6,632 matches
-
a fost oprit prin acțiuna eroică a unui anume Georg Kolschitzky - un translator din turcă sau interpret, cum i se zicea pe vremea aia. Drept răsplată, interpretul a primit 500 de saci de cafea, abandonați de turci în grabă și permisiunea de a deschide prima cafenea. Kolschitzky a modificat metoda de preparare a cafelei turcești, adaptând-o la gustul vienezilor: a adăugat lapte, spumă de lapte și încă un ingredient, pe care nu l-a dezvăluit nimănui și de care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
SR EN ISO 9001:2008 Sisteme de management al calității. Cerințe. 3. EN ISO 9004:2000 Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru îmbunătățirea performanțelor (ISO 9004:2000). Acest standard reprezintă versiunea română a Standardului european fiind publicat cu permisiunea Comitetului European de Standardizare. 4. SR EN ISO 19011:2003 Ghid pentru auditarea Sistemelor de management al calității și/sau al mediului. Standardul ISO 9000, așa cum rezultă și din titulatura sa, explică principiile fundamentale ale Sistemelor de management al calității
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de Externe, proclamă independența României, iar la o zi mai târziu, la 10 mai, Carol declară "Independența absolută a României". Refuzată inițial, participarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoscut. Lui Burdovski doar i l-am citit, nici măcar în întregime și imediat am primit de la el încuviințarea de a-l publica, dar vă rog să fiți de acord că l-aș fi putut publica și fără să-i cer permisiunea. Transparența este un drept general, nobil și binefăcător. Sper, prințe, că sunteți atât de progresist ca să nu negați acest lucru... Nu neg nimic, dar fiți de acord că în articolul dumneavoastră... — E multă vehemență, vreți să spuneți? Dar aici, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și foarte frumos, foarte vesel și foarte vorbăreț; se grăbi să intre în vorbă cu Aglaia și se străduia din răsputeri să-i atragă atenția. Aglaia era cu el foarte binevoitoare și râdea extrem de ușor. Evgheni Pavlovici îi ceru prințului permisiunea să i-l prezinte pe acest prieten; prințul de-abia putea înțelege ce vor de la el, însă prezentările avură loc, amândoi se înclinară și își dădură mâna. Prietenul lui Evgheni Pavlovici puse o întrebare, însă prințul, se pare, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să se îmbrace excesiv de luxos; cine știe ce inteligență nu avea, iar cunoștințele ei de literatură erau foarte îndoielnice. Dar protecția literaților era la ea o manie de același fel ca și îmbrăcămintea luxoasă. I se dedicau multe scrieri și traduceri; cu permisiunea ei, doi-trei scriitori tipăriseră scrisorile pe care i le adresaseră cândva, scrisori tratând subiecte extrem de importante... Deci toată această societate prințul o luase în serios, drept aur curat, fără nici un fel de amestec. De altfel, ca un făcut, și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aveau să povestească mai pe urmă că prințul a cercetat fiecare lucru din camere, a văzut pe masă, deschisă, o carte de la bibliotecă, romanul franțuzesc Madame Bovary, a remarcat la ce pagină era deschisă cartea, a îndoit-o, a cerut permisiunea s-o ia cu el și imediat, nedând ascultare obiecțiilor că volumul este împrumutat de la bibliotecă, l-a pus în buzunar. S-a așezat lângă fereastra deschisă și, văzând masa de cărți de joc mâzgălită toată cu cretă, a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
gardă. Teplof și Alexandru Orlof se duseră la Petru care, pe jumătate dezbrăcat, ședea lângă o masă pe care desemna un plan de fortăreață. Ei [î ]i anunțară că în curând au să-l pună în libertate și-i cerură permisiunea să șadă cu dânsul la masă dimpreună cu frații Orlof și Boreatinski. El primi cu plăcere și însuși ceru, să bea vin de Bourgogne. Dar d-abia înghițise un păhar și simți că l-au otrăvit. Atunci începu să se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spaimă ale țăranilor sârbi înarmați, Milan Obrenovici dovedi calitatea lăudabilă de a fi recunoscător pentru grațiare și se obligă îndată a fi liniștit pe viitor dacă i s-ar obținea de la sultan să-i acorde păstrarea rangului său princiar și permisiunea de a-și urma guvernarea în condițiunile de mai înainte. El fu tratat mai generos decât meritase. Puterile opriră brațul Turciei, ridicat pentru cea din urmă lovitură, și Serbia scăpă cu bătaia. Nu câștigase, dar nu pierduse nimica. Devenise însă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cât evreii pot fi admiși la servicii publice și funcțiuni ale statului. 17. Evreii pământeni pot să încheie căsătorii între dânșii fără ca pentru aceasta să aibă nevoie de-o autorizare specială, întrucît nu e necesară, după prescripțiuni generale, învoirea sau permisiunea altora la încheiarea căsătoriei. 18. Dar e nevoie de-o autorizare specială când un evreu pământean se însoară c-o evreică străină. 19. Prin căsătoria c-o evreică pământeană evreul străin nu cîstigă dreptul de-a se așeza în statele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
34 de mai sus se vor pedepsi cu 300 taleri amendă sau, în caz de neavere, cu închisoarea măsurată după regulile în general stabilite a preschimbării pedepselor, iar evreul străin se va transporta numaidecât peste graniță. 36. Evreii străini au permisiunea de-a intra în țară pentru a trece prin ea sau pentru afaceri de comerț permise. Despre procedarea ce au a urma ei și care se va urma contra lor autoritățile polițienești vor primi o deosebită instrucție. 38. În Koenigsberg
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a urma ei și care se va urma contra lor autoritățile polițienești vor primi o deosebită instrucție. 38. În Koenigsberg în Prusia, în Breslau și în Frankfurt lângă Oder pot să petreacă și evrei străini în vremea bâlciului și cu permisiunea autorității. Iată cum se apără un stat sănătos de invazie. Nu ni se spună că această lege, dată în secolul al nouăsprezecelea în unul din cele mai civilizate state din Europa, a fost abrogată. Rău s-a făcut că s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nepotrivit să vorbești de grupuri de interese ce subminează, prin definiție, interesul național. Lobby-ul, sau grupul de interese cum mai este cunoscut în SUA, este o organizație care influențează activitatea legislativă a Congresului sau cea executivă a Guvernului, având permisiunea de a oferi recompense materiale funcționarilor publici pe care îi abordează pentru susținerea intereselor celor pe care îi reprezintă. Unele dintre aceste grupuri au nume oarecum derutante, precum The United States Chamber of Commerce, dând impresia necunoscătorilor că e vorba
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
întregii echipe. Cu toții am fost martorii unor situații în care negativismul unei persoane a tras în jos pe toți cei din jur. Persoanele negative sînt rareori conștiente de atitudinea lor negativă, iar unele se pricep foarte bine să-și acorde permisiunea de a fi negative. De exemplu, ai întîlnit vreodată pe cineva care să-ți spună: „Sînt o persoană foarte onestă și spun ceea ce gîndesc”? Fără îndoială, este vorba despre cineva care spune lucruri negative despre companie și despre alți oameni
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mai practic]! De pild], rabinii ar fi fost de acord cu Iisus cu privire la faptul c] „Sabatul a fost f]cut pentru om, iar nu omul pentru Sabat” (Mc. 2,27), ins] ei doreau instituirea unei reguli care s] le ofere permisiunea de a le inc]lca pe cele ale Sabatului, regul] pe care Iisus nu a dat-o. Și nu pentru c] viața poate fi tr]it] în absența unor reguli sau coduri, improvizând, ci pentru c] etică lui Iisus se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] un drept este înțeles sub forma unei puteri deținute spre a fi exercitat] sau nu, în funcție de opțiunea celui c]ruia îi aparține dreptul respectiv, atunci doar ființele cu capacitate de alegere pot avea drepturi. Ins], dac] înțelegem drepturile că permisiuni legate de prohibiții împotriva intervenției altora, celei dintâi pot fi considerate drept beneficii destinate oric]rui fel de entitate capabil] de a se bucură de acestea. Unele dintre criteriile specifice sugerate în acest context sunt mai restrictive decât altele. Capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai avem în joc. Dac] practică celorlalți ar fi implicat sacrificiul uman, de exemplu, atunci valoarea toleranței ar putea fi într-adev]r mult prea important] și am putea s] ne hoț]ram s] intervenim pentru a o împiedică. Dezacordul asupra permisiunii legale de a recurge la avort demonstreaz] cât de dificil] poate fi uneori deliberarea. S] lu]m în considerare poziția celor care cred c] avortul este greșit din punct de vedere moral pentru c] această înseamn] s] lu]m o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ardelene, ci doar de o regulă de curtoazie gramaticală, cu care am fost Învățat dintotdeauna. Cea mai mare parte a capitolului al V-lea a fost redactată În colaborare cu soția mea, Melinda. Îi datorez mulțumiri publice și formale pentru permisiunea de a relua aceste texte doar sub numele meu, precum și altele, mult mai călduroase, pentru acel suport al ei care nu se exprimă prin cuvinte. Ca urmare, Transilvania din această carte nu este doar a mea, ci și a noastră
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt În primele rânduri, pline de Încântare și de cochetărie, Îmbrăcate cu tot ce au ele mai frumos, Înfățișându-și copiii și așteptând binecuvântarea monarhului. În timpul vizitei sale prin Banat, din anul 1768, luând prânzul la Timișoara, Înaltul oaspete acordă permisiunea de a i se Înfățișa la masă toți cei care doresc să Îl vadă. Aflând acest lucru, timișorencele iau cu asalt reședința imperială. După cum scrie cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , „jupâneăsele noastre, Hagica, ce avea două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
toți nobilii împreună cu familia regală, și care a fost descoperit în ultimul moment de către spionii credincioși regelui. Acest act a fost aspru condamnat de către Iacob, care a fost auzit de către ambasadorul venețian declarând:„Nu știu unde au găsit, în dogma lor blestemată, permisiunea de a complota împotriva vieții prinților lor!“(trad. n.) De asemenea, a solicitat Parlamentului să emită o lege, intitulată The Oath of Allegiance. Toți cetățenii, indiferent de religie, trebuiau să-și declare supunerea față de rege. Mai jos vom prezenta un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și conte, în unele fragmente fiind evident faptul că se divulgaseră o serie de secrete de stat. Cuplul a fost condamnat la moarte, apoi au fost grațiat și, după șase ani de încarcerare în Turnul Londrei, au fost eliberați cu permisiunea de a se retrage la reședința lor de la țară. Profund rănit, regele și-a căutat consolarea în brațele lui George Villiers, care mai târziu a devenit celebrul duce de Buckingham. Roger Lockyer, biograful ducelui, crede că relația a devenit oficială
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ciudată pentru acest inconvenient: să-i ia pe ambii copii de lângă mama lor și să îi dea in grija tutorilor. Regina a trebuit să-l convingă pe copilul de doi ani să implore iertarea pentru comportamentul său și să ceară permisiunea de a fi lăsat în continuare în grija ei. Astfel, încă din copilărie, de la o vârstă mult prea fragedă, Ludovic al XIV-lea a trebuit să învețe să își reprime sentimentele și să se ascundă în spatele unei măști convenționale. înaintea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
timpul ca să mă ocup de ele singur. Mă veți asista cu sfaturile dumneavoastră atunci când le voi solicita. Cu excepția obișnuitelor probleme legale, pe care nu intenționez să le modific, domnule Consilier, solicit și vă ordon să nu semnați nici-un ordin fără permisiunea mea sau fără să le fi discutat cu mine în prealabil, sau cel puțin, dacă un secretar de stat nu va aduce o încuviințare din partea mea. Dumneavoastră, domnilor secretari de stat, vă ordon să nu semnați nimic, nici măcar un pașaport
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Arcadie, l-a ținut ascuns în apartamentele sale, permițând doar celor mai intime persoane să-l admire. De asemenea, pedeapsa primită de Fouquet este mult prea mare pentru un presupus delapidator: închisoare pe viață, în recluziune totală, fără a avea permisiunea de a vorbi cu nimeni, fără a putea citi sau scrie nimic și fără a vedea lumina soarelui până în clipa morții. Tindem să credem că nu opulența evidentă manifestată de Fouquet l-a deranjat pe rege. Să ne reamintim că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
afla baia lui Venus, cei doi tineri căsătoriți o văd pe zeiță în deplinătatea nudității sale. Astfel, inițierea in misterele sale este completa. Polifil concluzionează: « Dețin revelarea misterelor și a viziunii arcanelor pe care simțurile muritoare și materiale arareori au permisiunea să le vad㻓. Dorim să precizăm că în România sunt puțini cercetători care și-au arătat interesul pentru această lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]