenă a lui Paulescu se sprijină pe o etiologie creștină: toate bolile vin din patimi, iar patimile sînt urmarea căutării exclusive a plăcerii prin devierea celor patru instincte fundamentale: de nutriție, reproducere, dominație și proprietate. Cînd ceva se clatină în metabolismul celor patru porniri, se naște patima și ulterior boala. În fine, nici o boală nu afectează un
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
pe o etiologie creștină: toate bolile vin din patimi, iar patimile sînt urmarea căutării exclusive a plăcerii prin devierea celor patru instincte fundamentale: de nutriție, reproducere, dominație și proprietate. Cînd ceva se clatină în metabolismul celor patru porniri, se naște patima și ulterior boala. În fine, nici o boală nu afectează un singur organ, ci orice maladie are un răsunet holistic, dereglînd întregul organism. Cînd un organ e bolnav suferă tot trupul, începînd cu sufletul lui. Se înțelege că Paulescu nu are
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
energia necesară pentru a trăi, acesta este Pegasul meu. În timp ce scriu asta, mă bucur că Hugo nu poate vedea ce mâzgâlesc eu aici. În mod sigur ar fi surprins, pentru că lui niciodată nu m-am confesat cu atâta sinceritate și patimă. Cu toate că are un suflet sensibil și vulnerabil, se manifestă într-un mod pragmatic. „Problemele și greutățile există pentru a fi soluționate; asta este menirea noastră", spunea adesea. El gândește altfel decât mine, poate de aceea ne-am și înțeles întotdeauna
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
limita, după destule volume de poezie, ar putea fi această curtare a esențialului. Pe care autorul ei o explică, prea mult, în prefață: „un singur vers, născut și nu făcut, purtat ani de zile, adesea inconștient, filtrând poate ani de patimi, rezumând în el versuri multe, nescrise, și atâtea fețe și locuri - să ne poată reda taina călătoare a poeziei redusă la unica ei bogăție de a fi goală și eternă." O perlă, care eliberează, într-o cămașă fragilă și bine
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
în total și distribuite fără o regulă strictă în cuprins, numite Filă de jurnal. Așa se și deschide cartea de fapt: „Rămâi un timp și-așteaptă-n lenevire/ Ca un hotar, în abur, după ploaie,/ Neîncercat de legile pieirii,/ Supus doar altor patimi și îndemnuri/ Din rădăcini, din flori și din semințe—/ Încă mai crezi că ultima răsplată/ A strigătului tău ar fi ecoul,/ Imaginând cum dealuri după dealuri/ Ar sta, în lutul lor să-l mai repete—/ Credeai că poți opri din
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
fiecăruia. Acești oameni în continuare nesatisfăcuți, au deviat de la drumul spre mănăstire și s-au dus într-un loc deșert și l-au omorât, i-au tăiat capul și alte parți (mâini și picioare) ale corpului în bucăți. Orbiți de patimă și covârșiți de fapta îngrozitoare pe care tocmai o comiseseră, în loc să lase rămășițele omului în acel loc le-au pus în portbagajul mașinii. După ce i-au luat banii, ceasul și tot ceea ce avea, au început să caute un alt loc
Povestea incredibilă de pe internet. N-ai citit nicioadă o prostie mai mare by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63425_a_64750]
-
discuția publică", spune deputatul PNL. În opinia parlamentarului liberal, "și Opoziția și Puterea trebuie să renunțe la orice tip de orgolii și trebuie discutat cu argumente foarte serioase". Adriana Săftoiu crede că "trebuie discutat altfel decât cu pasiune și cu patimă. Trebuie ținut cont foarte mult și de punctul de vedere al locuitorilor de acolo. Nu poți să iei decizii cu forța, trebuie ajuns la un punct de vedere comun". Unii medici susțin că-i o cantitate foarte mică (de cianuri
Adriana Săftoiu: Proiectul Roşia Montană trebuie supus unui referendum local () [Corola-journal/Journalistic/47628_a_48953]
-
curs o serie de evaluări a diverselor variante. Nu am luat încă nicio decizie (privind trecerea CNAS la Ministerul Sănătății - n.r.). Suntem în faza în care facem un set de evaluări a diverselor variante. Încercăm să construim evaluări obiective, fără patimi", a declarat Roberta Anastase.
Negocierile între UDMR şi PDL pe tema numirii ministrului Sănătăţii au eşuat () [Corola-journal/Journalistic/47841_a_49166]
-
plecase într-o zi să cumpere țigări de foi cubaneze și nu se mai întorsese. Mama Eliza, microbistă și dezlegătoare de rebusuri (pasiuni pe care le va transmite și fiului), trăiește o vreme cu fostul său cumnat, care cade în patima băuturii și, alungat de acasă, moare înghețat în gară. Pe la cinci ani, Timi nu mai poate să doarmă de teama întunericului din somn, iar mama începe să-i citească O mie și una de nopți. Băiețelul, împreună cu sora mai mare
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
rimă, conduc cititorul nu numai din primul tărâm de dincolo, ci și de-alungul întregii călătorii. Cred că nu este inutil să amintesc centralitatea imaginii simbolice a pădurii, căreia îi sunt corelate pierderea și spaima. Substantivele care susțin această imagine a «patimilor lui Dante» - viață, drum, pădure, cale, munte, deal, vale, moarte, țărm, stele și adjective precum dreaptă sau aspră vor reveni în alte cânturi, atrăgând atenția și încercând memoria cititorului, în jocul de conexiuni astfel create între episoade”. Cât de pertinentă
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
veacuri întărită, Că lumea moștenire-ntâmplărilor s-a dat! Atunci dac-a mea frunte galbenă, obosită, Dacă a mea privire s-o-ntoarce spre mormânt, Dac-a vieții-mi triste făclie osândită S-o-ntuneca, s-ar stinge de-al patimilor vânt, Pe aripile morții celei mântuitoare, Voi părăsi locașul unde-am nădăjduit; Voi lăsa fericirea aceluia ce-o are, Și a mea pomenire acelor ce-am iubit.
Ce așteptați de la anul 2012? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4962_a_6287]
-
crez artistic - atinge un prag de tensiune pe care scepticii nu-l pot pricepe. Dintre români, basarabenii au cea mai pronunțată predilecție pentru răscoliri intime cu efect catastrofal, de aici impresia că, în pielea lor, dai peste spectre mistuite de patimi, slăbiciuni și prăbușiri iremediabile. În acest tipar filogenetic intră și Igor Isac, al cărui volum cuprinde cortegiul de iubiri, rătăciri și pasiuni artistice care i-au întipărit ființa în ultimele decenii. E cronica răvășirilor puse în tipar memorialistic, grosul amintirilor
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură
Postul Paștelui: Sfaturi pentru păstrarea energiei () [Corola-journal/Journalistic/44053_a_45378]