4,801 matches
-
ianuarie”). Banalitatea și monotonia domnesc peste stihuri, fie că e vorba de poezii erotice, elegii sau sonete, imnuri și balade, fie de versificări în formă populară. Înclinația spre filosofare nu face mai profundă această poezie. O temă importantă este cea patriotică. G., care nu rezistă tentației de a da lecții în critică, dar și prin intermediul literaturii, găsește în fabulă un teren prielnic. În proză nu a perseverat, deși o înzestrare, firavă, nu i-a lipsit. A scris povestiri, schițe cu caracter
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
sufletești (partea a doua), studiul evidențiază drama poetului și a „omului politic, „balansând” între „afirmarea de sine și jertfirea de sine”, între „introvertire și extravertire, între sine și ceilalți, între reverie și acțiune”. Alături de versurile mobilizatoare, pline de optimism, tulburător patriotice, exegetul descoperă filonul reflexiv al creației lui Goga, propunând o înțelegere echilibrată a întregului și rejudecarea ansamblului, atât din perspectiva poeziei, cât și din aceea a publicisticii, considerată de comentator cel puțin egală valoric producției artistice propriu-zise. Legat de Sibiu
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
unde fiecare cunoaște pe fiecare, interesul personal meschin pândește mereu conjunctura politică favorabilă ca să declare un conflict deschis. Persecutarea evreilor, în numele purității etnice, otrăvirea sufletelor unor amăgiți de o așa-zisă revoluție națională, dorința de parvenire folosind ca pretext idealuri patriotice, toată această lume agonică a anilor ’40 este văzută de observatorul-povestitor cu ochi necruțător. Romanul La Saison morte (1990), scris în exil, este alcătuit din secvențe cvasiautobiografice, confesiuni deghizate ale unor personaje imaginare, care sunt, de fapt, ipostazieri ale prozatoarei
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
1945, Sibiu), prozator, istoric literar și folclorist. Component al unei „dinastii de cărturari ardeleni de rasă” (I. Breazu), din care mai făceau parte Nerva Hodoș și Alexandru Hodoș (Ion Gorun), frații săi, H. provenea dintr-o familie cu vechi tradiții patriotice și cărturărești; tatăl, Iosif Hodoș, membru fondator al Societății Academice Române, fusese unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Avram Iancu și un om de întinsă cultură. Pe linie maternă, H., fiul Anei (n. Balint), era nepotul protopopului Simeon Balint, și
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
politice stabilite. Profetismul naționalist, literar și religios În același timp, a putut astfel să supraviețuiască În plină perioadă de ateism oficial, grație pe de o parte izvoarelor sale folclorice și pe de altă canonizării acestui gen bastard care este «poezia patriotică» și care a permis unui număr Însemnat de autori să seântoarcă la ortodoxie și ortodoxism după 1989. Un moment determinant În istoria socială a acestei literaturi este constituirea de instanțe de consacrare concurente, efect al procesului de diferențiere a spațiului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anii ’60, exigențele ideologice și controlul de către cenzură variază mult În funcție de conjuncturile politice, iar operele literare nu mai sunt răspunsuri la o comandă politică explicită decât În mod excepțional, mai ales cele reunite Într-o categorie literară particularizata că «poezie patriotică». Emanciparea unei elite literate ne reprezintă cu toate acestea constituirea unui câmp autonom sau proclamarea unei republici a literelor: tabuurile politice sunt menținute și ruptură de instituția totală pe care o reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
decât prin scris și prin imagine.” Sub idealismul acestei mize, strategia ad-hoc a publicației nu adoptă „o direcție literară hotărâtă”, ci promovează o tematică „în marginea vremei”, „actualizînd literatura și literaturizând actualitatea”. Se argumentează cu înflăcărare necesitatea unei literaturi militante, „patriotică, de solidaritate națională”, dar cu angajamentul de a publica „înainte de toate o literatură. Cu nici un preț nu vom renunța la cerințele estetice ale scrisului.” Ca temă cardinală se anunță întoarcerea cu „pietate spre epopeea războiului”, „tragic și înălțător”, „punctul cel
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
L. desfășoară un program de învățământ complet și realist, care răspunde cerințelor societății (aici se formează primii ingineri hotarnici). El însuși predă matematica și filosofia nu doar elevilor, ci și în cadrul unor prelegeri publice, când făcea deopotrivă educație culturală și patriotică. Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, L. Erdeli, Petrache Poenaru și, din 1819, de fostul său elev, I. Heliade-Rădulescu. Sentimentele sale patriotice îl apropie de mișcarea revoluționară de la 1821 și de Tudor Vladimirescu, pe care îl cunoscuse prin episcopul Ilarion
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
matematica și filosofia nu doar elevilor, ci și în cadrul unor prelegeri publice, când făcea deopotrivă educație culturală și patriotică. Frecvent este ajutat de Eufrosin Poteca, L. Erdeli, Petrache Poenaru și, din 1819, de fostul său elev, I. Heliade-Rădulescu. Sentimentele sale patriotice îl apropie de mișcarea revoluționară de la 1821 și de Tudor Vladimirescu, pe care îl cunoscuse prin episcopul Ilarion al Argeșului. Tot mai bolnav de plămâni, L. se stinge la scurt timp după ce fusese purtat spre casă de fratele său, Onea
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
anunțat în Cuvântul nostru. Program, acela de a promova în „afacerile culturale orice acțiune din principiile culturii naționale, dezvoltând dragostea pentru limba și literatura română și veghind asupra mersului școlilor noastre naționale”. De atenție se bucură poezia militantă, cu caracter patriotic, semnată de St. O. Iosif, Eugeniu Revent, Sebastian Bornemisa, I.U. Soricu, C. Manolache. Lirica reunește nume ale poeților consacrați: George Coșbuc (mai ales cu reproduceri din „Sămănătorul” și „Familia”), St. O. Iosif, alături de colaboratori din Transilvania, ca Emil Borcia
LIBERTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287800_a_289129]
-
de la 1877 se numără și R.l., a cărei denumire anticipează proclamarea Independenței. Inițiator și director este D. Aug. Laurian, intelectual cu solide studii universitare și ziarist cu vederi noi, însuflețit de dorința de a da expresie, prin intermediul presei periodice, elanului patriotic și problemelor politice și culturale care frământau intelectualitatea și, în bună măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
Numele noii societăți a fost inspirat de Andrei Mureșanu, al cărui vers „Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri” a devenit și deviza ei. Imnul societății, compus de Ciprian Porumbescu pe versurile lui Andrei Bârseanu, a devenit ulterior cântec patriotic național (Pe-al nostru steag e scris unire). Prima ședință oficială a avut loc la 8 aprilie 1871, când este ales și cel dintâi comitet de conducere, alcătuit din Ioan Slavici (președinte), Emanoil Logotheti (vicepreședinte), Ion I. Bumbac (secretar), Sterie
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
și „literare”. Scopul celor dintâi era de a-i apropia sufletește pe membrii ei, de a determina un viu schimb de opinii și de a realiza astfel o mai bună cunoaștere a situației etnografice și sociale a tuturor românilor. Educația patriotică fiind unul dintre scopurile de căpetenie, R.j. a organizat diverse manifestări cu caracter național, precum o sărbătorire a lui Avram Iancu (1873) sau la patru sute de ani de la întemeierea mănăstirii Putna (1871, serbare patronată tacit de R.j.), una
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
informa străinătatea asupra desfășurării evenimentelor în Țările Române. Totodată, se acordă atenție propagandei prin alte mijloace decât publicistica politică, unul dintre acestea constituindu-l poezia. Au colaborat scriitori cunoscuți, alături de alții aflați la începutul carierei literare, cu toții legați prin simțămintele patriotice și prin unionismul lor. Astfel, Cezar Bolliac și-a tipărit aici La România, G. Baronzi poezia Deputatul, iar G. Crețeanu semnează versurile intitulate Imn în onoarea Unirei. N. T. Orășanu este autorul poeziilor România, Curcubeul ș.a., C. D. Aricescu - al
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret, Era o zi de bătălie, Frunză verde, Oaspeții lui Ion, La Cheia Buzăului, Rănitul ș.a.). În sumar intră și poezii ocazionale sau patriotice, multe retipărite, aparținând lui Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru, George Ranetti, G. Tutoveanu, Al. T. Stamatiad ș.a. Ocazională este, de asemenea, și traducerea poemului Generalul Leman de Émile Verhaeren. Alți colaboratori: Eugen Goga, Eugen Heroveanu, Demostene Botez, Mihail Dragoș, G.
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
din 26 aprilie 1964 a comuniștilor români R.l. se angajează, alături de întreaga presă, într-un proces de reevaluare a moștenirii literare, renunțând la „rețetarul” de proveniență moscovită uzitat anterior, fără a abandona însă comanda de partid, devenită acum imperativ național, patriotic. La începutul anilor ’70 preocupările rămân neschimbate: Eugen Barbu este autorul unor articole precum Etica artistului și Scriitorul patriot, Petru Popescu scrie Arta angajată, Ion Lotreanu publică textul doctrinar Forța și strălucirea literaturii patriotice ș.a.m.d. În 1977, sub
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de partid, devenită acum imperativ național, patriotic. La începutul anilor ’70 preocupările rămân neschimbate: Eugen Barbu este autorul unor articole precum Etica artistului și Scriitorul patriot, Petru Popescu scrie Arta angajată, Ion Lotreanu publică textul doctrinar Forța și strălucirea literaturii patriotice ș.a.m.d. În 1977, sub genericul „Anchete, dezbateri”, apărea articolul Literatura, disciplină formatoare a omului nou. Dacă pe parcursul acestui deceniu climatul e aparent oarecum detensionat - în perioada 1970-1983 redactor-șef este Octavian Paler -, odată cu anii ’80 se revine, abil
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
De asemenea, Mihai Beniuc dă versiuni din Pablo Neruda, George Lesnea din lirica lui Serghei Esenin, iar Eusebiu Camilar se oprește la poezia lui Ovidiu. Seria nouă a R.l. apare din 23 decembrie 1989, cu subtitlul „Cotidian al tuturor forțelor patriotice și democratice din România”, iar în 1990 ca „Ziar independent, de opinie, informație și reportaj”, subtitlu ce va dispărea după câteva luni. În februarie 1990, în caseta redacțională a acestei serii, al cărei director onorific va fi Octavian Paler, figurează
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și pentru meditații despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în 1853). Din scrisori R. se înfățișează ca un bărbat plin de tandrețe, cu o religie a
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
Herdelea, romancierul aduce, cu multe elemente autobiografice, întreaga gamă a problemelor economice, culturale, cetățenești și politice proprii intelectualității transilvănene înainte de primul război mondial. Nicăieri lucrurile nu apar înfrumusețate, până și formele iredentismului sunt văzute lucid, critic, fără umbră de orbire patriotică. Dar și o înțelegere profund omenească însoțește descrierea abdicărilor de la principii, a cedărilor morale în fața condițiilor constrângătoare, ridicând fricțiunile administrative și frustrările sociale curente pe un plan uman universal. Urmărindu-și riguros subiectul, perfect articulat în desfășurarea lui dramatică implacabilă
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
transpunere care, deși anunțată în „Gazeta Teatrului Național” (1836) ca fiind în curs de tipărire, se pare că nu a mai apărut. Traducerea romanului lui Lesage este fidelă, cu o frază bine echilibrată, fără asperități. Prefața evocă atmosfera de însuflețire patriotică întreținută de reprezentațiile teatrului românesc. Se face un elogiu al teatrului, „oglinda în care se vede triumful faptelor celor cu adevărat mari”, și al foloaselor lecturii, care „înflorește duhul” și îndeamnă la fapte bune și nobile. Traduceri: Alain-René Lesage, Dracul
SAMBOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289454_a_290783]
-
Cu toate că europenii se sperie de imaginile religioase folosite de America pentru a descrie conflictele planetare, retorica Casei Albe găsește o audiență favorabilă În inima Americii. Credința că suntem poporul ales i-a transformat, de asemenea, pe americani În cel mai patriotic popor din lume. Într-un studiu realizat de National Opinion Research Center (Centrul de investigare a opiniei publice) Statele Unite ale Americii sunt pe primul loc Într-un grup de douăzeci și trei de țări În ceea ce privește sentimentul de mândrie națională al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din lume nu se poate lăuda cu așa ceva. Mai puțin de jumătate din cetățenii țărilor democratice occidentale - printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda și Danemarca - „se simt foarte mândri de naționalitatea lor”36. Nu este surprinzător, având În vedere ardoarea patriotică americană, că americanii, bărbați și femei, sunt mult mai dornici să lupte pentru țara lor decât cetățenii din treizeci de alte țări, după cum arată un studiu realizat de organizația Gallup 37. Europenii sunt alarmață de fervoarea patriotică și de sentimentul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În vedere ardoarea patriotică americană, că americanii, bărbați și femei, sunt mult mai dornici să lupte pentru țara lor decât cetățenii din treizeci de alte țări, după cum arată un studiu realizat de organizația Gallup 37. Europenii sunt alarmață de fervoarea patriotică și de sentimentul de mândrie națională al americanilor și În special de cel de superioritate culturală. șase din zece americani cred că „nu suntem perfecți, dar cultura noastră este superioară față de altele”38. Prin contrast, numai 37% dintre britanici și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pruncie. Freud a crezut că povestea lui Hristos a servit ca un surogat pentru pierderea sentimentului originar de unitate oferind dragostea necondiționata a lui Dumnezeu și speranța În salvarea eternă. În era modernă, identitatea națională a devenit substitutul favorit. Fervoarea patriotică le dă multor oameni sentimentul că fac parte dintr-un Întreg mai mare, imortal și care oferă iubire. Adeseori ideologia servește același scop. Mulți capitaliști și socialiști și-au găsit refugiul Într-un cocon ideologic atotcuprinzător. În același timp, tehnologiile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]