2,409 matches
-
la jumatatea sec. IX. Statul acestora, care a existat până în sec. XVI, a jucat un rol important în istoria Azerbaidjanului în Evul Mediu. Decursul istoriei statului Șirvan, au existat trei dinaștii de Șirvanșahi: Mazyadizii aveau rădăcinile arabe, iar Kasranizii cele persane. Numai dinastia Derbendizilor (după numele orașului Derbent) a avut originea locală. Statul Șirvan, care ocupă zona nord-estică a Azerbaidjanului, a jucat un rol însemnat în istoria poporului azer. El era cunoscut prin matasea să și în perioada medievală treceau pe
Statul Șirvanșahilor () [Corola-website/Science/309210_a_310539]
-
reușit să obțină recunoașterea puterii sale din partea Hanatului Talıș și sultanatului Qutqașın. În perioada aceasta Hanatul Urmia demult ieșise din cadrul unui stat feodal mic azer și cuprindea tot Azerbaidjanul de Sud și o parte din Iran Însă în 1763 suveranul persan Karim han Zand și Panah Ali han au atacat Hanatul Urmia. După un asediu de 9 luni cetatea a fost cucerita. Karim han l-a executat pe Fatali han acolo unde a fost omorât fratele său İskander (1763). După Fatali
Hanatul Urmia () [Corola-website/Science/309218_a_310547]
-
prietenul și dascălul sau, Năimi stătea pe pozițiile sufismului și era adeptul faimosului șeic sufid Șibli. În perioada sufidă a creației Nasimi la poeziile sale folosea pseudonimul ""Huseyni"", ""Seyid Huseyn"", ""Seyid"" din cauza fascinației lui față de Huseyn Halladj Mansur, marele sufid persan și poetul din sec. X, care pentru prima dată în lumea musulmană a lansat lozinca despre comparației lui Dumnezeu cu o ființă umană. Din cauza ideilor sale eretice Halladj Mansur era urmărit încontinuu și ne-renunțând la viziunea să a fost
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
a fost un strateg și om de stat antic, fondatorul statului ena, care și-a dat numele Azerbaidjanului actual. În anii 20 ai aceluiași sec. IV î.e.n. în Azerbaidjanul de Sud, care ocupa partea teritoriului Mediei, satrapul Imperiului Persan (Ahemenid) Atropat a întemeiat statul de sine stătător Atropatena. În anul 331 î.Hr. bătălia de la Issos s-a sfârșit cu destrămarea Imperiului Persan de către Alexandru Macedon. Maica, soția și două fiicele ale împăratului persan Darius au căzut prizoniere. În această
Atropat () [Corola-website/Science/309254_a_310583]
-
20 ai aceluiași sec. IV î.e.n. în Azerbaidjanul de Sud, care ocupa partea teritoriului Mediei, satrapul Imperiului Persan (Ahemenid) Atropat a întemeiat statul de sine stătător Atropatena. În anul 331 î.Hr. bătălia de la Issos s-a sfârșit cu destrămarea Imperiului Persan de către Alexandru Macedon. Maica, soția și două fiicele ale împăratului persan Darius au căzut prizoniere. În această bătălie se menționează pentru primă dată în sursele istorice numele "satrap"ului (guvernătorului) Mediei, Atropat. Atropat a participat în bătălie împreună cu trupele "kadusi
Atropat () [Corola-website/Science/309254_a_310583]
-
ocupa partea teritoriului Mediei, satrapul Imperiului Persan (Ahemenid) Atropat a întemeiat statul de sine stătător Atropatena. În anul 331 î.Hr. bătălia de la Issos s-a sfârșit cu destrămarea Imperiului Persan de către Alexandru Macedon. Maica, soția și două fiicele ale împăratului persan Darius au căzut prizoniere. În această bătălie se menționează pentru primă dată în sursele istorice numele "satrap"ului (guvernătorului) Mediei, Atropat. Atropat a participat în bătălie împreună cu trupele "kadusi", "sakaseni" și albanii caucazieni, a condus detășamentele mediene. După Issos, Atropat
Atropat () [Corola-website/Science/309254_a_310583]
-
din cei mai apropiați camarazi de arme ai împăratului Macedoniei, Perdiccas, căruia i-a dat în căsătorie pe fiica sa. El l-a predat lui Alexandru Macedon pe medianul Bariax care s-a ridicat împotriva grecilor-macedoneni in scopul refăcerii Imperiului Persan (324 î.Hr.). În timpurile furtunoase, când comandanții de oști ai lui Alexandru Macedon se luptau pentru putere, și ulterior în perioada dominației selevkiților, Atropat a reușit să mențină independența statului său. În scurt timp capitala Atropatenei a devenit Gazaka, în
Atropat () [Corola-website/Science/309254_a_310583]
-
de 7 000 m. Originalul a avut și 4 minarete cu înălțimea de 24 metri, care au fost demolate în 1952, odată cu transformarea moscheei în planetarium. Astăzi oficialitățile armene, încercând să nege prezența azeră în capitală Armeniei, o numesc „moscheea persană”. Între 1995-2006, Moscheea Albastră a fost reabilitată de Iran și în momentul de față este deschisă slujbelor religioase ale musafirilor musulmani ai Erevanului. Hanatul Irevan chiar din primii ani ai înființării sale a suferit atacurile trupelor georgiene și în scopul
Hanatul Erevanului () [Corola-website/Science/309263_a_310592]
-
a zidit Bazilica Bunei Vestiri în prima ei versiune, iar în secolul al VI-lea prima Biserică Sfanțul Gabriel de lângă Izvorul Mariei. În anul 614 Palestina a fost cucerita de Persia Sasanidă, iar evrei din Nazaret au asistat pe cuceritorii persani în măceluri împotriva populației creștine din regiune. Când bizantinii au reocupat țară în anul 630, împăratul Heraklios a ordonat expulzarea evreilor din localitate, iar existența așezării evreiești la Nazaret a încetat. La scurt timp după aceea Nazaretul, ca și întreaga
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Poarta zeiței Ishtar". Tot în această perioadă sunt realizate și minunatele "grădinile suspendate ale semiramidei" și "Templul lui Marduk"(sau Turnul Babilonului). După stăpânirea Asiei occidentale și Egiptului, și formarea în secolul al VI-elea î.Hr. a unui imperiu important, arta persană cunoaște o dezvoltare deosebită în orașe ca Susa, Ekbatana și Persepolis Arhitectura este reprezentată de palatele așezate pe terasele artificiale de dimensiuni mari și decorate din abundență. Persanii au construit și morminte săpate în stâncă numite hipogee. Cultura persană fiind
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
arta persană cunoaște o dezvoltare deosebită în orașe ca Susa, Ekbatana și Persepolis Arhitectura este reprezentată de palatele așezate pe terasele artificiale de dimensiuni mari și decorate din abundență. Persanii au construit și morminte săpate în stâncă numite hipogee. Cultura persană fiind deosebit de bogată, ne dă date privind primul alfabet, cunoștințe despre matematică, astronomie primele legi juridice ș.a. În domeniul arhitecturii, persanii sunt creatorii arcurilor și bolților ce reprezintă o alternativă la sistemul stâlp-grindă mult mai simplu. Tot aceștia realizează pentru
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
devenit limba dominantă, deși sumeriana a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare și științifice. Diferite varietăți de akkadiană au fost folosite până la sfârșitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult vorbită în Mesopotamia, a devenit limba oficială a Imperiului Persan. Limba akkadiană a fost apoi foarte puțin folosită, ca și sumeriana, doar în temple, pentru câteva secole. Mesopotamia a fost unul dintre primele, dacă nu chiar primul loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
asasin” (, ) a devenit sinonim cu „teroare” și „ucidere”. Secta islamică șiită nizară ("Nizariiun") provine de la Califul-Imam al-Mustansir Billah din Califatul Fatimid din Egipt, care l-a numit oficial pe primul său fiu, Nizar, ca Imam-Calif moștenitor. Hasan Ibn Sabbah (1050-1124) (persană حسن صباح), supranumit și „Bătrânul (Înțeleptul) de la Munte” (din ) urmașul lui Rukn-ud-Dīn Khurshăh, (sau Rukn-ud-Dīn Khwarshăh , ), fiul lui Ala a-Din Maḥomed al III-lea și al 27-lea Imam Șiit Nizarit, folosind relațiile pe care le avea cu viitorul
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
Ala a-Din Maḥomed al III-lea și al 27-lea Imam Șiit Nizarit, folosind relațiile pe care le avea cu viitorul Sultan al Sultanatului medieval Turko-Persan Seliuk Nizam (Nizam el Mulk) și-a organizat prin anul 1094, împreună cu simpatizanți persani, o armată de teroriști, fadaiun (, luptători sinucigași întru islam, „cei care sunt gata renunțe la viața pământească și să se sacrifice prin luptă pentru a se purifica”), cu care a pornit să cucerească fortărețe și localități situate pe dealuri și
Asasinii - sectă islamică () [Corola-website/Science/304934_a_306263]
-
colonizarea a avut loc prin anii 1600 - 1500 î.Hr. de coloniștii din Psofida (Arcadia). În anii următori insula a fost cucerită de Arkisios, regele Cefaloniei. Mai târziu a ajuns în posesia lui Ulisse, fiul lui Laertes, regele Itacăi. În timpul războaielor persane a fost când neutră, când aliata lacedemonienilor, iar mai târziu a făcut parte din Liga Ateniană. În timpul campaniei lui Filip în Grecia Zakynthos a căzut în mâinile macedonienilor, iar mai târziu ale romanilor, care în anul 146 î.Hr. au încorporat
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
100 de versuri, care preamăresc viața aventuroasă a războinicului și emoțiile vieții petrecute în deșert. Cel mai de seamă reprezentant al genului a fost poetul persan Hafez, pe numele său complet Șamsoddin Mohammad Hafez din Șiraz (1320—1390) (în limba persană : خواجه شمسالدین محمد حافظ شیراز) . În prezent, gazelul este o formă de cântec uzuală în India și Pakistan, care, de fapt, nu se cântă propriu-zis, ci se recită. În literatura română, gazeluri a scris George Coșbuc.
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
XVIII-lea, Statele Unite ale Americii de după războiul civil american a crescut în putere și întindere, Japonia de după Restaurația Meiji din 1868 a devenit o țară modernă. Deși Rusia era un gigant în continuă extindere în Asia Centrală, învecinânându-se cu imperiile Otoman, Persan, Chinez și cu India Britanică, nu putea genera suficiente capitaluri pentru a susține dezvoltarea industrială rapidă sau pentru a intra în competiție comercială cu puterile epocii. Dilema fundamentală a Rusiei era alegerea între dezvoltarea economică națională, care risca însă să
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
Nippur, Shuruppak, Uruk, Ur și Eridu. Valea Eufratului a constituit inima imperiilor Babilonului și Asiriei. Timp de mai multe secole râul a format limita răsăriteană a zonei controlate efectiv de egipteni și de Imperiul Roman și limita apuseană a Imperiului Persan. De asemenea, Bătălia de la Karbala a avut loc pe malul râului Eufrat, unde a fost martirizat Imam Hussein, împreună cu familia și prietenii lui. Ca și în cazul Tigrului există controverse asupra drepturilor de folosire a râului. Proiectul Anatoliei de sud-est
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
oral (vezi Paragraful 175), ci se referă doar la bestialitate. La fel se întâmplă și în limba polonă, sodomia. Cuvântul norvegian "sodomi" păstrează ambele sensuri. În limbile arabă și farsi, cuvântul pentru a desemna sodomia, لواط (pronunție arabă: liwăț; pronunție persană: lavât), este derivat din aceeași sursă ca în cultura occidentală, cu aproape aceleași conotații ca în engleză (referindu-se la practicile interzise de Coran). Legătura directă este cu Lot (لوط Lūț în arabă), iar o interpretare ad litteram este „practica
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]
-
Atenei mari pagube, Xenofon, spirit de aventurier, se înrolează în expediția celor Zece Mii — punându-se, fără să știe la început despre ce este vorba, în slujba lui Cirus cel Tânăr, care urmărea să-l detroneze pe fratele său Artaxerxes, regele persan. Peregrinările lui Xenofon în această memorabilă campanie sunt descrise de el însuși, cu savoare și multe detalii prețioase, în "Anabasis", ca un „jurnalist — am spune reporter — mai mult decât ca un combatant". După alte multe peripeții, vădindu-se de mai
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
extindă spre Eordaia, Bottiaea, Pieria, Mygdonia și Almopia. În apropiere de orașul modern Edessa, Perdiccas I (sau mai probabil fiul lui, Argaeus I) a construit capitala Aegae (orașul Vergina din zilele noastre). După o perioadă scurtă de dominație a Imperiului Persan pe timpul lui Darius Hystaspes, statul macedonean și-a recăpătat independența sub conducerea regelui Alexandru I (495-450 î.Hr.). Până la sfârșitul secolului al IV-lea î.Hr., regatul ocupa o regiune care corespunde cu oarecare aproximație cu Macedonia din Grecia zilelor noastre. Macedonia
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
care s-a mai păstrat multă vreme după aceea în Macedonia. Fiul lui Filip, Alexandru cel Mare (356-323 î.Hr.) a reușit pentru o perioadă scurtă de timp să extindă granițele statului macedonean dincolo teritoriul Greciei, cucerind statele-oraș grecești, Egiptul, Imperiul Persan și regiuni din India. Adoptarea de către Alexandru a stilurilor de guvernare din teritoriile ocupate a fost însoțită de răspândirea culturii și științei grecești în tot vastul său imperiu. Deși imperiul s-a dezmembrat la scurtă vreme după moartea creatorului său
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
tot vastul său imperiu. Deși imperiul s-a dezmembrat la scurtă vreme după moartea creatorului său, cuceririle lui Alexandru au lăsat o moștenire nepieritoare, nu doar în orașele noi cu populație vorbitoare de limbă greacă din întreg teritoriul fostului Imperiu Persan, dar în întreaga regiune. În ciuda dezmembrării în mai multe regate care se dușmăneau, regate conduse de foștii generali ai lui Alexandru, Macedonia a rămas un teritoriu cheie și dorit cu ardoare de toți moștenitorii imperiului. Antipater și fiul lui Cassander
Macedonia Antică () [Corola-website/Science/306297_a_307626]
-
Covorul persan (în persana medie "bōb", în persana actuală فرش "farš", însemnând „a întinde”, și în limba arabă "qăli") este un element esențial al artei și culturii persane, țeserea sa devenind una dintre manifestările cele mai distincte ale culturii și artei persane
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
Covorul persan (în persana medie "bōb", în persana actuală فرش "farš", însemnând „a întinde”, și în limba arabă "qăli") este un element esențial al artei și culturii persane, țeserea sa devenind una dintre manifestările cele mai distincte ale culturii și artei persane, al căror început datează din Epoca bronzului (cca 500 î.Hr.). Luxul care este asociat astăzi covorului persan se află în contrast cu începuturile sale modeste în rândul triburilor
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]