15,863 matches
-
negru al capitalismului! Sé veghem cu credințé somnul liniștit al Patriei Noastre! Așa cum au fécut pionierii-partizani, care și-au jertfit viața În iernile geroase În péduri și au luptat cot la cot cu ostașii eroi În Marele Rézboi Pentru Apérarea Patriei. Că cei care vor veni pe urma lor sé poaté tréi În pace și périnții voștri sé poaté munci Într-o țaré a pécii, unde nu sînt bombardate spitalele și grédinițele de copii, iar voi sé nu fiți nevoiți sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se poate, Sophie, nu se poate”. „Dar de ce tați? e un iepuraș micuț și pufos, de ce nu pot sé-l iau În brațe?” „E un iepure réu, Sophie”. Vézu din autobuz copacii și ogoarele, drumul și livezile În floare, toaté méreția Patriei sale o vézu. Înfloritoare și méreațé, siguré și pașnicé. Un cer albastru vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de ce nu pot sé-l iau În brațe?” „E un iepure réu, Sophie”. Vézu din autobuz copacii și ogoarele, drumul și livezile În floare, toaté méreția Patriei sale o vézu. Înfloritoare și méreațé, siguré și pașnicé. Un cer albastru vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Vézu din autobuz copacii și ogoarele, drumul și livezile În floare, toaté méreția Patriei sale o vézu. Înfloritoare și méreațé, siguré și pașnicé. Un cer albastru vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sale o vézu. Înfloritoare și méreațé, siguré și pașnicé. Un cer albastru vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vézu - cerul Patriei sale. Un stol de vrébii zburînd de sub roțile autobuzului - pésérile cerului Patriei sale. Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Vézu iazul pîné la care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
care ajunge scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
scară lui Dumnezeu - apele limpezi ale Patriei sale. Își Închipui peștii cum Înoaté În iaz - peștii din apele Patriei sale. Cea mai bogaté și cea mai frumoasé. Cea mai dreapté și cea mai Întinsé. Patria să, Uniunea Sovieticé. Patrie liberé. Patrie mamé. Scroafa mînca din treucé tot ce i se turnă și Șasa Îi aducea mere stricate din beci, coji de cartofi și resturile de pîine murdare de gélbenuș, care Îi rémîneau de la mîncare. Primévara ieșea iarbă verde și tata Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
si eu n-aș fi vrut s-o spun, dar se Întîmplé sé avem printre pionierii noștri unii care nu sînt demni sé poarte cravată roșie de pionier. Ei n-au de ce sé poarte la gît aceasté pérticicé din steagul Patriei, pe care pionierii eroi, pe cînd erau la vîrsta lor, l-au stropit cu sîngele lor În Marele Rézboi Pentru Apérarea Patriei. Ei au fécut de rîs cravată de pionier. Sé le fie rușine, céci au scuipat În sîngele celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé poarte cravată roșie de pionier. Ei n-au de ce sé poarte la gît aceasté pérticicé din steagul Patriei, pe care pionierii eroi, pe cînd erau la vîrsta lor, l-au stropit cu sîngele lor În Marele Rézboi Pentru Apérarea Patriei. Ei au fécut de rîs cravată de pionier. Sé le fie rușine, céci au scuipat În sîngele celor care le-au salvat viața și au murit pentru că ei sé tréiascé astézi În pace. Și sé facé ce-au fécut. Rușine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
educația elevilor. Cu toate cé niște pionieri adevérați ar trebui sé știe singuri ce sé facé. Dar iaté cé avem și din aceștia care și-au célcat cuvîntul de pionier și au scuipat În jurémîntul pe care l-au dat Patriei, cel de a fi niște pionieri exemplari și sé fie un exemplu demn de urmat pentru cei mai mici, pentru octombreii care iaté, iaté, vor péși și ei În rîndurile pionierești. Și-atunci ce vor ajunge ei, dacé pionierii mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mers În Cazahstan! - Sub soarele torid, sé mergem cu tractorul! - Sé ne lumineze calea cu lanterna! - Sé tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Vadim! - Matveenco Anastasia! - Vaculovski Alexandr! - Bohanțov Romă! - Gurskii Victor! - Ciornaia Inga! - Grigorenco Vladimir! - Reazanova Angela! - Intrînd În rîndurile! - Intrînd În rîndurile! - Organizației Unionale Pionierești! - Organizației Unionale Pionierești! - Vladimir Ilici Lenin! - Vladimir Ilici Lenin! - Fégéduiesc solemn! - Fégéduiesc solemn! - Sé-mi iubesc fierbinte Patria! - Sé-mi! mi! iubesc fierbin! - inte! - Patria! - Tria! Vera Ivanovna spunea cuvintele atît de repede și atît de multe, cé Șasa n-avea timp sé le repete și, dacé vroia sé le ținé minte pe primele, le uită pe ultimele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Romă! - Gurskii Victor! - Ciornaia Inga! - Grigorenco Vladimir! - Reazanova Angela! - Intrînd În rîndurile! - Intrînd În rîndurile! - Organizației Unionale Pionierești! - Organizației Unionale Pionierești! - Vladimir Ilici Lenin! - Vladimir Ilici Lenin! - Fégéduiesc solemn! - Fégéduiesc solemn! - Sé-mi iubesc fierbinte Patria! - Sé-mi! mi! iubesc fierbin! - inte! - Patria! - Tria! Vera Ivanovna spunea cuvintele atît de repede și atît de multe, cé Șasa n-avea timp sé le repete și, dacé vroia sé le ținé minte pe primele, le uită pe ultimele și, dacé vroia sé le ținé minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
uitat-o acasé și lua Întotdeauna bétaie pentru cé n-o Împrumuta din clasa de-aléturi pentru cé nu stia pe nimeni și-i scria În zilnic. Și nici nu stia pe unde sé o caute. Și Încé mai avea În „Patria Noastré” un Lenin cu ochelari și cu mustațé, résucité că la baronul Münhasen, care se trage singur de pér. Dar degeaba Îi spunea lui Nadejda Petrovna cé nu el i-a fécut mustață și ochelari lui Lenin, pentru cé nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
generală, grad de pregătire în domeniu, trăsăturile lor de oameni onești și de bună-credință, integri, dacă au avut deprinderile riguros impuse de meseria lor, dacă au fost demni, patrioți și care nu s-au condus după principiul ubi bene, ibi patria au mers unii, până la sacrificii ș.a.), precum și despre activitatea ca diplomați și aportul lor la binele României. Imaginea pe care a avut-o România acelor ani în lume este aceea pe care, volens nolens, ei i-au dat-o și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țările de reședință, pe impulsionarea colaborării și cooperării bilaterale economice, cultural-științifice, turistice, sportive etc., pe dezvoltarea cadrului juridic, pe sprijinirea colectivităților de români și apărarea intereselor și drepturilor acestora, pe organizarea de acțiuni complexe de prezentare și difuzare a istoriei patriei, a contribuțiilor culturii românești la patrimoniul universal. A perfectat relații directe de colaborare între românii stabiliți în Chile, Brazilia și Uruguay și autoritățile din țară, sprijinind cererile acestora de recunoaștere sau redobândire a cetățeniei române, obținerea de pașapoarte, recâștigare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ministru al României, a salutat în ziarul "Dimineața", din 1 decembrie 1912, Albania, noul stat independent din Balcani. Istoricește, albanezii au găsit în România un adăpost cald, primitor, prietenesc, care le-a permis să desfășoare o activitate patriotică în slujba patriei lor. Nu întâmplător primul abecedar al limbii albaneze a fost tipărit la Brăila de precursorul Renașterii Naționale Albaneze, Naum Veqilarxhi, fost colaborator al pandurului Tudor Vladimirescu. În România, au funcționat numeroase asociații patriotice albaneze, școli de pregătire a cadrelor didactice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fost prezenți și invitați de seamă ai diasporei române din Ciudat de Mexico. În salonul frumos amenajat, la loc de cinste se aflau drapelele României și Mexicului. Mesele erau împodobite cu aranjamente florale sugerând prin culorile lor roșu, galben, albastru patria, pe care ospitaliera gazdă nu a uitat-o. Ambasadorul a cultivat o relație afectivă cu influentul om de afaceri Alexandru Saltiel, care, întotdeauna a răspuns prompt și eficient la acțiunile ambasadei cu diaspora română. În perioada în care țara noastră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
una dintre cele mai frumoase din Australia. A încheiat activitatea în septembrie 1996, când s-a întors în țară. După sosirea la București, o seama de cunoștințe, inclusiv din M.A.E., au fost surprinse că s-a întors în Patrie, după ce un șofer și un diplomat au rămas definitiv în Australia. In Centrala M.A.E., ministrul de externe de atunci, Teodor Meleșcanu, l-a numit pe diplomatul român în funcția de director pentru relațiile cu Republica Moldova. În acea calitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
situației minorităților, dezvăluind substratul antiromânesc și incompatibilitatea unor puncte de vedere orientate spre trecut cu conceptul de unitate europeană. A cultivat relații apropiate cu diaspora românească și cu organizațiile sașilor și șvabilor emigrați din România, stimulând menținerea legăturilor cu fosta patrie și atrăgându-le în activități de corectare a imaginii României. A organizat, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i., vizita la Viena a fostului suveran al României (aprilie 1997) Activitatea în M.A.E. în perioada 1998 2004, în calitate de Consilier, șef serviciu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stabilite cu scriitorul suedez în perioada primei misiuni diplomatice la Stockholm (1963-1967). Distincții La 16 octombrie 1996, președintele Turkmenistanului, S. Niazov, "pentru merite deosebite în dezvoltarea relațiilor turkmeno-române", a acordat Însărcinatului cu afaceri a.i. al României medalia jubiliară "Dragoste de Patrie". La 27 mai 1991, conducerea Uniunii Scriitorilor din U.R.S.S. a acordat Consilierului pe probleme culturale al Ambasadei României din Moscova "Diploma de Onoare" pentru contribuția substanțială la dezvoltarea colaborării fructuoase dintre Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. și Uniunea Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Stațiunea de Mașini și Tractoare (SMT) Stâlpu, județul Buzău. Se transferă la G.A.S. Cândești, apoi la Valea Teancului, în funcția de contabil; 1952-1955 militar la Oradea și Brașov, fiind recrutat în calitate de redactor și corespondent permanent al ziarului În slujba Patriei; 1955-1958 muzeograf principal la Muzeul Regional de Istorie din Ploiești; 1963-1966 diplomat, Ministerul Afacerilor Externe; 1966-1972 diplomat, Ambasada României la Moscova; 1972-1979 diplomat Ministerul Afacerilor Externe; 1979-1990 este transferat ca instructor principal la Direcția Relațiilor Culturale din Ministerul Culturii; 1990
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Culturale, cu sarcina de a coordona activitatea centrelor culturale ale României din străinătate; 1993 1996 Secretar I și Atașat cultural la Ambasada României la Sofia; 1996 se pensionează. Activitate literară 1952-1955 Publică primele reportaje și versuri în ziarul În slujba Patriei; 1977 apare volumul de versuri Aproape de copilărie, Editura Ion Creangă; 1982 " Caii de fum", versuri (tradus și în italiană); 1983 "Zmeele copilăriei"; 1986 "Ultimul zăgan", versuri; 1988 " Trecător grăbit prin timpul nostru", evocări despre mentorul său, profesorul Nicolae Simache; 1991
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]