8,364 matches
-
în capitolul următor, că progresele gândirii în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor modificări, construcții presupunând tocmai un minim de inovație. c. Obiectivele se reflectă în conținutul învățământului, în planurile și programele de învățământ. În continuare, pedagogia trebuie să susțină necesitatea culturii generale cel puțin în gimnaziu și liceu (chiar în mai toate facultățile se prevăd, pe lângă disciplinele de specialitate, și altele necesare pentru lărgirea orizontului: filosofie, sociologia și psihologia muncii, științe politice ș.a.). Iar programele să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sistemul său de cunoștințe, în „organismul” acesta complex alcătuit din idei și convingeri, care să-i permită o mai bună orientare în societate, un progres continuu în muncă și în aspirația sa spre o viață luminată. Obiectivul principal trasat de pedagogia contemporană: să învățăm pe tineri să învețe, se poate realiza în primul rând învățându-i să citească, să analizeze în mod temeinic conținutul cărților, să discearnă ideile valoroase din textele de bază. Este evident că asimilarea conținutului unui manual ridică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
individuale de învățare (sau de lucru). Poate că nimeni n-a exprimat mai bine decât Emile Planchard acest deziderat al individualizării pedagogice: „Randamentul optim al acțiunii educative din școală este în funcție de formula următoare: unei psihologii diferențiale să-i corespundă o pedagogie individualizată” (1976, p. 100). Un alt aspect important al activității de înlăturare a eșecului școlar îl reprezintă crearea unor situații speciale de succes pentru elevii cu dificultăți școlare, deoarece succesele și recompensele dezvoltă inițiativele elevului și sporesc încrederea acestuia în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pus în evidență importanța uriașă a climatului afectiv din grupul informal pentru participarea elevilor în școală, precum și eficiența interacțiunii dintre elevi pentru procesul de învățare. Dacă școala tradițională a avut o atitudine reticentă și chiar a descurajat cooperarea între elevi, pedagogii contemporani o favorizează, plecând de la ideea că, în multe cazuri, grupul mediază relația elev-profesor. De altfel, unii autori includ în definiția grupului clasă interacțiunea profesor-elev: „Clasa de elevi, scrie Adrian Neculau, este un grup de muncă specific, compus dintr-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
comunicării și interacțiunilor cu ceilalți. Totuși, dinamicienii de grup ce au studiat această modalitate de organizare a scopurilor clasei au remarcat că elevii devin mai independenți și mai responsabili cu privire la activitățile pe care le desfășoară (Forsyth, 1983). În prezent, în pedagogie și în psihologia educației există o dispută cu privire la avantajele pe care le oferă alte două practici educative folosite în proporții diferite în școli, competiția și cooperarea. Studii recente arată că elevii lucrează, în condiții de cooperare, în grupuri ce au
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a analiza critic propriile prejudecăți. Înainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite valori morale și îi asistă pe elevi în însușirea acestora, prin sublinierea importanței semnificației unor sentimente precum cel de satisfacție a reușitei, cooperării, respectului pentru realizări etc. Clasicul pedagogiei germane, Herbart, a spus: „Valoarea omului nu rezidă în cunoștințe, ci în voință”. Rolul de educator al profesorului, crede Herbart, este acela de a trezi „virtuți”, de a forma caractere. c) Conceptul de partener al educației se referă la raporturile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de rol, devenind vocația funcțională, rolul jucat de o persoană de referință. Similitudinea cu rolul interpretat pe scenă de actori este explicită. „Educatorul înnăscut”, „chemarea de profesor”, spune Geissler, nu prea își găsesc locul în acest peisaj. Psihologia educației și pedagogia contemporane îl încurajează pe profesor să reflecteze asupra rolului său în procesul educativ. Un model construit de cercetătorii americani (vezi Gallagher, 1994) distinge trei roluri posibile ale profesorului, care sunt totodată și abordări diferite ale acțiunii pedagogice: 1. Abordarea executivă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mare acordul cu ideea caracterului înnăscut al inteligenței decât profesorii fără copii, sau decât părinții care nu sunt profesori. Ei neagă responsabilitatea profesorului (ceea ce ceilalți părinți nu fac) și se pronunță pentru utilizarea unor metode inspirate mai curând de pedagogia tradițională Ă de pildă, pentru constrângere. Putem explica aceste rezultate prin conflictul între cele două roluri deținute de acești subiecți și prin încercările lor de a le pune de acord justificând eșecul acțiunii pedagogice. Reprezentările inteligenței, așa cum le dezvoltă profesorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
caz de eșec școlar, ea ar avea funcția de a absolvi profesorul de răspundere, făcându-l pe elev responsabil pentru eșecul său” (Gosling, 1992, p. 61). Oricum ar fi, a pune performanțele școlare pe seama motivației ni se pare în spiritul pedagogiei moderne și al reformelor în curs de desfășurare în sfera educației. Dimpotrivă, propensiunea către atribuirile la efort se află în flagrantă contradicție cu ideea inteligenței înnăscute care, de altfel, poate să ducă la pesimism pedagogic și la pasivism. Feed-back-ul pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1974, Psihologie diferențială, Ed. Universității „Al.I.Cuza”, Iași. • Cosmovici, A., 1977, „Analiza biografică Ă o metodă insuficient elaborată”, in Revista de psihologie, 2. • Cosmovici, A., 1984, „Rolul activităților didactice pe grupe în dezvoltarea tendințelor de cooperare”, in Revista de Pedagogie, 10. • Cosmovici, A., 1996, Psihologie generală, Polirom, Iași. • Cosmovici, A., Caluschi, M., 1985, Adolescentul și timpul său liber, Junimea, Iași. • Crețu, C., 1994, „Succesul și insuccesul școlar. Psihopedagogia elevilor cu aptitudini înalte”, în Psihopedagogie, Spiru Haret, Iași. • Crețu, C., 1995
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Crețu, C., 1995, Politica promovării talentelor, Ed. Cronica, Iași. • Crețu, C., 1997, Psihopedagogia succesului, Polirom, Iași. • Cristescu, M., 1972, „Testul T.A.T. și tulburările de comportament”, in A. Cosmovici (coord.), Metode pentru cunoașterea personalității, EDP, București. • Cucoș, C., 1996, Pedagogie, Iași, Polirom. • * * *, 1994, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, DSM IV, ediția a IV-a, American Psychiatric Association, Washington. • Dafinoiu, I., 1996, Sugestie și hipnoză, Știință și Tehnică, București. • Dafinoiu, I., Cosmovici, A., 1994, „Structura și dinamica personalității”, in
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Annual Review of Psychology, 47, 401-429. • Douvan, E., Adelson, J., 1966, The Adolescent Experience, J. Wiley, New York. • Dragomirescu, V., 1976, Psihologia comportamentului deviant, Editura Științifică, București. • Dumitrana, M., 1991, „Eșecul școlar și cauzele sale Ă determinanți ai ideii unei noi pedagogii”, in Tribuna învățământului, nr. 5. • Duriè, L., 1991, Elements de psychologie de l’éducation, Genève, UNESCO. • Duru-Bellat, M., Henriot-van Zanten, A., 1992, Sociologie de l’école, Armand Colin, Paris. • Ehrlich, St., 1975, Apprentissage et mémoire chez l’homme, PUF, Paris
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
société, Dunod, Paris. • Monteil, J. M., 1997, Educație și formare, Polirom, Iași. • Mouchon, J.; Filloux, F., Pour enseigner l’oral, 1980, CEDIC, Paris. • Mucchielli, R., 1965, Comment ils deviennent déliquants, Editions Sociale Françaises, Paris. • Mucchielli, R., 1982, Metode active în pedagogia adulților, EDP, București. • Neacșu, I., 1990, Instruire și învățare, Editura Științifică, București. • Neculau, A., 1977, „O perspectivă psihopedagogică asupra stilului de muncă al profesorului”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea activității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1978, „Statusul și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
O perspectivă psihosociologică asupra formării și perfecționării profesorilor”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea creativității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1983, A fi elev, Ed. Albatros, București. • Neculau, A., 1988, „«Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp. 14-18. • Neculau, A., T., Cozma, 1994, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
textelor și prefața de Adrian Neculau). Spiru Haret, Iași. • Petit, Fr., 1979, Introduction à la psychosociologie des organisations, Privat, Paris. • Piaget, J., 1965, Psihologia inteligenței, Ed. Științifică, București. • Piaget, J., 1970, Psihologia copilului, EDP, București. • Planchard, E., 1976, Introducere în pedagogie, EDP, București. • Popescu, V.V., 1991, „Succesul și insuccesul școlar Ă precizări terminologice, forme de manifestare, cauze”, in Revista de pedagogie, 12. • Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., (red.), 1987, Psihologie școlară, Ed. Universității, București. • Radu, I., 1974, Psihologie școlară, Ed. Științifică, București
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Piaget, J., 1965, Psihologia inteligenței, Ed. Științifică, București. • Piaget, J., 1970, Psihologia copilului, EDP, București. • Planchard, E., 1976, Introducere în pedagogie, EDP, București. • Popescu, V.V., 1991, „Succesul și insuccesul școlar Ă precizări terminologice, forme de manifestare, cauze”, in Revista de pedagogie, 12. • Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., (red.), 1987, Psihologie școlară, Ed. Universității, București. • Radu, I., 1974, Psihologie școlară, Ed. Științifică, București. • Radu, I., 1983, „Cunoaștere psihologică a elevului: metode de studiere, cerințe și modalități de valorificare”, in Psihologia educației și dezvoltării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
10), University of Minnesota Press, Minneapolis. • Snyder, M, Tanke, E.D., Berscheid, E., 1977, „Social perception and interpersonal behavior: On the self-fulfilling nature of social stereotypes”, in Journal of Personality and Social Psychology, 35, pp. 656-666. • Snyders, G., 1978, Încotro merg pedagogiile nondirective?, EDP, București. • Stefanovic, J., 1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, EDP, București. • Stoica, A., Cosmovici, A., 1972, „Aspecte ale activității didactice desfășurate pe grupe”, in Revista de pedagogie, 7. • Stoica, A., 1983, Creativitatea elevilor, EDP, București. • Super, C.M., Harkness
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
and Social Psychology, 35, pp. 656-666. • Snyders, G., 1978, Încotro merg pedagogiile nondirective?, EDP, București. • Stefanovic, J., 1979, Psihologia tactului pedagogic al profesorului, EDP, București. • Stoica, A., Cosmovici, A., 1972, „Aspecte ale activității didactice desfășurate pe grupe”, in Revista de pedagogie, 7. • Stoica, A., 1983, Creativitatea elevilor, EDP, București. • Super, C.M., Harkness, S., 1986, „The developmental niche: a conceptualization of the interface of child and culture”, in International Journal of Behavioral Development, 9, pp. 545-569. • Șchiopu, U., Verza, E., 1997, Psihologia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
științe geonomice, Secția de științe tehnice, Secția de științe agricole și silvice, Secția de științe medicale, Secția de științe economice, juridice și sociologice, Secția de științe filosofice, psihologice și pedagogice (devenită din septembrie 1996 Secția de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie), Secția de arte, arhitectură și audio-vizual, Secția de știința și tehnologia informației. Din 1948, s-au înființat filiale la Iași și Cluj, cărora li s-au alăturat, din 1955, baze de cercetări științifice la Târgu Mureș și Timișoara, aceasta din
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
cu interesele În același domeniu ale eugeniștilor din Germania În privința obiectivelor, profunzimii și impactului reformelor, fără a avea Însă excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
votanților din păturile inferioare ale orașelor, care câștigaseră de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre care biologia, nu erau parte a programei ce se preda În mod obișnuit În Învățământul secundar. În România, educația purta Încă amprenta pedagogiei umaniste a secolului al XIX-lea, cu accentul acesteia pe cultură, istorie și științele abstracte, În special matematica 25. Un aspect și mai important al specificității contextului, pe care o semnalam mai sus, Îl constituie faptul că doar o mică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să crească fondurile alocate de stat pentru asistență socială se apropiau foarte mult de idealurile teoriilor fasciste din acea perioadă. Educație, cultură și progres eugenictc "Educație, cultură și progres eugenic" În ceea ce privește educația, Moldovan era interesat de redefinirea conceptului general de pedagogie, astfel Încât să nu mai Însemne studii teoretice egale pentru toți elevii, ci oferirea unor programe educaționale diferite pe baza talentelor și limitărilor individuale Înnăscute. Noul Minister al Educației urma să organizeze resursele pedagogice astfel Încât să-i permită fiecărui individ să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aspecte particulare, dar, În general, eugeniștii au căzut de acord asupra câtorva criterii fundamentale: membrii acestei elite urmau să fie bărbați cu un nivel superior de educație, specializați În anumite domenii tehnice, de la medicină pâna la igienă industrială și de la pedagogie până la analiza nutriției. De asemenea, deși nu Îl afirmau deschis, eugeniștii susțineau implicit criteriul etnic, o atitudine relevată de modul În care reacționau, alarmați, ori de câte ori se discuta posibilitatea ca etnici maghiari sau germani să ocupe poziții oficiale. Importanța purității etnice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au dat naștere unei critici a sistemului de educație, prevalent În România acelei perioade, de orientare liberală, pozitivistă și teoretică. Soluțiile susținute de eugeniști pentru corectarea problemelor existente propuneau reformarea nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și selecției urmau să devină baza noii pedagogii. Argumentele și limbajul eugeniștilor au influențat puternic dezbaterile despre reforma
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu doar a instituțiilor, ci chiar a noțiunilor fundamentale de pedagogie și a metodologiilor existente, pentru a pune toate aceste dimensiuni În acord cu principiile determinismului biologic. În viziunea eugeniștilor, legile eredității, adaptării și selecției urmau să devină baza noii pedagogii. Argumentele și limbajul eugeniștilor au influențat puternic dezbaterile despre reforma educației, mult mai mult decât orice alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează impactul eugeniștilor asupra reformei educației. Voi lua În discuție diferite lucrări dedicate reformei educației, legislația
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]